Parlamentul României

Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

Modificări (...), Puneri în aplicare (2), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17 noiembrie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege stabilește unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și de abandonare, precum și a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operațiunilor petroliere, desfășurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.

(2) În situația în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operațiunile petroliere desfășurate cu privire la perimetrele petroliere offshore.

Art. 2. -

(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) actul de autorizare - actul final de autoritate emis în temeiul prezentei legi de către Ministerul Energiei pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor aferente operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1;

b) lucrări - forajele geotehnice, precum și construirea, desființarea, extinderea și consolidarea următoarelor obiective, executate offshore, precum și pe uscat, aferente operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1:

(i) instalațiile tehnologice necesare pentru explorarea, dezvoltarea, producția, tratarea, preluarea și predarea petrolului;

(ii) conductele;

(iii) platformele marine;

(iv) alte construcții aferente infrastructurii de producție, transport și tratare a hidrocarburilor, echipamente sau instalații;

(v) drumurile de acces;

(vi) infrastructura de comunicații.

Lucrările reprezintă un obiectiv de interes public major, fiind indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale țării în domeniul asigurării securității energetice;

c) lucrări la sonde - săparea, testarea, echiparea pentru producție, punerea în siguranță, conservarea, abandonarea, demontarea, dezafectarea sondelor și orice alte operațiuni, intervenții, reparații și modificări executate la acestea, forajele geotehnice aferente sondelor, executate offshore; lucrările la sonde reprezintă un considerent imperativ de interes public major, fiind indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale țării în domeniul asigurării securității energetice;

d) lucrări offshore - lucrările prevăzute la lit. b) executate offshore;

e) acord petrolier referitor la perimetre petroliere offshore (acord) - actul juridic încheiat între ANRM și una sau mai multe persoane juridice române sau străine, în vederea acordării concesiunii petroliere în zona offshore și a desfășurării operațiunilor petroliere, potrivit prevederilor Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificările și completările ulterioare;

f) autoritate competentă - instituția publică ce reprezintă interesele statului în domeniile resurselor de petrol și gaze naturale, conform Legii nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare;

g) offshore - înseamnă situat în apele maritime interioare, marea teritorială, în zona contiguă și în zona economică exclusivă sau pe platoul continental al Mării Negre, în sensul dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată prin Legea nr. 110/1996;

h) operațiuni petroliere offshore - toate activitățile asociate cu instalația sau infrastructura conectată, inclusiv proiectarea, planificarea, construcția, operarea și dezafectarea acestora, legate de explorarea și exploatarea zăcămintelor de petrol, dar excluzând transportul petrolului de pe o coastă pe alta;

i) perimetru petrolier offshore - aria corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum și suprafețele necesare desfășurării activităților de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare și transport al petrolului, situate în afara acestei arii în offshore;

j) plajă - porțiunea de teren sau fâșia de coastă adiacentă mării, râurilor, lacurilor sau oricărei alte ape, indiferent de materialul cu care este acoperită;

k) terminal de coastă - instalațiile, echipamentele și construcțiile aferente situate pe uscat, destinate, după caz, operațiunilor de curățare, uscare, comprimare, măsurare sau descărcare a gazelor naturale ori țițeiului, transportate prin conducte de alimentare din amonte de la perimetrele offshore;

l) interes public major - acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile, autoritățile publice, precum și persoanele juridice beneficiare ale acordurilor petroliere offshore a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte, precum și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienței, eficacității și economicității cheltuirii resurselor.

(2) Grupul de interes economic are înțelesul prevăzut la art. 118 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL II Procedura aplicabilă autorizării lucrărilor și a lucrărilor la sonde

Art. 3. -

(1) Lucrările se execută în baza actului de autorizare emis de Ministerul Energiei, potrivit documentelor prevăzute la art. 4 și 5, și ține loc de autorizație de construire/desființare pentru lucrările offshore și, respectiv, reprezintă autorizația de construire/desființare pentru lucrările efectuate pe uscat, până la terminalele de coastă inclusiv. Derogări (1)

(2) Lucrările la sonde se execută în baza avizului emis de ANRM sau succesorii acesteia în temeiul prevederilor prezentei legi, care ține loc de autorizație de construire/desființare. Derogări (1)

(3) Sunt exceptate de la autorizarea prevăzută de prezenta lege toate operațiunile zilnice sau periodice destinate păstrării în funcțiune, optimizării sau menținerii în siguranță a obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. c) și d), cum ar fi reparațiile, întreținerea, reabilitarea, intervențiile în primă urgență.

