Revista Romana de Drept Privat nr. 2/2018

Ce e prea mult strică: Despre eficiență în sistemele de publicitate (i)mobiliară
de Radu Rizoiu

01 octombrie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Conf. univ. dr. RADU RIZOIU

Facultatea de Drept, Universitatea din București

Motto:

Things will get worse before they will get better.
Who said things would get better?1

MOINS C'EST MIEUX: SUR L'EFFICIENCE DANS LES SYSTÈMES DE PUBLICITE (IM)MOBILIÈRE

RESUME

Cet article concerne une question de principe: a quelle mesure l'efficience puisse constituer un argument dans le developpement d'un systeme de publicite moderne. En d'autres termes: la raison d'un systeme de publicite est de plutôt de servir l'equilibre statique que celui dynamique du droit civil? Dans la recherche d'une reponse, cet article presente le rapport entre la publicite et l'efficience dans le droit moderne, en relevant les differences entre la publicite mobiliere et celle immobiliere. Dans la partie finale on identifie quelques principes pour le developpement d'un systeme de publicite (mobiliere) efficient, avec un accent particulier sur le recent projet de loi concernant la reforme du systeme de publicite mobiliere par l'institution d'un Registre National de Publicite Mobiliere.

Mots-cles: publicite mobiliere; analyse economique du droit.

FEWER IS BETTER: ON EFFICIENCY IN RECODING/FILING RIGHTS IN REM

ABSTRACT

This paper is dedicated to a matter of principle: to what extent the efficiency could be used as an argument in designing a modern system of publicity for rights in rem. In other words: the reason for existence of a publicity system is to better serve the status quo or to incite the dynamic of new transactions being undertaken? In search for an answer, the paper looks to the relation between the need to offer information and the efficiency in modern law, by highlighting the differences between real estate recordation systems and personal property filing systems. In its final part, the paper identifies few general rules needed for the development of an efficient (personal property) filing system with a special emphasis on the recent draft law reform in personal property security filing purporting to transform current registries into a National Register of Personal Property Filing.

Keywords: personal property filing system; economic analysis of law.

INTRODUCERE. Titlul acestui articol nu este făcut să inducă în eroare pentru a genera o bază mai largă de cititori. Includerea prefixului "i-" între paranteze are menirea de a reliefa o anumită tensiune între cele două domenii conexe: cel mobiliar și cel i-mobiliar2. Deși publicitatea imobiliară este percepută ca având întâietate în istoria dreptului, se trece cu vederea faptul că primele sisteme de publicitate (bazate pe posesia fizică) nu făceau diferențe între tipurile de bunuri. Și aici nu vorbim doar de sisteme "primitive", ci chiar și de dreptul roman (post)clasic, unde lipsa unor sisteme de publicitate formale l-a făcut pe Marcianus să dea celebrul verdict: Inter pignus autem et hypothecam tantum nominis sonus differt3.

Sistemele de publicitate au parcurs un drum lung până la a ajunge în forma pe care o cunoaștem astăzi. Dacă în Grecia antică publicitatea sarcinilor (imobiliare) se făcea prin afișarea unui anunț pe un panou pus la limita terenului grevat4, celebra Domesday Book, alcătuită de funcționarii normanzi ai lui William Cuceritorul în 1086 d.H., cuprindea toată averea (mobiliară și imobiliară) a nobililor anglo-saxoni și (ulterior) normanzi din Anglia5. Încercarea lui Colbert din 1673 nu a rezistat decât până în 16946, din cauza opoziției nobililor, care nu doreau exhibarea situației proprietăților deținute. Mai aproape de zilele noastre, celebrele mape de gajuri ținute de judecătorii se dovedeau total inutile în cazul unei căutări a sarcinilor mobiliare, aproape la fel cum și vechile registre de inscripțiuni și transcripțiuni dădeau greș de multe ori în identificarea unor sarcini imobiliare.

Dezvoltarea tehnologică, în special apariția bazelor de date electronice și conexiunea la Internet pe scară largă, a permis dezvoltarea unor sisteme eficiente. Din nou însă, tehnologia nu s-a dovedit un argument suficient pentru apariția unor sisteme de publicitate eficiente, inerția sistemului fiind extrem de mare7.

În acest peisaj tumultuos, vom încerca în continuare să analizăm în mod succint o chestiune de principiu: în ce măsură eficiența poate constitui un argument în dezvoltarea unui sistem de publicitate modern. În căutarea unui răspuns, vom prezenta raportul dintre publicitate și eficiență în dreptul modern (I), cu relevarea diferențelor dintre publicitatea mobiliară și cea imobiliară (II), pentru ca în final să identificăm câteva principii pentru dezvoltarea unui sistem de publicitate (mobiliară) eficient (III).

I. Trebuie să fie publicitatea eficientă?

1. RAȚIUNEA PUBLICITĂȚII. Fără a avea pretenția unei analize detaliate8, vom încerca să oferim o privire de ansamblu asupra rolului publicității în cadrul sistemului de drept. În acest demers, vom porni de la obiectul publicității pentru a vedea în ce mod diferitele situații juridice supuse publicității folosesc acest sistem. Publicitatea privește "[d]repturile, actele și faptele privitoare la starea și capacitatea persoanelor, [pe] cele în legătură cu bunurile care aparțin acestora, precum și orice alte raporturi juridice [prevăzute de lege]"9 [art. 18 alin. (1) C. civ.]. De vreme ce tema articolului este legată de publicitatea care are ca obiect bunurile, ne vom opri doar la publicitatea drepturilor asupra bunurilor, respectiv la cea privind actele și faptele în legătură cu bunurile.

Atunci când se pune problema existenței unui bun, implicit se acceptă existența (cel puțin a) unui drept (subiectiv) care să poarte asupra acelui bun10 (art. 535 C. civ.). Acest drept poate purta direct11 asupra bunului, caz în care este vorba despre un drept (real sau intelectual) cu realizare imediată12, sau poate purta asupra unei valori aflate sub controlul altei persoane, caz în care vorbim de un drept (personal) cu realizare mediată. De cele mai multe ori, asemenea drepturi se nasc în urma încheierii unui act juridic13 (art. 1.273 C. civ.). În special în cazul drepturilor de creanță, izvorul predilect este actul juridic14 (art. 1.165 C. civ.). Din acest motiv, de multe ori publicitatea drepturilor se confundă cu publicitatea actelor din care aceste drepturi izvorăsc.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...