Universul Juridic nr. 1/2019

Unele considerații privind natura raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială
de Emilia Lucia Cătană

15 ianuarie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Introducere

Natura raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială constituie de mai mult timp un subiect care a generat soluții jurisprudențiale diferite, în special sub aspectul instanțelor judecătorești competente să judece litigiile privind drepturile salariale sau în atragerea răspunderii primarilor/viceprimarilor și foștilor primari sau viceprimari pentru prejudiciile cauzate bugetului local în exercitarea funcției de demnitate publică.

Astfel, s-a conturat orientarea jurisprudențială conform căreia litigiile privind sumele încasate necuvenit de către acești aleși locali (în special în temeiul unor contracte colective de muncă) constituie conflicte de muncă, urmând a fi aplicabile regulile de competență și cele de procedură speciale, precum și normele de drept material din Codul muncii(1). Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a stabilit că litigiile privitoare la prejudiciile aduse bugetului local de către primar/viceprimar prin efectuarea de plăți nelegale sunt de natură civilă, urmând a fi soluționate potrivit procedurii de drept comun în atragerea răspunderii civile delictuale și cu stabilirea competenței materiale de soluționare a acțiunilor în pretenții, după valoare(2). Într-o a treia orientare jurisprudențială, s-a considerat că aceste litigii sunt de contencios administrativ, fiind considerate esențiale natura actului în legătură cu care se reclamă îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de către primar/viceprimar, precum și natura actului constatator al pagubei, știut fiind că de regulă aceste litigii sunt generate de auditul exercitat de Curtea de Conturi asupra constituirii și utilizării fondurilor publice.

Pentru interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor legale incidente în materie, Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii, decizia pronunțată pe această cale aducând importante clarificări problematicii naturii raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, astfel cum vom evidenția în cele ce urmează.

2. Un comentariu al Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii

În luna februarie 2017 s-a publicat în M. Of. al României, Partea I, Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii. Prin această decizie s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 231 și art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată(3) , art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, "prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor"(4) .

Conform Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016, raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială reprezintă cazul sui generis al unor raporturi juridice de muncă "pentru care nu se încheie un contract individual de muncă", ceea ce atrage, pe cale de consecință, și specificitatea acestora, inclusiv sub aspectul consecințelor în materie judiciară, luând în considerare efectul obligatoriu pentru instanțe al dezlegării date problemelor de drept judecate pe calea recursului în interesul legii(5) .

Astfel, din considerentele Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 reținem următoarele(6) :

a) raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială sunt raporturi juridice de muncă sui generis; în acest sens, într-o decizie anterioară, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că "prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate prin norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă. În această categorie intră raporturile de muncă (de serviciu) ale funcționarilor publici civili sau militari, ale soldaților și gradaților voluntari, ale persoanelor care dețin demnități publice, ale magistraților și magistraților-asistenți, ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, ale membrilor cooperatori și raporturile juridice de muncă născute în baza încheierii contractului individual de muncă (s.n.)"(7);

b) raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile, ceea ce produce cel puțin două consecințe importante:

- imposibilitatea atragerii răspunderii civile delictuale a primarului/viceprimarului în cazul în care fapta prejudiciabilă este săvârșită în legătură cu funcția, arătându-se în considerentele Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016 că "nu poate fi reținută răspunderea civilă delictuală nici în ceea ce privește regimul aplicabil în funcție de momentul formulării acțiunii în răspundere patrimonială - în timpul/în afara mandatului. În cazurile în discuție sunt aplicabile normele Codului muncii, potrivit art. 1 alin. (2) și art. 278 alin. (2) C. mun., care nu disting în acest sens - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus -, (...) o dată calificate raporturile juridice deduse judecății ca fiind raporturi de muncă, acestea sunt supuse dispozițiilor Codului muncii, care, în Capitolul III din Titlul XI, reglementează răspunderea patrimonială atât în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcția - art. 254, cât și în cazul sumelor încasate nedatorat - art. 256 (...) raporturile juridice în discuție sunt raporturi juridice de muncă, iar calificarea naturii litigiului este determinată de faptul că acesta este generat de un raport juridic de muncă, iar fapta cauzatoare de prejudiciu este săvârșită în exercitarea funcției, neavând astfel relevanță data la care se solicită sancționarea"(8) ;

- primarul/viceprimarul vinovat pot răspunde civil delictual doar în ipotezele în care fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcția sau prejudiciul este urmarea unei infracțiuni, sens în care în Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 se reține că "pot fi însă situații când, în ipoteza producerii unui prejudiciu unității administrativ-teritoriale, primarul/viceprimarul vinovat să răspundă civil delictual, nu patrimonial după regulile din dreptul muncii, și anume atunci când fapta prejudiciabilă nu este săvârșită în legătură cu funcția sau prejudiciul este urmarea unei infracțiuni";

c) raporturile juridice în cauză nu pot fi calificate sub incidența normelor de drept administrativ, primarul și viceprimarul nefiind funcționari publici în sensul prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată(9) ; astfel, în Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 se reține că "raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială nu intră nici sub incidența dispozițiilor Legii nr. 554/2004, indicate în actul de sesizare, ceea ce se explică în special pe considerentul că legile speciale nu reglementează expres regimul raporturilor juridice în discuție, însă intervin parțial în derularea acestora, inclusiv prin stabilirea jurisdicției aplicabile în situații strict determinate - ceea ce înseamnă că prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice".

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...