(4) Actul de autorizare și avizul privind lucrările/lucrările la sonde se emit în termen de 30 de zile de la data depunerii documentației complete de către titular și își mențin valabilitatea pe toată durata de execuție a lucrărilor/lucrărilor la sonde pentru care au fost eliberate. Solicitarea privind completarea documentației depuse de către titular se transmite acestuia de către autoritățile emitente în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.

(5) Actul de autorizare se poate emite cu privire la ansamblul lucrărilor sau cu privire la secțiuni, etape, tronsoane, sectoare, conform solicitării titularului. Actul de autorizare va prevedea posibilitatea titularului de a executa lucrările și pe secțiuni, etape, tronsoane, sectoare, obiective sau categorii de lucrări, conform solicitării acestuia.

(6) Înainte de începerea lucrărilor, titularul are obligația de a notifica Direcția hidrografică maritimă din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Autoritatea Navală Română, precum și secretariatul Comitetului de amenajare a spațiului maritim, în scopul marcării coordonatelor acestora în planul de amenajare a spațiului maritim, precum și Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră cu cel puțin 30 de zile înainte de demararea efectivă a procesului de execuție pe secțiuni, etape, tronsoane, sectoare, obiective sau categorii de lucrări.

Art. 4. -

(1) Ministerul Energiei emite actul de autorizare în privința lucrărilor offshore ca urmare a constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (2).

(2) Titularii depun la Ministerul Energiei următoarea documentație prevăzută în mod limitativ de prezenta lege și care va fi anexată cererii privind emiterea actului de autorizare pentru lucrările offshore:

a) punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului sau actul administrativ al acesteia, după caz, conform prevederilor legale;

b) notificarea pentru începerea execuției lucrărilor, prevăzută la art. 3 alin. (6), sau avizul emis de Administrația Națională Apele Române sau de unitățile din subordinea acesteia, după caz, conform prevederilor legale;

c) avizul Direcției Hidrografice Maritime Constanța, după caz;

d) avizul Autorității Navale Române, pentru porțiunea din lucrări executată în apele teritoriale ale României;

e) avizul Statului Major al Apărării, pentru amplasarea unor noi obiective și extinderea celor existente din cele prevăzute la art. 2 lit. b) și c);

f) avizul Poliției de Frontieră Române, pentru porțiunea de lucrări care urmează a fi amplasată în zona sa de competență, așa cum este definită la art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările și completările ulterioare;

g) ordinul privind declasarea totală sau parțială și certificatul de descărcare de sarcină arheologică, după caz, emise de către Ministerul Culturii și Identității Naționale direct sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

h) acceptarea Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră cu privire la evaluarea notificării privind proiectarea, a raportului privind pericolele majore asociate cu o instalație de exploatare și a raportului privind pericolele majore referitor la o instalație neproductivă, astfel cum sunt definite în Legea nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, cu modificările și completările ulterioare, respectiv acceptarea notificării privind operațiunile combinate, transmisă de Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră în cazul unei operațiuni combinate;

i) documentația tehnică de autorizare întocmită potrivit conținutului-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construire, prevăzut în anexa nr. 1;

j) avizul Ministerului Afacerilor Externe, în cazul unor perimetre aflate în sectoare în care nu s-a efectuat delimitarea între spațiile maritime ale României și spațiile maritime ale statelor vecine;

k) declarația titularului acordului petrolier privind suportarea costurilor reparării daunelor cauzate mediului.

(3) În vederea emiterii avizului cu privire la lucrările la sonde, titularii depun la ANRM documentația prevăzută în mod limitativ de prezenta lege la alin. (2) lit. a) -c), documentația tehnică întocmită conform instrucțiunilor tehnice emise de ANRM și evaluarea notificării privind operațiunea la sondă transmisă de către Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră în baza prevederilor Legii nr. 165/2016, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În vederea emiterii punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediului sau a actului administrativ al acesteia, după caz, conform prevederilor legale, titularii depun la autoritatea competentă pentru protecția mediului și confirmarea emisă de ANRM privind calitatea solicitantului de titular de acord petrolier care desfășoară operațiuni petroliere cu privire la perimetre petroliere offshore. Confirmarea ANRM este suficientă pentru dovada calității de titular de acord petrolier a solicitantului.

