Universul Juridic nr. 1/2019

Cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen.
de Săndel Lucian Macavei

11 ianuarie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Obiectul studiului de față îl reprezintă formula de interpretare jurisprudențială a sintagmei "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", prevăzută de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. În acest sens, cu evidență, facem trimitere la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie, singura instanță de judecată națională competentă a se pronunța în această cale extraordinară de atac, a recursului în casație.

Prezenta cercetare juridică nu își propune în a găsi adepți ai unei anumite orientări jurisprudențiale - ori că o numim pe una ca fiind "rigidă", ori că o numim pe cealaltă "laxă". Țelul este doar acela de a înfățișa un tablou ilustrativ (departe de a fi și exhaustiv) al soluțiilor pronunțate în materie într-un anumit sens sau altul, pentru a cunoaște totodată argumentațiile adiacente avute în vedere.

Așadar, prin prevederile noului Cod de procedură penală(1) s-au adus modificări substanțiale în materia căilor de atac, în sensul reglementării a trei căi extraordinare de atac: recursul în casație, contestația în anulare și revizuirea. În reglementarea noului Cod de procedură penală, recursul devine o cale extraordinară de atac sub denumirea de "recurs în casație", ce se exercită doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate(2) .

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, cazul de casare prevăzut la pct. 12 al art. 438 alin. (1) C. pr. pen. - "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" - a fost analizat jurisprudențial preponderent din perspectiva permiterii unei simple verificări matematice a cuantumului pedepselor principale aplicate inculpaților de instanțe cu pedepsele stabilite de textele legale încălcate:

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 249/RC din 14 octombrie 2014 - "Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (1) C. pen., referitoare la furtul în scop de folosință, furtul care are ca obiect un vehicul, săvârșit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 privind infracțiunea de furt sau art. 229 privind infracțiunea de furt calificat, după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu o treime. În cazul furtului în scop de folosință, aplicarea unei pedepse care depășește maximul special rezultat prin aplicarea dispozițiilor art. 230 alin. (1) C. pen. - maximul special prevăzut în art. 228 sau art. 229 C. pen., redus cu o treime - în condițiile în care instanța nu a reținut incidența niciunei cauze de majorare a pedepsei, se încadrează în cazul de recurs în casație reglementat în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege. În speță s-a făcut aplicarea art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen.".

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 246/RC din 13 octombrie 2014(3) - "Aplicarea unei pedepse inferioare minimului special prevăzut în norma de incriminare, în condițiile în care instanța nu a reținut circumstanțe atenuante sau incidența unei cauze de reducere a pedepsei, se încadrează în cazul de recurs în casație reglementat în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege. În speță s-a făcut aplicarea art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen.".

Optica a fost aceeași în cazul examinării "pedepsei" în ipoteza cauzelor legale de reducere sau de majorare a pedepsei:

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 23/RC din 19 ianuarie 2017(4) - "Cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. nu permite Înaltei Curți de Casație și Justiție să cenzureze reținerea sau nereținerea unei cauze de reducere a pedepsei prin hotărârea definitivă de condamnare, ci numai dacă pedeapsa aplicată se situează în limitele rezultate ca efect al incidenței unei cauze de reducere a pedepsei, în ipoteza în care prin hotărârea definitivă de condamnare a fost reținută o astfel de cauză" (în sensul dec. nr. 23/RC din 19 ianuarie 2017, s. pen. s-a pronunțat ulterior și prin dec. nr. 215/RC din 26 mai 2017).

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 66/RC din 16 iunie 2014 - "Stabilirea unei pedepse în alte limite decât cele care rezultă în urma aplicării dispozițiilor legale privitoare la efectele circumstanțelor atenuante, reținute de instanță, se încadrează în cazul de recurs în casație reglementat în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege. - În speță s-a făcut aplicarea art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen.".

Sau, analiza "pedepsei" în cazul concursului de infracțiuni:

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 150/RC din 4 aprilie 2017 - "În cazul concursului de infracțiuni, dacă instanța de apel a adăugat la pedeapsa cea mai grea un spor superior fracției de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite și, în consecință, a aplicat o pedeapsă rezultantă superioară pedepsei determinate conform prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., sunt incidente dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. În acest caz, întrucât nelegalitatea constatată pe calea recursului în casație nu presupune chestiuni de apreciere privind individualizarea pedepsei și a modalității de executare, Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul în casație și înlătură greșita aplicare a legii, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen., determinând pedeapsa rezultantă conform prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.".

