Universul Juridic nr. 12/2018

Considerații privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
de Elena Tania Năvodariu

17 decembrie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Introducere

În lucrarea de față vom analiza succesiunea actelor normative care au intervenit ca urmare a dificultăților apărute în practica judiciară în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzelor pentru infracțiuni săvârșite sub imperiul vechiului Cod penal și judecate după intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Codul de procedură penală conține dispoziții care dau posibilitatea instanțelor judecătorești să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în scopul obținerii unor hotărâri obligatorii pentru toate cauzele similare care să ducă la unificarea practicii neunitare apărute ca urmare a interpretărilor date noilor normelor cuprinse în codul penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Dispozițiile art. 5 C. pen. au generat o serie de controverse și opinii diferite ce au dus la necesitatea lămurii acestora de către instanța supremă, fiind supuse și controlului de constituționalitate. Art. 5 are un conținut simplu, a cărui aplicare însă a devenit dificilă tocmai datorită lipsei detaliilor care să aducă clarificări în ceea ce privește aplicarea sa, astfel: Dacă de la momentul săvârșirii unei infracțiuni și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale (acte normative, prevederi din actele normative declarate neconstituționale, ordonanțe de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea se aflau în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile) se aplică legea penală mai favorabilă(1) .

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal au apărut o serie de probleme de interpretare, datorită faptului că la momentul stabilirii legii penale mai favorabile trebuie analizate în concret mai multe aspecte în ceea ce privește legea mai favorabilă(2) , astfel: conținutul infracțiunii, existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, existența unor cauze de nepedepsire, precum și pedeapsa sub aspectul naturii și a limitelor ei.

La scurt timp după intrarea în vigoare a noului Cod penal(3) , Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 C. pen., punându-se în discuție problema aprecierii legii penale mai favorabile prin compararea dispozițiilor din cele două coduri penale, noul Cod penal și Codul penal din 1969.

În susținerea soluției adoptate prin Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, s-a considerat că legiuitorul a reglementat un tratament sancționator mai blând pentru inculpații care se află la prima confruntare cu legea penală și care, indiferent de forma de vinovăție, au comis o singură faptă penală și nu o pluritate de infracțiuni, față de cei care au comis mai multe infracțiuni. Astfel, comportamentul antisocial al acestora din urmă va fi sancționat mai sever pentru descurajarea celor tentați să încalce în mod repetat valorile ocrotite de legea penală. Curtea consideră că în caz de tranziție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile care urmează a fi incidentă, însă nu prin combinarea dispozițiilor din legile penale succesive, ci având în vedere ansamblul de norme ce au fost integrate organic într-un nou cod și nicidecum dispoziții ori instituții autonome(4) .

Se arată că, pentru a stabili care este lex mitior, este necesară aplicarea metodei comparației globale și nu metoda comparației diferențiate, motivat pe de o parte de faptul că judecătorul nu se poate substitui legiuitorului și astfel să creeze un nou regim represiv precum și, pe de altă parte, de faptul că, fiecare Cod penal are propria sa logică astfel cum am arătat mai sus.

Observăm că, nu este prima dată când Curtea este investită cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile. Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 în sensul că "aceasta vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex terția, care în pofida dispozițiilor articolului 61 din Constituție ar permite judecătorului să legifereze".

La momentul soluționării excepției reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a prevederilor în discuție, făcând referire la cele două opinii existente în doctrină cu privire la modul de interpretare și de aplicare a legii penale mai favorabile, global sau pe instituții autonome, arătând că, aplicarea legii penale mai favorabile raportată la instituții autonome nu contravine conceptului de lege penală. De asemenea, mai susține că instituțiile autonome sunt instituțiile al căror mecanism de aplicare funcționează separat de încadrarea juridică a faptei și condițiile de existență sunt diferite de faptul juridic față de care sunt apreciate(5).

Referitor la noțiunea de instituție autonomă Curtea arată că "nu este reglementată în niciunul dintre cele două Coduri penale și nici în legea de aplicare a actualului Cod penal. Așa fiind, chiar dacă în limbajul juridic curent utilizarea noțiunii de instituție autonomă pentru anumite categorii juridice este acceptată, caracterul autonom al acesteia, astfel cum acesta este susținut în doctrină și practica judiciară, presupune că ea are o existență de sine stătătoare și nu depinde de ansamblul normativ în care este integrată pentru a-și îndeplini finalitatea. Or, o atare concluzie este inadmisibilă, întrucât nu se poate reține că o normă din Codul penal care reglementează cu privire la o anumită instituție de drept penal (recidivă, concurs de infracțiuni, prescripție etc.) este independentă de legea căreia îi aparține. Această distincție are o deosebită importanță pentru înțelegerea conceptului de lege, pentru că numai așa se poate oferi noțiunii de lege penală mai favorabilă un înțeles constituțional"(6) .

Excepția de neconstituționalitate a fost admisă, constatând că "dispozițiile art. 5 C. pen. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile și nicio autoritate nu poate ignora înțelesul constituțional astfel stabilit".

Acesta a fost un prim pas, și nu cel mai "fericit" urmând o avalanșă de decizii care au urmărit acoperirea lacunelor create de criteriul aprecierii globale stabilit prin Decizia nr. 265/2014. În doctrină(7) , s-a apreciat că în pronunțarea acestei decizii Curtea Constituțională și-a depășit competențele, dispozițiile art. 5 din noul Cod penal trebuiau evaluate strict prin raportare la textul constituțional, iar nu supuse controlului de constituționalitate astfel cum a procedat Curtea Constituțională, impunând o interpretare a modului de stabilire a legii penale mai favorabile. În doctrină s-a apreciat că, nu intră în competența acestei entități politico-jurisdicționale să stabilească modul de interpretare a normelor juridice.

1. Condițiile generale de aplicare a legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei

Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunilor nedefinitiv judecate, potrivit art. 5 alin. (1) C. pen. (art. 13 C. pen. din 1969), în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. are ca premisă faptul că atât Codul penal vechi, cât și noul Cod penal incriminează fapta comisă, dar o sancționează diferit. Așa fiind, pentru a fi în prezența unui caz de aplicare a legii penale mai favorabile în această ipoteză este necesară reunirea mai multor condiții(8) :

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...