Revista societăților și a dreptului comercial nr. 4/2018

Rolul Băncii Naționale a României ca autoritate competentă în etapa de pregătire a redresării instituțiilor de credit și în cea de pregătire a rezoluției acestora/[Role of the National Bank of Romania as competent authority in the preparation phase of the recovery of credit institutions and the preparation of their resolution]
de Ianfred Silberstein

20 decembrie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Rezumat: Rezoluția instituțiilor de credit este o modalitate de redresare a acestora, derulată în baza unui plan întocmit de fiecare astfel de instituție și supus aprobării băncii centrale anterior apariției dificultăților financiare. Planul de rezoluție este necesar pentru a preveni/limita impactul insolvenței unei instituții de credit asupra piețelor financiare. Legea nr. 312/2015 reglementează rolul BNR, ca autoritate de rezoluție, în procesul de rezoluție. Atunci când o instituție de credit din România este o subsidiară, parte a unui grup societar, la procesul de rezoluție participă bănci centrale din toate statele membre UE în care funcționează astfel de subsidiare, procesul derulându-se sub îndrumarea Autorității Bancare Europene.

Cuvinte-cheie: Rezoluție, bancă centrală, plan de redresare, Banca Națională a României, Autoritatea Bancară Europeană, instituție de credit.

Abstract: Resolution of credit institutions is a way to redress them, based on a plan drawn up by each such institution and subject to the approval of the central bank prior to the emergence of financial difficulties. The resolution plan is necessary to prevent / limit the impact of a credit institution's insolvency on the financial markets. Law no. 312/2015 regulates the NBR's role as resolution authority in the resolution process. When a credit institution in Romania is a subsidiary, part of a group of companies, central banks from all the EU Member States in which such subsidiaries operate participate in the resolution process, under the guidance of the European Banking Authority.

Key-words: Resolution, central bank, recovery plan, National Bank of Romania, European Banking Authority, credit institution.

Adaptarea reglementărilor bancare din România la reglementările europene în materie a cunoscut un moment important prin emiterea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 920 din 11 decembrie 2015. Prin această lege se stabilesc reguli și proceduri privind redresarea și rezoluția unor categorii de entități din domeniul financiar-bancar, clar determinate încă din art. 1 al acestui act normativ.

Textul de lege evidențiază că "în exercitarea competențelor sale decurgând din prezenta lege în relație cu o entitate prevăzută la alin. (1), Banca Națională a României are în vedere natura activității desfășurate, structura acționariatului, forma juridică, profilul de risc, dimensiunea, statutul juridic și gradul de interconectare al acesteia cu alte instituții sau cu sistemul financiar în general, extinderea și complexitatea activității acesteia, calitatea de membră a unui sistem instituțional de protecție. . .sau a altor sisteme de sprijin reciproc" în concordanță cu reglementările europene la care se face vorbire în context.

Numai acest alineat poate fi considerat suficient de relevant pentru aprecierea rolului pe care legiuitorul înțelege să-l atribuie Băncii Naționale a României în cadrul activității de redresare și rezoluție a instituțiilor de credit. De altfel, în economia Titlului I al legii, care se referă la domeniul de aplicare, definiții și autorități, se reliefează sensul noțiunilor care trebuie avute în vedere în înțelegerea rolului acestei instituții din perspectiva actului normativ în cauză.

Textul art. 3 din noua lege cuprinde, în mod clar, sfera persoanelor juridice cărora Banca Națională a României le este autoritate de rezoluție, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) pct. 6 din același act normativ, care definește autoritatea de rezoluție ca fiind autoritatea desemnată de un stat membru ca autoritatea împuternicită să aplice instrumente de rezoluție și să exercite competențe de rezoluție, astfel cum acestea sunt reglementate, în mod detaliat, în textele exprese ale acestei legi.

În acest sens, se arata ca: "Banca Națională a României este autoritatea de rezoluție pentru:

a) instituțiile de credit, persoane juridice române;

b) sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state terțe;

c) entități prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d), care fac parte dintr-un grup supus supravegherii pe bază consolidată, a cărui societate-mamă este o instituție de credit sau care, în cazul în care societatea-mamă este o societate financiară holding sau o societate financiară holding-mixtă, include și o instituție de credit.".

În acest fel este stabilită sfera entităților asupra cărora acționează calitatea de autoritate de rezoluție a Băncii Naționale a României.

Conform art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 calitatea de autoritate de rezoluție a Băncii Naționale a României se alătură celorlalte calități consacrate încă în forma inițiala acestui act normativ, respectiv de autoritate de reglementare, de autorizare și de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, ceea ce demonstrează posibilitatea acestei autorități de a cunoaște evoluția, dezvoltarea, cât și toate aspectele legate de activitatea oricărei instituții de credit, care îi dau posibilitatea să aprecieze modul prin care să acționeze ca autoritate de rezoluție pentru a reuși să soluționeze situația în care a ajuns respectiva instituției de credit.

În această calitate, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 312/2015, Banca Națională a României are următoarele atribuții:

" a) asigură, în cadrul organizării sale interne, independența operațională și evitarea conflictului de interese între structura care exercită funcția de rezoluție potrivit prezentei legi și structura care exercită funcția de supraveghere conform Regulamentului (UE) nr. 575/2013, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, și prezentei legi, precum și între structura care exercită funcția de rezoluție și structurile care exercită alte funcții conform statutului sau altor dispoziții legale;

b) se asigură că dispune de resursele și capacitatea operațională necesare, inclusiv de personal cu experiență, pentru a aplica acțiunile de rezoluție și că este în măsură să își exercite competențele cu rapiditatea și flexibilitatea necesare în vederea atingerii obiectivelor rezoluției;

c) stabilește pentru personalul implicat în exercitarea funcției de rezoluție, în temeiul prezentei legi, linii distincte de raportare și separare structurală față de personalul ce exercită sarcini de supraveghere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, și prezentei legi ori față de personalul implicat în exercitarea altor funcții ale Băncii Naționale a României;

d) adoptă și publică, pentru scopul prezentului articol, acele norme interne relevante necesare, inclusiv cele privind secretul profesional și schimbul de informații între structurile responsabile cu diferitele funcții exercitate potrivit legii;

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...