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 63/RC din 2 martie 2016 - "În cazul concursului de infracțiuni, în ipoteza în care instanța de apel a constatat că legea penală mai favorabilă este Codul penal anterior și a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă care depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente, este incident cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen., întrucât aplicarea unei pedepse rezultante care depășește limita prevăzută în art. 34 alin. (2) C. pen. anterior reprezintă aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. În speță s-a făcut aplicarea art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen.".

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 75/RC din 26 februarie 2015 - "În cazul unui concurs de infracțiuni, dacă instanța de apel a reținut circumstanțe atenuante, stabilirea unei pedepse inferioare minimului special rezultat prin aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) C. pen. privind efectele circumstanțelor atenuante pentru una dintre infracțiunile concurente și aplicarea pedepsei rezultante conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. prin adăugarea sporului de o treime din pedeapsa inferioară minimului special rezultat prin aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) C. pen. se încadrează în cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege. În această ipoteză, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul în casație și modifică atât pedeapsa inferioară minimului special rezultat prin aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) C. pen. pentru una dintre infracțiunile concurente, cât și pedeapsa rezultantă, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.".

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 32/RC din 23 ianuarie 2015 - "În ipoteza concursului de infracțiuni, dacă instanța de apel a adăugat la pedeapsa cea mai grea un spor inferior fracției de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - fracție prevăzută în art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și, în consecință, a aplicat o pedeapsă rezultantă inferioară pedepsei determinate conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., este incident cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege".

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 27/RC din 22 ianuarie 2015 - "În cazul concursului de infracțiuni, adăugarea la pedeapsa cea mai grea a unui spor inferior fracției prevăzute în art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu consecința aplicării unei pedepse rezultante inferioare pedepsei determinate conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., se încadrează în cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege. În speță s-a făcut aplicarea art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen.".

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 367/RC din 11 decembrie 2014 - "În cazul unui concurs de infracțiuni, dacă instanța de apel a constatat că noul Cod penal constituie legea penală mai favorabilă, stabilirea unei pedepse inferioare minimului special prevăzut în norma de incriminare pentru una dintre infracțiunile concurente, în condițiile în care instanța nu a reținut circumstanțe atenuante, și aplicarea pedepsei rezultante conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. prin adăugarea sporului de o treime din pedeapsa inferioară minimului special se încadrează în cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege. Într-un astfel de caz, admițând recursul în casație, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție modifică atât pedeapsa inferioară minimului special prevăzut în norma de incriminare pentru una dintre infracțiunile concurente, cât și pedeapsa rezultantă, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.".

De altfel, în jurisprudența secției penale, erorile privind calculul sporului aplicabil în cazul concursului de infracțiuni au fost corectate cu constanță pe calea recursului în casație întemeiat pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen. (de exemplu, ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 172/RC din 19 aprilie 2017; ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 158/RC din 6 aprilie 2017; ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 326 din 20 septembrie 2016; ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 255/RC din 15 octombrie 2014)(5).

În materia suspendării executării pedepsei sub supraveghere:

- ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 404/RC din 15 decembrie 2015 - "Înalta Curte de Casație și Justiție constată incidența cazului de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pr. pen., dacă instanța de apel a stabilit pentru infracțiuni concurente pedepse situate sub limita minimă specială prevăzută în Codul penal anterior, aplicabil în cauză ca lege penală mai favorabilă, în condițiile în care nu a reținut circumstanțe atenuante. În această ipoteză, dacă instanța de apel a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, iar noua pedeapsă rezultantă, aplicată în recurs în casație pe baza pedepselor stabilite la nivelul limitei minime speciale prevăzute în Codul penal anterior, nu întrunește condiția prevăzută în art. 81 alin. (2) C. pen. anterior, dar întrunește condiția prevăzută în art. 861 alin. (2) C. pen. anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere. În speță s-a făcut aplicarea art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pr. pen.".

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...