Art. 5. -

(1) Pentru lucrările executate pe uscat, certificatul de urbanism se emite conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei legi de consiliul județean pe teritoriul administrativ al căruia se execută lucrările.

(2) În vederea eliberării certificatului de urbanism și a actului de autorizare pentru lucrările executate pe uscat, terenurile care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară se pot identifica prin numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie, hotărâre judecătorească, act administrativ, precum și prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege.

(3) Actul de autorizare în privința lucrărilor executate pe uscat se emite de către Ministerul Energiei în baza unei documentații, care cuprinde următoarele documente prevăzute în mod limitativ de prezenta lege:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi sau, pentru terenurile care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, numărul de tarla și de parcelă, proces-verbal de punere în posesie sau orice alt document prevăzut de lege prin care acestea se pot identifica, cu excepția lucrărilor care se realizează în temeiul dreptului de trecere conform legii;

c) documentația tehnică - D.T. prevăzută de Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d) avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului sau, după caz, actul administrativ al acesteia.

Art. 6. -

(1) Certificatele de urbanism, avizele, acordurile, autorizațiile eliberate pentru diagnosticul arheologic, precum și orice alte permise și autorizații emise în vederea executării lucrărilor/lucrărilor la sonde sunt valabile pentru o perioadă inițială de 36 de luni de la data emiterii cu posibilitatea prelungirii la cerere cu încă 24 de luni, cu condiția respectării de către titular, pe întreaga perioadă, a tuturor obligațiilor asumate la momentul depunerii documentației inițiale către autoritățile competente.

(2) Avizele, acordurile, permisele și autorizațiile prevăzute în certificatul de urbanism, precum și cele prevăzute la art. 4 pentru lucrările offshore și lucrările la sonde se emit în termen de 30 de zile de la data depunerii de către titular a cererii și a documentației complete aferente, potrivit prezentei legi. Solicitarea privind completarea documentației depuse de către titular se transmite acestuia de către autoritățile emitente în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.

(3) Acordurile emise de autoritățile competente în domeniul protecției mediului și al gospodăririi apelor pentru lucrările offshore și lucrările la sonde se emit în termen de 30 de zile de la data depunerii de către titular a cererii și a documentației complete aferente și încheierea procedurii specifice. Solicitarea privind completarea documentației depuse de către titular se transmite acestuia de către autoritățile emitente în termen de 10 zile de la data depunerii cererii sau încheierea unei etape procedurale.

(4) În cazul în care lucrările generează modificarea planului urbanistic zonal, planului urbanistic de detaliu sau planului urbanistic general, costurile aferente sunt suportate de titular.

Art. 7. -

(1) Lucrările subterane, lucrările aferente organizării executării lucrărilor de construcții și lucrările de construcții cu caracter provizoriu, până la terminalele de coastă, se realizează după autorizarea acestora, în prealabil, de către Ministerul Energiei, în conformitate cu prevederile art. 3.

(2) Interdicțiile și restricțiile legale din domeniul conservării biodiversității și ariilor naturale protejate și cele din planurile de management ale ariilor naturale protejate rămân aplicabile lucrărilor.

(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a transpune, după caz, în planul urbanistic zonal, planul urbanistic de detaliu sau planul urbanistic general zonele de protecție și siguranță generate de lucrările ce intră sub incidența prezentei legi, costurile aferente fiind suportate de titular.

(4) În scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (3), în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, consiliul județean solicită unităților administrativ-teritoriale ale căror teritorii se află în raza județului transmiterea planurilor urbanistice generale și a regulamentelor de urbanism aferente acestora, avizate și aprobate potrivit legii, precum și a tuturor informațiilor pe care le consideră necesare. Unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a răspunde acestei solicitări în termen de cel mult 15 zile.

(5) Lucrările prevăzute la art. 2 lit. b) -d) vor fi avute în vedere de către Comitetul de amenajare a spațiului maritim în cadrul procedurii de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim.

(6) Titularii au obligația de a lua măsuri astfel încât amplasarea terminalelor de coastă să se încadreze în peisagistica zonei, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind modul de utilizare a plajelor în scop turistic, inclusiv prin realizarea unor împrejmuiri adecvate și plantarea unor perdele de vegetație naturală.

