Drept Civil (HAMANGIU)

Comentariile Codului civil Posesia. Uzucapiunea(art. 916-952), Editura Hamangiu, 2012, ISBN 978-606-522-860-3
de Claudiu Drăgușin

10 octombrie 2012

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 5

Cumpără forma completă
  •  
Editura Hamangiu:
București, Str. Col. Popeia nr. 36, sector 5
O.P. 5, C.P. 91
Vânzări:
021.336.01.25
031.425.42.24
0788.673.209
Tel./Fax:
021.336.04.43
031.805.80.20
031.805.80.21
E-mail:
redactie@hamangiu.ro distributie@hamangiu.ro
[ Mai mult... ]

Claudiu Drăgușin Judecător la Judecătoria Sectorului 2 București

La elaborarea prezentei lucrări s-a avut în vedere legislația publi­cată până la data de 10 octombrie 2012. [ Mai mult... ]

CUVÂNT-ÎNAINTE

Claudiu Drăgușin [ Mai mult... ]

ABREVIERI

alin.
alineatul
art.
articolul
c.
cererea
C. civ. 1864
Codul civil din 1864
C. civ. fr.
Codul civil francez
C. civ. it.
Codul civil italian
C. civ. Québec
Codul civil din Québec
C. Sup., Québec, d.
Curtea Superioară, provincia Québec, district
C.A.
Curtea de Apel
C.C.
Curtea Constituțională
Cass. fr.
Curtea de Casație franceză
ch. crim.
chambre criminelle
CPC
Codul de procedură civilă din 1865
CPC fr.
Codul de procedură civilă francez
CPC Québec
Codul de procedură civilă din Québec
dec.
decizia
dos.
dosar
Dreptul
revista Dreptul
Ed.
Editura
ed.
ediția
H.G.
Hotărârea Guvernului
hot.
hotărârea
I.C.C.J.
Înalta Curte de Casație și Justiție
infra
mai jos, mai departe; este însoțit de numărul paginii sau al secțiunii
înch.
încheiere
Jud.
Judecătoria
L.P.
revista Legalitatea Populară
lit.
litera
M. Of.
Monitorul Oficial al României, Partea I
n.n.
nota noastră
NCC
noul Cod civil (Legea nr. 287/2009)
NCPC
noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)
nr.
numărul
O.G.
Ordonanța Guvernului
O.U.G.
Ordonanța de Urgență a Guvernului
op. cit.
opera citată
p.
pagina
P.R.
revista Pandectele Române
par.
paragraf
pct.
punctul
R.R.D.
Revista Română de Drept
s.
secția
s. civ.
secția civilă
s. civ. și de propr. int.
secția civilă și de proprietate intelectuală
s. civ., min. și fam., confl. de mun. și asig. soc.
secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
s. civ., min. și fam., mun. și asig. soc.
secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale
s. com.
secția comercială
S.C.J.
revista Studii și cercetări juridice
s.n.
sublinierea noastră
S.U.
Secțiile Unite
sect.
sector
sent.
sentința civilă
supra
deasupra, mai sus; este însoțit de numărul paginii sau al secțiunii
ș.a.
și altele/alții
Trib.
Tribunalul
urm.
următoarele
vol.
volumul
[ Mai mult... ]

Titlul I Posesia

PARTEA I COMENTARII

Capitolul I Precizări introductive

În fine, Codul civil de la 1864, inspirat din Codul francez al lui Napoleon, adoptă concepția subiectivă a lui von Savigny. [ Mai mult... ]

