Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Ordinul nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 14 mai 2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. -

Se aprobă Liniile directoare cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. -

Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. -

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Alexandru Nazare

București, 4 mai 2012.

Nr. 358.

ANEXĂ  Modificări (1)

LINIILE DIRECTOARE
cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere

CAPITOLUL I Cadrul legislativ și instituțional

Art. 1. -

Prezentele linii directoare stabilesc obiectivele, prioritățile și căile de punere în practică a prevederilor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, în baza prevederilor actelor normative naționale, respectiv:

a) Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, cu modificările și completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 792/2010 pentru aprobarea componenței, a atribuțiilor și a Regulamentului de organizare și funcționare a comisiei de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor privind auditul de siguranță rutieră, precum și a Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranță rutieră;

c) Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 480/2011 pentru aprobarea programelor-cadru de formare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră, a tarifelor pentru efectuarea evaluării de impact, a auditului de siguranță rutieră și a inspecției de siguranță, a onorariilor cuvenite auditorilor de siguranță rutieră, precum și a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. cu investitorii, cu administratorii și cu auditorii de siguranță rutieră;

d) Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.031/2010 pentru aprobarea structurii organizatorice a Autorității Rutiere Române - A.R.R.*)

___________

*) Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.031/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL II Domeniul de aplicare

Art. 2. -

(1) Prezentele linii directoare se aplică siguranței rețelelor rutiere naționale aflate în faza de proiectare, de construcție și de exploatare.

(2) Prezentele linii directoare nu se aplică tunelurilor rutiere reglementate de Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană.

CAPITOLUL III Obiectivele gestionării siguranței circulației pe infrastructura rutieră

Art. 3 -

Implementarea cadrului legislativ specific gestionării siguranței infrastructurii rutiere a avut în vedere:

a) îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere;

b) scăderea numărului de accidente soldate cu morți sau răniți grav;

c) creșterea capacității instituționale de implementare și extindere a gestionării siguranței circulației pe infrastructura rutieră.

CAPITOLUL IV Definiții și acțiuni privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră

Art. 4. -

În sensul prezentelor linii directoare se definesc următorii termeni:

a) auditul de siguranță rutieră este verificarea detaliată, tehnică și sistematică, independentă din punctul de vedere al siguranței circulației, a caracteristicilor de proiectare proprii unui proiect de infrastructură rutieră în toate etapele, de la planificare până la începutul exploatării;

b) inspecția de siguranță este verificarea periodică a infrastructurii rutiere din punctul de vedere al siguranței circulației, cu identificarea eventualelor disfuncționalități ori deficiențe de proiectare, construcție și/sau întreținere a drumului, care pot conduce la producerea de accidente rutiere;

c) evaluarea de impact asupra siguranței rutiere este o analiză comparativă, strategică a impactului asupra gradului de siguranță a rețelei rutiere, al unei noi căi rutiere sau al unei modificări substanțiale a rețelei existente;

d) clasificarea siguranței rețelei rutiere este metoda pentru identificarea, analizarea și clasificarea secțiunilor rețelei existente în funcție de potențialul de îmbunătățire a siguranței și de reducere a costurilor legate de accidente;

e) clasificarea tronsoanelor cu o concentrație mare de accidente este metoda de identificare, analizare și clasificare a tronsoanelor rutiere care au fost în exploatare mai mult de 3 ani, pe care s-a înregistrat un număr mare de accidente soldate cu persoane decedate, proporțional cu fluxul de trafic.

Art. 5. -

Acțiunile principale care asigură gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră sunt:

a) evaluarea de impact a siguranței rutiere;

b) operațiuni de audit în domeniul siguranței rutiere pentru proiecte de infrastructură;

c) inspecții de siguranță rutieră periodice;

d) inspecții de siguranță rutieră suplimentare, în caz de accident;

e) clasificarea siguranței rețelei rutiere și gestionarea rețelei rutiere în exploatare;

f) gestionarea datelor privind accidentele soldate cu persoane decedate sau răniți grav;

g) formarea, atestarea, instruirea, perfecționarea și desemnarea auditorilor;

h) îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rutiere;

i) schimbul de cele mai bune practici;

j) crearea unei baze de date la nivelul Autorității Rutiere Române - A.R.R., denumită în continuare ARR, cu informații privind siguranța rețelei rutiere naționale.

CAPITOLUL V Ghidul acțiunilor privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră și îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a acesteia

SECȚIUNEA 1 Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere

Art. 6. -

(1) Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere este parte integrantă a studiului de prefezabilitate sau, după caz, a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră.

(2) Elementele componente ale unei evaluări de impact asupra siguranței rutiere sunt:

a) definirea problemei;

b) situația actuală și situația în eventualitatea neinițierii vreunei acțiuni;

c) obiectivele specifice siguranței rutiere;

d) analiza impactului alternativelor propuse asupra siguranței rutiere;

e) compararea opțiunilor, printre care și analiza raportului costuri/beneficii;

f) prezentarea tuturor soluțiilor posibile.

(3) Elementele care trebuie avute în vedere la efectuarea evaluării de impact sunt:

a) decese și accidente; obiectivele de reducere în comparație cu scenariul care prevede eventualitatea neinițierii vreunei acțiuni;

b) alegerea traseelor și studii origine-destinație ale utilizatorilor pentru noile trasee;

c) efecte posibile asupra rețelelor rutiere existente (de exemplu, ieșiri, intersecții, pasaje de nivel);

d) utilizatorii căilor rutiere, inclusiv utilizatorii vulnerabili (de exemplu, pietoni, bicicliști, motocicliști);

e) trafic (de exemplu, volumul de trafic, trafic clasificat în funcție de tipul de vehicul);

f) sezonalitate și condiții climatice;

g) prezența unui număr suficient de zone care permit staționarea în condiții de siguranță;

h) activitatea seismică.

(4) În vederea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, între ARR, pe de o parte, și investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

(5) ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranță rutieră în termen de 5 zile de la data semnării contractului de prestări de servicii dintre ARR și investitor.

(6) Între ARR, pe de o parte, și auditorul de siguranță rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

(7) Investitorul are obligația de a pune la dispoziția ARR documentația privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus evaluării de impact asupra siguranței rutiere, în termenul prevăzut de lege.

(8) Auditorul de siguranță rutieră realizează evaluarea de impact asupra siguranței rutiere, care se concretizează printr-un raport.

SECȚIUNEA a 2-a Auditul de siguranță rutieră

Art. 7. -

(1) Auditul de siguranță rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră și se execută obligatoriu pentru fiecare dintre următoarele stadii:

a) proiectul preliminar;

b) proiectele detaliate;

c) anterior recepționării drumului public;

d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.

(2) Operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii:

a) criterii aplicabile în studiul de fezabilitate:

1. localizarea geografică (de exemplu, expunerea la alunecările de teren, la inundații, la avalanșe etc.), sezonalitate și condiții climatice, precum și activități seismice;

2. tipurile de joncțiune și distanța dintre punctele de joncțiune;

3. numărul și tipul căilor rutiere;

4. structura și componența traficului pe noua infrastructură;

5. funcționalitatea căii rutiere în cadrul rețelei;

6. condițiile meteorologice;

7. viteze de proiectare și viteze de operare;

8. secțiuni transversale (de exemplu, lățimea părții carosabile, piste pentru cicliști, căi pietonale);

9. alinieri orizontale și verticale;

10. vizibilitate;

11. dispunerea punctelor de joncțiune;

12. mijloace de transport în comun și infrastructurile aferente;

13. treceri la nivel cu căi rutiere/calea ferată;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...