Curtea Constituțională

Decizia nr. 600/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 iulie 2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Augustin Zegrean
Aspazia Cojocaru
Acsinte Gaspar
Petre Lăzăroiu
Mircea Ștefan Minea
Ion Predescu
Puskas Valentin Zoltan
Tudorel Toader
Oana Cristina Puică
- președinte
- judecător
- judecător
- judecător
- judecător
- judecător
- judecător
- judecător
- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, excepție ridicată de instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 17.879/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.015D/2011.

La apelul nominal se prezintă personal partea George Darius Drăghici.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul părții prezente, care arată că susține excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 38/2003, în raport cu prevederile art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituție, excepție ridicată de instanță, din oficiu, și invocă, totodată, aceeași excepție și în raport cu prevederile constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și ale art. 45 referitor la libertatea economică. În acest sens, depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 17.879/302/2010, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Excepția a fost ridicată de instanță, din oficiu, cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții a procurorului de neîncepere a urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246-249 din Codul penal, cu privire la funcționarii din cadrul Primăriei Municipiului București care au respins o cerere de atribuire a unei autorizații taxi, deoarece au considerat că petentul a pierdut numărul de ordine inițial din lista de așteptare pentru transportatorii autorizați care puteau participa la prima procedură de atribuire a autorizațiilor taxi, potrivit dispozițiilor Legii nr. 38/2003 și ale Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 374/2008, iar, ulterior, deși petentul îndeplinea condițiile de obținere a autorizației de transport, au avut în vedere că este necesară disponibilizarea de autorizații taxi conform art. 14 alin. (6) din Legea nr. 38/2003.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 38/2003 încalcă principiul economiei de piață, al libertății comerțului și al protecției concurenței loiale, întrucât îngrădesc competiția, limitând libera concurență pe piață prin introducerea unor restricții de ordin cantitativ în ceea ce privește numărul de licențe de taximetrie. Consideră că stabilirea unui număr maxim de autorizații taxi asigură un profit cert pentru firmele autorizate și, în același timp, îi prejudiciază pe noii operatori care ar dori să intre pe piață, dar nu o mai pot face, în condițiile în care numărul de licențe este limitat.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 38/2003 sunt constituționale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituție invocate. Arată că activitatea de transport în regim de taxi reprezintă, potrivit legii, un serviciu public, aceasta fiind destinată să completeze activitatea de transport public organizată la nivelul autorităților locale prin mijloace specifice. Ca atare, în reglementarea acestui domeniu de activitate, legiuitorul a avut în vedere protejarea interesului public pe care aceasta îl implică, astfel că limitarea, prin lege, a numărului de autorizații taxi este pe deplin justificată, fără a leza principiul economiei de piață și al liberei concurențe. Competența de atribuire a autorizațiilor taxi revine în mod firesc autorităților locale, acestea fiind singurele în măsură a aprecia, prin studii de specialitate, necesitățile pe plan local în ceea ce privește transportul public de persoane.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, modificate prin Legea nr. 265/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 3 august 2007, care au următorul cuprins:

"

(1) Activitatea de transport public local de persoane în regim de taxi trebuie dimensionată în raport cu gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie și metrou, după caz.

(2) Autoritățile administrațiilor publice locale și ale municipiului București, prin hotărâri ale consiliilor respective, cu consultarea asociațiilor profesionale reprezentative, definite la art. 54, stabilesc numărul maxim de autorizații taxi, necesar pentru executarea transportului în regim de taxi, pentru o perioadă de 5 ani, după următoarele criterii minimale:

a) gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie și metrou, după caz, asigurând echilibrul care se impune între acestea;

b) norma cuprinsă la art. 13 lit. j);

c) gradul de poluare;

d) cererea și oferta permanente;

e) gradul de aglomerație în trafic;

f) promovarea tipurilor de transport mai puțin poluante.