Capitolul II Noțiuni generale

Secțiunea 1 Noțiunea de posesie

În acest cadru, se poate pune întrebarea dacă nu este excesiv să se recunoască aceleași posibilități beneficiarului unei conjuncturi fac­tuale - posesor, întocmai ca beneficiarului unui titlu juridic? Întrebarea pare legitimă din moment ce dreptul reprezintă pasul superior pe scara organizării sociale, starea de fapt fiind treapta inferioară. Totuși, aceste afirmații cu încărcătură filosofică nu sunt contrazise cu nimic. În cazul unui conflict între cele două situații, va prevala dreptul, iar nu faptul. În cazul lipsei conflictului, este preferabil pentru păstrarea ordinii juridice, ca starea de fapt a posesiei să fie promovată la același nivel cu dreptul, cu atât mai mult cu cât, în cele mai multe situații, cel care apare ca un posesor de fapt este în realitate chiar deținătorul dreptului real. În acest sens, s-a spus în mod plastic faptul că posesia reprezintă "antecamera proprietății", iar prin protejarea posesiei, ceea ce se protejează în realitate este proprietatea. În același sens, Curtea Constituțională(15) a confirmat de mai multe ori constituționalitatea art. 674 CPC(16), analizând tocmai această problemă. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Sfera de aplicabilitate a posesiei

7. Precizări introductive. În acest cadru, trebuie definit mai întâi ce se înțelege prin sfera de aplicabilitate a posesiei? Din perspectiva care interesează aici, potrivit art. 916 NCC, posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate sau a celorlaltor drepturi reale, cu excepția drepturilor reale de garanție, asupra unui bun. Într-un răspuns sintetic, extras din analiza art. 916 din NCC, aceasta implică, așadar, anumite drepturi, raportate la anumite b [ Mai mult... ]

§ 1. Bunurile, ca obiect al posesiei

Aceeași abordare o are și Codul civil italian(23), care precizează că "posesia exercitată asupra lucrurilor cu privire la care nu se poate dobândi dreptul de proprietate este fără efect". Mai mult, legislația italiană recunoaște(24), potrivit aceluiași articol, acțiunea posesorie între privați, dacă are ca obiect bunuri aparținând domeniului public (de interes național sau local). [ Mai mult... ]

§ 2. Drepturile, ca obiect al posesiei

Noul Cod civil românesc nu lasă loc unor astfel de interpretări, deși doctrina franceză a demonstrat, sau cel puțin a încercat, că acestea ar putea fi imaginate ca obiect al posesiei. Prin urmare, drepturile incorporale nu vor fi reținute ca obiect al posesiei. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Subiecții posesiei

Suntem de acord cu respectiva concluzie, cu precizarea că nu poate fi vorba despre co-posesie, pentru că în fapt manifestările celor două (sau mai multe) voințe sunt complementare și, de principiu, succesive, în raport de momentul împlinirii condiției sau al anulării actului. În plus, analiza atitudinii subiective a celor doi proprietari ai proprietății rezolubile sau anulabile nu ar putea conduce la concluzia existenței stării de co-posesie, din moment ce aceștia cunosc faptul că nu sunt stăpân [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Elementele posesiei

Definiția posesiei ne ajută însă să le determinăm. Art. 916 NCC spune că există posesie dacă există o persoană care stăpânește un bun (1 - corpus) și dacă persoana care stăpânește bunul se comportă ca un proprietar (2 - animus). Deosebim două elemente componente ale posesiei: un element material (corpus) și un element intențional (animus). [ Mai mult... ]

§ 1. Elementul corpus

Revenind la reglementarea noului Cod civil, trebuie plecat de la dispozițiile art. 917 alin. (1), care precizează că "posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane". Așadar, soluția exercitării posesiei prin intermediul altor persoane este preluată și în noua legislație, precizările făcute în doctrină anterior intrării în vigoare a noului Cod civil urmând să își păstreze valabilit [ Mai mult... ]

§ 2. Elementul animus

De asemenea, plata taxelor municipale tinde către dovedirea lui animus domini, dar nu constituie în sine un act de posesie(79). Într-un alt sens, un pic mai nuanțat, aceeași jurisprudență canadiană(80) precizează că plata taxelor municipale constituie un act de posesie, însă nu are, prin sine însuși, prioritate față de alte probe. Ea trebuie să fie analizată în raport de ansamblul probatoriu. Am adăuga aici că întotdeauna plata taxelor trebuie coroborată cu alte elemente, pentru că, deși are vocația de a fi considerat și act material și act de stăpânire (animus) cu privire la bun, el nu este niciodată singur și în mod indubitabil, nici act material, nici act de stăpânire, oricând putând fi făcut pentru altul, deci oricând putând fi atins de echivoc. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a Detenția precară

