Universul Juridic nr. 1/2019

Considerații privind divorțul soților prin procedura notarială
de Ioana Nicolae

29 ianuarie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Considerații introductive privind condițiile legale cerute pentru divorțul notarial

Potrivit art. 375 C. civ., dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii.

Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț, exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind stabilirea locuinței copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5)(1).

Dispozițiile art. 374 alin. (2)(2) sunt aplicabile în mod corespunzător.

Textul legal impune așadar îndeplinirea următoarelor condiții:

a) Existența acordului soților cu privire la divorț și efectele acestuia. Printre efectele divorțului asupra cărora soții trebuie să fie de acord, se numără numele de familie pe care să îl poarte după divorț. Soluția respingerii cererii de divorț și îndrumarea soților de a se adresa instanței de judecată urmează a fi adoptată de notar în ipoteza în care soții nu se înțeleg cu privire la numele de familie ce urmează a fi purtat ulterior divorțului. În ipoteza în care soții ajung la consens în privința numelui de familie pe care urmează să îl poarte ulterior divorțului, însă nu se înțeleg cu privire la alte efecte ale divorțului, aceștia vor putea obține dispoziția de divorț de la notarul public, iar restul cererilor urmează să fie soluționate de instanța judecătorească, potrivit art. 376 alin. (6) C. civ. În ceea ce privește numele purtat ulterior divorțului, potrivit art. 383 alin. (1) și (3) C. civ., la desfacerea căsătoriei prin divorț, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanța ia act de această înțelegere prin hotărârea de divorț.

Dacă nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre foștii soți poartă numele dinaintea căsătoriei.

Reținem, așadar, că în ipoteza în care soții nu convin asupra numelui ce urmează a fi purtat ulterior divorțului, deși stăruie în a divorța, notarul public nu va putea aplica prin similitudine dispoziția potrivit căreia soții revin la numele purtat anterior căsătoriei. În acest caz soluția este aceea de a respinge cererea de divorț(3).

b) De asemenea, în ipoteza în care soții au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei ori adoptați, însă a căror filiație a fost stabilită față de ambii soți, aceștia trebuie să convină și asupra exercitării autorității părintești în comun, să stabilească locuința copiilor după divorț, să stabilească modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești și cel privind stabilirea locuinței copiilor trebuie să fie confirmat de raportul de anchetă psihosocială întocmit.

În ipoteza în care se constată contrarietate între înțelegerea soților și concluziile raportului de anchetă psihosocială în privința exercitării în comun a autorității părintești sau a stabilirii locuinței copilului, potrivit art. 376 alin. (5) C. civ., notarul public emite o dispoziție de respingere a cererii de divorț și îndrumă soții să se adreseze instanței de judecată.

În ceea ce privește acordul parental, este de menționat că potrivit art. 138 alin. (5) din Legea nr. 36/1995, înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu executoriu în condițiile art. 101 alin. (2). Astfel, potrivit art. 101 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) C. civ. republicat, cu modificările ulterioare. Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la ascultarea minorului în condițiile art. 264 C. civ. republicat, cu modificările ulterioare, statuează art. 102 din Legea nr. 36/1995. Așadar, acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, constituie titlu executoriu pentru măsurile referitoare la minori din cuprinsul său(4) . Până la adoptarea acestor modificări constituia titlu executoriu doar creanța de întreținere cuprinsă în actul autentic. Apreciem că modificările aduse privind extinderea caracterului de titlu executoriu și în privința celor menționate anterior, reprezintă o soluție binevenită.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...