Universul Juridic nr. 12/2018

Considerații asupra DCC nr. 66/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, în forma anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 47/2014 și aplicarea ei după Hotărârea CJUE din 26 mai 2016 în cauzele conexate C-260/14 și C-261/14
de Eugenia Marin

31 decembrie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015(1) , Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de C. Ap. Bacău, s. a II-a civ. de cont. adm. și fisc., în dosarul nr. 44/32/2014 al acestei instanțe și a constatat că prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt neconstituționale și a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și a celor ale pct. 2 subpct. 2.3 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, în forma anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale.

Curtea Constituțională a fost sesizată prin încheierea din 8 mai 2014, pronunțată în dosarul nr. 44/32/2014 de către C. Ap. Bacău, s. a II-a civ. de cont. adm. și fisc. cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) și ale anexei la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în contencios administrativ prin care unitatea administrativ-teritorială județul Neamț a solicitat anularea unei decizii și a unei note de neconformitate emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, notă prin care s-a aplicat sancțiunea prevăzută la pct. 2 subpct. 2.3 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, în forma anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 47/2014, pentru o neregulă comisă înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011.

În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de trimitere a arătat, în esență, că materia controlului utilizării fondurilor europene a fost reglementată succesiv prin două acte normative, respectiv O.G. nr. 79/2003 și O.U.G. nr. 66/2011. Noțiunea de neregulă este definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 79/2003 și de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011. Între cele două definiții sunt deosebiri esențiale de conținut. Sub imperiul O.G. nr. 79/2003 era necesar să se fi produs un prejudiciu, pe când prin art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 este reglementat prejudiciul nu doar ca un fapt cert și determinabil, ci și ca potențialitate. Deși reglementarea prin O.U.G. nr. 66/2011 este mai clară, discutabilă este aplicarea acestei ordonanțe unor abateri săvârșite anterior intrării sale în vigoare.

S-a spus și că dispozițiile cu caracter tranzitoriu se regăsesc în art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011. În aparență, din acest text ar rezulta că este vorba doar de procedura de aplicare a controalelor, însă, la o examinare mai atentă, se constată că textul se referă și la stabilirea creanțelor bugetare, care, în materia nerespectării normelor privind achizițiile publice, se concretizează prin aplicarea de corecții financiare. Or, în măsura în care O.U.G. nr. 66/2011 se aplică unor abateri constatate în legătură cu contractele de achiziție publică încheiate anterior intrării sale în vigoare, dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, precum și ale anexei la ordonanță sunt neconstituționale în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituție.

Trebuie precizat că anterior sesizării instanței de control constituțional, după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, au existat numeroase litigii având ca obiect anularea actelor emise în baza art. 66 din acest act normativ(2) și în care a fost invocată încălcarea principiului neretroactivității legii, principiu consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României, dar practica instanței supreme a fost constantă în a considera că actele administrative emise cu respectarea acestor dispoziții legale nu sunt nelegale și chiar a modificat sau casat hotărârile pronunțate de instanțele de fond și a trimis cauzele spre rejudecare atunci când au fost anulate actele emise de autoritățile competente numai pentru că s-a considerat că prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 ar încălca principiul neretroactivității legii civile(3) .

Instanța supremă a reținut, în motivarea soluțiilor de casare cu trimitere spre rejudecare, că "Interpretarea normei tranzitorii cuprinsă în textul de lege sus-arătat, conform argumentației per a contrario, conduce la concluzia potrivit cu care, în situația în care activitățile de constatare și de stabilire a neregulilor se desfășoară la o dată ulterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, concluziile acesteia se vor finaliza și valorifica cu aplicarea prevederilor acestui act normativ.

Cum O.U.G. nr. 66/2011 a fost publicat în M. Of. nr. 461 din 30 iunie 2011, iar potrivit mențiunilor cuprinse în nota de constatare, reiese că verificarea soldată cu reținerea neregulilor s-a desfășurat în perioada 30 august 2011 și, respective, 7 septembrie 2011-20 septembrie 2011, este evident că la momentul intrării în vigoare a noului act normativ nu se afla în desfășurare nicio operațiune de stabilire a creanțelor bugetare, în sarcina autorității recurente.

Rezultă, așadar, că aplicarea prevederilor noului act normativ a fost realizată în virtutea normei tranzitorii sus-arătate, astfel că nu se poate aprecia că în cauză a fost încălcat principiul neretroactivității legii civile, de natură a atrage nulitatea actului de constatare, ci, dimpotrivă, stabilirea unor posibile nereguli s-a realizat în mod just prin raportare la legislația în vigoare la momentul verificării, conform art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.