Art. 8. -

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile cap. VI din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, operațiunile petroliere executate offshore se desfășoară cu respectarea următoarelor condiții:

a) descărcarea de sarcina arheologică a siturilor arheologice incluse în lista monumentelor istorice din offshore se realizează în baza operațiunii de diagnostic arheologic care se efectuează numai prin metode nonintruzive de investigare acustică cu sonarul cu scanare laterală - side scan sonar - sau cu sonarul multifascicul - multi-beam sonar - care va oferi imagini ale fundului mării și cu profilatorul seismo-acustic - sub-bottom profiler - care va oferi imagini 2D până la o adâncime de minimum 3 metri în subsolul fundului mării;

b) raportul de diagnostic arheologic se întocmește de către instituțiile organizatoare ale cercetărilor arheologice prin personal de specialitate atestat și înregistrat în registrul arheologilor;

c) descărcarea de sarcina arheologică se realizează numai pentru zona afectată de lucrările offshore și/sau de lucrările la sonde și numai în situația în care raportul de diagnostic arheologic nu a revelat vestigii arheologice subacvatice sau descoperiri arheologice;

d) declasarea totală sau parțială a siturilor arheologice incluse pe lista monumentelor istorice cu privire la care s-a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică se realizează în baza dosarului de declasare care cuprinde:

1. cerere-tip din partea solicitantului;

2. confirmarea calității de titular al acordului petrolier din partea ANRM;

3. raport diagnostic arheologic;

4. referat de specialitate al serviciului public deconcentrat;

5. certificat de descărcare de sarcină arheologică;

6. coordonatele STEREO 1970 ale zonei pentru care se propune declasarea;

7. fișa analitică de inventariere ce va cuprinde: date de identificare - cod LMI, categorie, denumire, tip proprietate, descrierea stării actuale;

8. avizul comisiei zonale a monumentelor istorice competente;

9. avizul secțiunii de evidență a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice;

10. aprobarea Plenului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice;

e) Ministerul Culturii și Identității Naționale emite ordinul privind declasarea totală sau parțială a monumentelor istorice în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la depunerea documentației complete prevăzute la lit. d); după finalizarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutul Național al Patrimoniului asigură radierea din Repertoriul Arheologic Național a porțiunii din situl arheologic delimitate cu coordonate STEREO 1970 pentru care s-a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică;

f) situl arheologic cu privire la care s-a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică nu reprezintă zona cu patrimoniu arheologic în sensul art. 2 alin. (9) - (11) din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nu este asimilat unei zone de protecție a monumentelor istorice sau a siturilor arheologice în sensul Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și respectiv în sensul Ordonanței Guvernului nr. 43/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

g) în cazul în care raportul de diagnostic arheologic a revelat vestigii arheologice subacvatice sau descoperiri arheologice, titularul are obligația de a delimita o zonă de protecție de 50 de metri în jurul acestora, în coordonate STEREO 1970, și de a transmite aceste date serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale în termen de 72 de ore de la finalizarea operațiunii de delimitare;

h) după comunicarea coordonatelor zonei delimitate conform lit. g), titularul poate continua lucrările offshore și/sau lucrările la sonde în orice alte zone în care nu au fost identificate vestigii arheologice subacvatice conform diagnosticului arheologic prin modificarea corespunzătoare a traseului lucrărilor offshore și/sau a lucrărilor la sonde și a actului de autorizare/avizului privind lucrările la sonde, fără a fi necesară obținerea unor noi avize conform art. 4;

i) dacă prin lucrările offshore și/sau lucrările la sonde se identifică o descoperire arheologică întâmplătoare, titularul are obligația de a delimita zona cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător și o zonă de protecție de 50 de metri în jurul acesteia, în coordonate STEREO 1970, și de a transmite aceste date serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale în termen de 72 de ore de la finalizarea operațiunii de delimitare;

j) titularul are dreptul de a continua lucrările offshore și/sau lucrările la sonde în orice alte zone în care nu au fost identificate vestigii arheologice subacvatice conform diagnosticului arheologic prin modificarea corespunzătoare a traseului lucrărilor offshore și/sau a lucrărilor la sonde și a actului de autorizare/avizului privind lucrările la sonde, fără a fi necesară obținerea unor noi avize conform art. 4 și fără suspendarea actului de autorizare/avizului privind lucrările la sonde.