- posesorul stăpânește bunul în puterea sa, ca și cum ar fi titular al unui drept real, dar în realitate nu este - starea de fapt nu este conformă stării de drept. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a Elemente de probă în materia posesiei

Fără a intra prea mult în detalii, vom preciza doar că aceste prezumții sunt consacrate și de Codul civil din Québec(107) și Codul civil francez(108). Cu anumite nuanțe pe care nu le vom evidenția aici, și Codul civil italian păstrează, în linii mari, aceeași concepție, cu precizarea că, dacă există dovada posesiei la un anumit moment în trecut și dovada posesiei actuale, se prezumă și posesia pentru perioada intermediară(109). [ Mai mult... ]

Capitolul III Dobândirea, conservarea și pierderea posesiei

Secțiunea 1 Dobândirea posesiei

Nici această ipoteză nu pune probleme, comentariile din doctrină sub Codul civil din 1864 și soluțiile jurisprudențiale adoptate în acest cadru urmând a-și păstra valabilitatea. Pentru exemplificare, vom avea în vedere ipoteza locatarului care, în loc să înapoieze bunul locatorului la încheierea contractului, îl înstrăinează unui terț, comportându-se ca un proprietar. În acest caz, dacă terțul este de bună-credință, acestuia i se va transmite posesia bunului. Dacă bunul este mobil, în mod simi&# [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Conservarea stării de posesie/detenție

După cum se afirmă plastic în doctrina veche, "posesiunea se păs­trează mai ușor decât se dobândește. Nici nu este chiar nevoe, spre a conserva posesiunea de a avea voința formală de a poseda. Astfel, cel care doarme o păstrează în timpul somnului, iar cel care cade în demență, o păstrează în timpul nebuniei sale; pentru că, în acest timp, el nu poate să piardă intenția de a poseda"(116). [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Pierderea posesiei

Așadar, posesia nu se consideră pierdută decât dacă posesorul este lipsit de elementul material corpus, prin deposedare, pentru mai mult de un an. [ Mai mult... ]

Capitolul IV Viciile posesiei

51. Precizări generale. În legătură cu viciile posesiei, trebuie observat că tehnica de definire a acestor noțiuni, potrivit prevederilor art. 922 NCC, trebuie analizată prin raportare la noțiunea de "posesie utilă". Astfel, potrivit articolului amintit, pentru a produce efectele prescrise de lege, posesia trebuie să fie utilă. Caracterul util al posesiei se prezumă. Posesia nu este utilă atunci când este discontinuă, tulbu­rată sau clandestină. Dacă sunt dovedite elementele p [ Mai mult... ]

Secțiunea 1 Echivocul

Revenind la viciile posesiei, astfel cum sunt acestea reglementate de noul Cod civil, trebuie spus că jurisprudența corespunzătoare ve­chiului Cod civil ar trebui să își păstreze valabilitatea argumentelor, întrucât modul de reglementare nu diferă. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Discontinuitatea

În fine, viciul discontinuității privește atât bunurile mobile, cât și bunurile imobile, deși în privința primelor, sunt necesare precizări de nuanță, ținând cont de faptul că în materie de bunuri mobile, posesia bunului se confundă uneori cu proprietatea. În concluzie, afirmația rămâne valabilă în măsura în care nu sunt îndeplinite cerințele fostelor art. 1909-1910 C. civ. 1864, preluate în art. 935 și art. 937 alin. (1) NCC. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Violența

56. Caractere juridice. În ceea ce privește caracterele sale, violența este un viciu temporar, relativ și se aplică atât bunurilor mobile, cât și celor imobile. Viciul este temporar pentru că posesia redevine utilă imediat ce violența a încetat. De asemenea, violența este relativă deoarece ea nu privește decât pe posesor și pe agresor, așa cum preciza art. 1862 alin. (2) C. civ. 1864. Aceeași soluție este promovată și de noul Cod civil, care la art. 926 alin. (2) prevede că "numai [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Clandestinitatea

;
se încarcă...