(3) Numărul maxim de autorizații taxi care pot fi atribuite pentru o perioadă dată se poate stabili și pe baza unui studiu de specialitate realizat, precum și în urma consultării asociațiilor profesionale reprezentative.

(4) Numărul maxim de autorizații taxi stabilit a se atribui în conformitate cu prevederile alin. (2) și/sau (3) va fi de maximum 4 la 1.000 de locuitori ai localității de autorizare.

(5) După procedura de atribuire a numărului maxim de autorizații taxi stabilit conform alin. (4), autoritatea de autorizare nu va mai atribui nicio autorizație taxi decât în condiția disponibilizării unora dintre cele existente sau în cazul măririi numărului de autorizații taxi, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).

(6) Dacă numărul autorizațiilor taxi emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi depășește numărul maxim de autorizații taxi stabilite în condițiile alin. (2)-(4), consiliul local sau Consiliul General al Municipiului București nu va mai atribui nicio autorizație taxi până la micșorarea numărului acestor autorizații, prin disponibilizare în conformitate cu prevederile prezentei legi, sub numărul maxim stabilit."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind principiul economiei de piață, al libertății comerțului și al protecției concurenței loiale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

I. În ceea ce privește susținerile părții George Darius Drăghici, făcute în ședința publică, în sensul extinderii motivelor de neconstituționalitate, arătând că susține excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 38/2003, în raport cu prevederile art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituție, excepție ridicată de instanță, din oficiu, și, totodată, invocă aceeași excepție și în raport cu prevederile art. 16, 41 și 45 din Legea fundamentală, Curtea constată că nu poate primi aceste din urmă susțineri, întrucât ele au fost formulate ulterior sesizării Curții. Instanța de contencios constituțional nu poate hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate direct în fața sa, întrucât, altfel, s-ar încălca prevederile art. 29 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 47/1992, conform cărora, în situația în care excepția a fost ridicată de instanță, din oficiu, așa cum este cazul în speță, părțile trebuie să își formuleze susținerile în legătură cu excepția de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, iar aceasta este obligată să motiveze excepția ridicată. Așadar, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți.

II. Referitor la dispozițiile de lege criticate, Curtea constată că acestea sunt constituționale, pentru următoarele considerente:

Activitatea de transport public local de persoane în regim de taxi reprezintă, potrivit legii, un serviciu comunitar de utilitate publică, fiind destinată a completa activitatea de transport public organizată la nivelul autorităților locale prin mijloace specifice.

Ca atare, în reglementarea acestui domeniu de activitate, legiuitorul a avut în vedere protejarea interesului public pe care îl implică, astfel încât limitarea, prin lege, a numărului de autorizații taxi este pe deplin justificată și nu lezează principiul economiei de piață și al liberei concurențe. De altfel, legiuitorul a reglementat într-o manieră similară prestarea și a altor activități care implică interesul public, cum ar fi, spre exemplu, exercitarea profesiei de avocat, de notar public etc.

Astfel, Curtea constată că dimensionarea activității de taximetrie se realizează, cu respectarea unor cerințe specifice în domeniu, de către autoritățile administrațiilor publice locale și ale municipiului București, acestea fiind singurele în măsură a aprecia, în urma consultării asociațiilor profesionale reprezentative și, eventual, și pe baza unor studii de specialitate, necesitățile pe plan local în ceea ce privește transportul public de persoane.

Cât privește însă modalitățile efective de aplicare a dispozițiilor de lege criticate și procedura de atribuire a autorizațiilor taxi operatorilor de transport de pe piață de către autoritățile competente, Curtea reține că aceste aspecte reprezintă chestiuni de fapt asupra cărora nu este în măsură a se pronunța.

De altfel, Curtea a statuat în același sens prin Decizia nr. 796 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 22 octombrie 2007, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 38/2003, decizie ale cărei considerente își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții în materie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, excepție ridicată de instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 17.879/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică
;
se încarcă...