Art. 9. -

(1) Recepția lucrărilor se realizează în conformitate cu o procedură reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Energiei și Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, aprobată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a lucrărilor executate pe uscat reprezentând construcții se efectuează la cerere, în baza actului de autorizare, a actului de finalizare a lucrărilor și a documentației cadastrale. Încălcarea de către titular a prevederilor din cuprinsul actului de autorizare determină respingerea cererii de înscriere.

CAPITOLUL III Aspecte specifice operațiunilor petroliere desfășurate cu privire la perimetre petroliere offshore

Art. 10. -

(1) Titularii care desfășoară operațiunile petroliere și execută lucrările prevăzute la art. 1 asupra imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale beneficiază de un drept de trecere subteran, de suprafață sau aerian, constituit prin prezenta lege, pe toată durata operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1, care implică imobilele menționate.

(2) Dreptul de trecere instituit prin prezenta lege este autorizat de către Ministerul Energiei în conformitate cu prevederile art. 3 și ale art. 7 și constă în:

a) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, dreptul de folosință și dreptul de efectuare a lucrărilor la conductele subterane, submarine, de suprafață sau aeriene și la instalațiile, cablurile și echipamentele conexe acestora, cu privire la imobilele necesare coridorului de construcție, zonei de protecție și siguranță, precum și cu privire la imobilele necesare accesului la acestea dinspre și către drumurile publice;

b) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, și dreptul de folosință cu privire la imobilele de la lit. a) în vederea operării, întreținerii, reparării, modernizării, reabilitării, intervenirii în caz de avarii sau accidente și retehnologizării conductelor subterane, submarine, de suprafață sau aeriene și a instalațiilor, cablurilor și echipamentelor conexe acestora;

c) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, la terenurile și obiectivele necesare pentru desfășurarea operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1;

d) dreptul de acces, inclusiv cu autovehicule, utilaje și echipamente, dreptul de folosință a imobilelor și dreptul de efectuare a lucrărilor aferente drumurilor, inclusiv a celor existente, pentru accesul la obiectivele necesare pentru desfășurarea operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1.

(3) Dreptul de trecere prevăzut la alin. (2) se instituie prin prezenta lege și se exercită pe toată durata operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1 în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra imobilelor de la alin. (1).

(4) În exercitarea dreptului de trecere pentru instalarea, existența și operarea conductelor subterane, submarine, de suprafață sau aeriene și instalațiilor, cablurilor și echipamentelor conexe, precum și pentru realizarea și exploatarea drumurilor de acces titularii pot:

a) să folosească imobilele în conformitate cu autorizările eliberate conform prezentei legi pentru realizarea lucrărilor, inclusiv pentru lucrările de organizare de șantier, depozitare de materiale, echipamente, utilaje și instalații;

b) să aibă acces la utilitățile publice, în condițiile legii;

c) să desființeze culturi sau plantații ori alte amenajări, în măsura strict necesară; în cazul afectării construcțiilor existente, se vor respecta prevederile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu completările ulterioare, precum și ale Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la expertizare și cerințele proiectelor tehnice, iar costurile aferente întocmirii expertizelor și proiectelor tehnice necesare vor fi suportate integral de către titular în toate cazurile;

d) să extragă materiale și să capteze apa, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

(5) Dispozițiile cap. II din Legea nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile titularilor de acorduri petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare, de dezvoltare- exploatare sau de exploatare cu privire la perimetre petroliere offshore în ceea ce privește accesul la imobilele care sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, altele decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale.

Art. 11. -

(1) Dreptul de trecere prevăzut la art. 10 se exercită de drept, necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi reale sau activități desfășurate în legătură cu imobilele afectate, cu condiția îndeplinirii prevederilor din autorizarea Ministerului Energiei prevăzută la art. 3 și 7 și procedurii de notificare prevăzute la art. 12 și de despăgubire în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, existența oricăror proceduri administrative sau judiciare generate de Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, notate sau nu în cartea funciară, nu invalidează instituirea și exercitarea valabilă a dreptului de trecere reglementat în prezenta lege.