În fine, pe acest aspect este de arătat că motivele de recurs ale recurentei sunt neîntemeiate în condițiile în care și în opinia Înaltei Curți, contrar celor reținute de judecătorul fondului, incidența O.U.G. nr. 66/2011 este atrasă și are legătură cu momentul demarării activității de control efectuată de către DCVUFC, și nu cu data inițială de elaborare a documentației de atribuire aferentă licitației publice în cauză.

Întrucât Înalta Curte reține că și celelalte argumente cuprinse în considerentele hotărârii atacate, în susținerea soluției de anulare a actelor atacate, chiar vizând aspecte de fond, se subsumează practic prevederilor cuprinse în actul normativ determinat ca fiind aplicabil, cu referire directă la cele ce definesc «neregulile», urmează a dispune casarea cu trimiterea cauzei, pe temeiul arătat, spre rejudecare, în vederea asigurării unei soluționări unitare, pornind de la justa stabilire a actului normativ aplicabil în cauză și pentru respectarea efectivă a dreptului părților la dublul grad de jurisdicție"(4).

Într-o altă cauză, s-a constatat că "La momentul derulării procedurilor de către județul Bacău erau în vigoare dispozițiile O.G. nr. 79/2003, însă la momentul controlului erau în vigoare prevederile O.U.G. nr. 66/2011, iar față de normele tranzitorii cuprinse în acest act normativ procedura de realizare a controlului și actele administrative întocmite pentru finalizarea acestuia se întocmesc în raport cu noua reglementare.

Instanța de fond nu era în măsură să se pronunțe asupra încălcării principiului constituțional al neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României și asupra principiului legalității consacrat în materie fiscală, sub acest aspect în raport de prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale avea posibilitatea să sesizeze, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (2) din Lege, Curtea Constituțională.

Mai trebuie reținut și faptul că în cauză s-a prevăzut posibilitatea aplicării corecțiilor financiare în cazul nerespectării de către beneficiar a legislației în domeniul achizițiilor publice, prin contractul de finanțare încheiat între părți, reclamantul asumându-și obligația de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achiziției publice sub sancțiunea neeligibilității cheltuielilor astfel efectuate.

În condițiile în care prin contractul de finanțare s-a prevăzut obligația respectării legislației în domeniul achiziției publice cu posibilitatea achitării unor corecții financiare, în primul rând de către stat, aspecte la care O.U.G. nr. 66/2011 nu aduce nicio adăugire, ci individualizează numai procentul corecțiilor tocmai pentru a respecta principiul previzibilității în modul de aplicare a unor sancțiunii fiscale reglementate deja la data încheierii contractului din speță, precum și a principiului proporționalității, nu se poate vorbi de o încălcare a dispozițiilor procedurale în materie, cu ocazia întocmirii notei de control sau atunci când s-a procedat la individualizarea corecției.

În atare situație se impune ca instanța de fond în aceste limite să verifice temeinicia notei de constatare sub aspectul săvârșirii abaterilor reținute în sarcina reclamantei în raport cu legislația națională în domeniul achizițiilor publice și să stabilească dacă se impunea aplicarea de corecții financiare"(5).

Textele de lege a căror neconstituționalitate a fost analizată au următorul conținut: art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011: " (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit"; art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011: "Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor O.G. nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare"; pct. 2 subpct. 2.3 din anexa la ordonanța de urgență: "2.3. Aplicarea unor criterii de calificare și selecție și/sau a unor criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale, aplicarea unor criterii de calificare și selecție sau a unor factori de evaluare care împiedică anumiți ofertanți potențiali să participe la procedura de atribuire din cauza restricțiilor stabilite în documentația de atribuire (de exemplu, obligația de a avea deja o reprezentanță în țară sau în regiune ori stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator) 10% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecției poate fi diminuată la 5%, în funcție de gravitate".

Precizarea conținutului textelor se impune deoarece ulterior datei sesizării Curții Constituționale, în temeiul art. II din O.U.G. nr. 47/2014, anexa la O.U.G. nr. 66/2011 a fost modificată și înlocuită cu anexa la O.U.G. nr. 47/2014.

* Este extras din Revista de Drept Public nr. 1/2017.

(1) Decizia a fost publicată în M. Of. nr. 236 din 7 aprilie 2015.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...