(3) Existența unui litigiu, indiferent de temeiul juridic invocat de reclamant, notat sau nu în cartea funciară, la data notificării transmise de titular conform art. 12 sau apariția unui litigiu ulterior notificării nu poate duce la suspendarea, invalidarea sau amânarea exercitării valabile a dreptului de trecere reglementat de prezenta lege.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (2) și (3), compensațiile și despăgubirile prevăzute la art. 13 se plătesc persoanei desemnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă ca fiind îndreptățită la primirea sumelor respective.

Art. 12. -

(1) Titularii transmit proprietarilor bunurilor din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ- teritoriale, deținătorilor de drepturi reale, altele decât cel de proprietate asupra imobilelor afectate de exercitarea dreptului de trecere și în prealabil Ministerului Energiei, cu minimum 30 de zile înainte de data prevăzută pentru începerea exercitării dreptului de trecere prevăzut la art. 10, o notificare privind exercitarea dreptului de trecere, ce trebuie să cuprindă următoarele: Derogări (1)

a) enumerarea operațiunilor ce urmează a fi efectuate de titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 asupra imobilelor;

b) enumerarea condițiilor, restricțiilor și interdicțiilor care sunt instituite pe parcursul exercitării drepturilor prevăzute la art. 10;

c) perioada calendaristică în interiorul căreia sunt exercitate drepturile prevăzute la art. 10, de către titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1;

d) faptul că suma compensațiilor și despăgubirilor prevăzute la art. 13 este stabilită conform unui raport de evaluare potrivit prezentei legi.

(2) Notificarea se transmite proprietarilor bunurilor din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ- teritoriale, deținătorilor de drepturi reale, altele decât cel de proprietate asupra imobilelor, titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 având obligația să informeze titularii altor drepturi și activități, în cazul în care sunt diferiți de proprietari. Derogări (1)

(3) Proprietarii imobilelor prevăzute la art. 10 și/sau deținătorii altor drepturi reale, precum și/sau titularii altor drepturi și activități afectați de exercitarea dreptului de trecere sunt obligați să permită accesul pentru exercitarea dreptului de trecere începând cu prima zi a perioadei prevăzute la alin. (1) lit. c), în conformitate cu prevederile prezentei legi. Derogări (1)

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) - (3), în caz de avarii, accidente tehnice, calamități sau alte evenimente cu caracter excepțional, pentru lucrări și operațiuni necesare remedierii avariei sau pentru intervenții de primă urgență, titularii au drept de acces imediat la imobile. În termen de maximum 5 zile de la data la care a fost efectuat accesul, titularii transmit o notificare scrisă proprietarilor bunurilor din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, deținătorilor de drepturi reale, altele decât cel de proprietate asupra imobilelor și spre știință Ministerului Energiei, privind exercitarea dreptului de trecere. Dacă este cazul, titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 îi vor informa pe titularii altor drepturi în cazul în care sunt diferiți de proprietari, precum și pe titularii altor activități afectați de exercitarea dreptului de trecere. Informarea respectă procedurile Ministerului Energiei în acest sens și conține aceleași informații ca cele prevăzute la alin. (1) lit. a) -d).

Art. 13. -

(1) Pentru exercitarea dreptului de trecere asupra imobilelor, prevăzut la art. 10, titularii vor plăti:

a) compensații aferente dreptului de trecere în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosință ca urmare a exercitării dreptului de trecere; și, respectiv,

b) despăgubiri acordate pentru toate pagubele cauzate prin exercitarea dreptului de trecere.

(2) Compensațiile și despăgubirile prevăzute la alin. (1), aferente exercitării drepturilor prevăzute la art. 10, se stabilesc printr-un raport de evaluare, întocmit în termen de maximum 30 de zile de la data nominalizării, de către un evaluator autorizat în condițiile legii, selectat și nominalizat de Ministerul Energiei, costul evaluării fiind suportat de către titularul care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1 și care a făcut notificarea prevăzută la art. 12 alin. (1) sau la art. 12 alin. (4). Suma compensației prevăzute la alin. (1) se actualizează anual cu indicele inflației, pentru fiecare imobil, începând cu data primei plăți.

(3) Evaluatorul este selectat și nominalizat de Ministerul Energiei în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data notificării de la art. 12 alin. (1) sau de la art. 12 alin. (4) sau de la data primirii înștiințării din partea părții afectate de pagubele cauzate prin exercitarea drepturilor prevăzute la art. 10, de către titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1. În situația în care Ministerul Energiei nu comunică titularului identitatea evaluatorului autorizat selectat care a acceptat nominalizarea în termenul prevăzut la acest alineat, titularul selectează și nominalizează evaluatorul autorizat din lista Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România în termen de maximum 30 de zile de la data împlinirii acestui termen.

(4) Cuantumul sumei aferente compensației pentru exercitarea dreptului de trecere pe proprietatea publică sau privată a statului se face venit la bugetul de stat.

(5) Despăgubirile pentru pagubele cauzate de către titularii care desfășoară operațiunile petroliere prevăzute la art. 1, prin exercitarea drepturilor prevăzute la art. 10, se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care titularii care desfășoară operațiunile petroliere offshore prevăzute la art. 1 au primit raportul de evaluare prevăzut la alin. (2), în contul bancar al proprietarului imobilului respectiv, al titularului dreptului real asupra imobilului respectiv, altul decât cel de proprietate, sau al titularului altor drepturi și activități derulate pe imobilul respectiv, după caz. În situația în care nu există un titular de drept real desemnat, altul decât cel de proprietate, despăgubirile se fac venit la bugetul de stat.

(6) În cazul exercitării dreptului de trecere pe proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, sumele prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al respectivei unități administrativ-teritoriale.

(7) Compensațiile acordate pentru limitările aduse dreptului de folosință asupra imobilului se plătesc anual, cel mai târziu până la data de 31 martie a fiecărui an. Pentru primul an compensația se plătește proporțional cu perioada din an pentru care se exercită dreptul de trecere, până la data de 25 a lunii următoare celei în care titularul acordului a primit raportul de evaluare.

(8) Compensațiile și despăgubirile care se cuvin bugetului de stat sau bugetului local se declară la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau la organul fiscal local, după caz, până la termenele de plată prevăzute la alin. (5), (7) și (9). Recuperarea compensațiilor și despăgubirilor se realizează conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Modalitatea de declarare și de plată se stabilește prin ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, după caz, în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(9) Despăgubirile pentru pagubele cauzate prin exercitarea dreptului de trecere pe proprietatea unităților administrativ- teritoriale se plătesc la bugetul local al respectivei unități administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile de la data stabilirii sumei de plată prin raportul de evaluare.

(10) Pentru neachitarea la scadență a compensațiilor și despăgubirilor datorate bugetului de stat sau bugetului local prevăzute la alin. (1) se calculează dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(11) Persoanele și organele administrației publice centrale și locale, precum și unitățile teritoriale ale acestora, titulare de drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate asupra imobilelor, nemulțumite de cuantumul compensațiilor și/sau despăgubirilor stabilite, se pot adresa instanțelor judecătorești competente.

Art. 14. -

(1) Cu avizul ANRM, titularii au dreptul să desfășoare operațiuni petroliere, cu excepția operațiunilor de explorare și de extracție a petrolului, și să execute lucrările, și pe terenuri și suprafețe terestre sau marine situate în afara limitelor perimetrelor petroliere offshore ai căror titulari sunt, chiar dacă pe terenurile și/sau suprafețele terestre sau marine respective sunt instituite alte perimetre petroliere, indiferent de localizarea acestora, cu condiția notificării prealabile a titularului perimetrului petrolier afectat și cu condiția ca operațiunile petroliere din perimetrele petroliere offshore afectate de acestea să nu fie influențate în mod negativ.

(2) Titularii perimetrului petrolier afectat conform alin. (1) au obligația de a permite desfășurarea operațiunilor petroliere și a lucrărilor prevăzute la alin. (1) de către ceilalți titulari de acorduri petroliere.

(3) Operațiunile petroliere și lucrările prevăzute la alin. (1) se desfășoară conform documentațiilor avizate de ANRM, inclusiv în situația schimbării traseului și/sau amplasamentului lucrărilor.

Art. 15. -

(1) Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre, cu modificările și completările ulterioare, este interzisă amplasarea sau autorizarea construcțiilor permanente sau temporare în zona de protecție a conductelor.

(2) Lucrările de subtraversare cu conducte, instalații electrice, de telecomunicații și celelalte utilități aferente acestora, executate între izobata de 2 m și 150 m de la linia de coastă în direcția uscatului, se realizează prin foraj orizontal, dirijat și/sau, după caz, prin tunel în care este pozată conducta, fără a aduce atingere accesului liber pe plajă, siguranței, protecției turiștilor și modului de utilizare a plajelor Mării Negre în scop turistic, în condițiile legii.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 597/2001, cu modificările și completările ulterioare, lucrările pot începe și/sau se pot realiza pe tot parcursul anului. Se interzice amplasarea pe plajă a utilajelor necesare realizării lucrărilor.

Art. 16. -

(1) Lucrările prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și c) se vor realiza cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 68 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare, în cazul în care Comitetul Național al Zonei Costiere nu emite avizul consultativ privind studiile de impact pentru activitățile cu impact semnificativ aferente lucrărilor/lucrărilor la sonde în termen de 60 de zile de la data depunerii studiului, acesta se consideră avizat favorabil în mod tacit.

Art. 17. -

Prin derogare de la prevederile cap. I și ale cap. II din titlul III din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, programul specific de lucru se organizează ținând cont de următoarele:

a) durata medie normală a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore este de 168 ore/lună, calculată raportat la o perioadă de referință de 12 luni; orele lucrate de salariații care desfășoară activitate offshore în afara timpului de muncă stabilit conform acestei litere, calculat la o perioadă de referință de 12 luni, vor fi considerate ore suplimentare și vor fi compensate, în conformitate cu prevederile lit. b); durata maximă a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore nu poate depăși media de 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioadă de referință de 12 luni;

b) orele de muncă suplimentară se compensează cu un spor de minimum 75% din salariul de bază orar pentru fiecare oră suplimentară prestată și nerecuperată cu timp liber corespunzător în perioada de referință de 12 luni prevăzută la lit. a);

c) timpul de muncă în activitățile offshore este organizat prin intermediul alternanței între:

(i) perioade de activitate continuă, pentru o durată normală a timpului de lucru ce nu poate depăși 28 de zile calendaristice consecutive; și

(ii) perioade de repaus care sunt acordate cumulat și sunt astfel stabilite încât să asigure durata medie normală a timpului de muncă, astfel cum aceasta este prevăzută la lit. a);

d) timpul de lucru în activitatea offshore poate fi organizat în ture și schimburi de tip continuu; timpul zilnic de lucru este de maximum 12 ore consecutive într-o perioadă de 24 de ore; între două perioade de lucru de 12 ore consecutive salariații au dreptul la o perioadă de repaus care nu poate fi mai mică de 12 ore consecutiv; prin excepție, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi;

e) repausul săptămânal, precum și compensarea muncii prestate în zilele de sărbătoare legală se acordă cumulat în alte zile lucrătoare, după perioada de activitate continuă ce nu poate depăși 28 de zile calendaristice consecutive.

CAPITOLUL IV Prevederi financiar-fiscale și comerciale

Art. 18. -

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19. -

(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

i) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(5) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucțiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului energiei, cu avizul ANRM.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. Puneri în aplicare (1)

(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.

(10) În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) și (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.

(11) Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri.

(12) Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Art. 20. - Puneri în aplicare (1)

Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE, astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător.

Art. 21. -

Cota procentuală prevăzută la art. 20 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.

Art. 22. -

Subcontractorii nerezidenți ai titularilor acordurilor petroliere sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la data încheierii primului contract, să înființeze și să mențină pe toată durata contractului o filială sau sucursală cu sediul în România, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 23. -

În condiții echivalente tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la operatori economici din România și spațiul Uniunii Europene în condițiile prevăzute la art. 223 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 24. -

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligația ca cel puțin 25% din numărul mediu anual de angajați utilizați în vederea derulării acordurilor să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.

CAPITOLUL V Contravenții și sancțiuni

Art. 25. -

(1) Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează astfel:

a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, în lipsa actului de autorizare a lucrărilor, de către titular, cu amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei;

b) executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor actului de autorizare a lucrărilor, de către titular, cu amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei;

c) emiterea de către consiliul județean a certificatelor de urbanism incomplete sau cu cerința obținerii unor avize/documentații tehnice de specialitate care nu sunt necesare conform legii sau care nu sunt aplicabile situației de fapt, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

d) nerespectarea de către entitățile emitente a termenului de emitere a actului de autorizare, a certificatului de urbanism sau a avizelor, acordurilor, permiselor și a autorizațiilor prevăzute la art. 6 alin. (2), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

e) refuzul nejustificat de emitere a actului de autorizare sau restituirea fără temei legal a unei documentații pentru autorizarea executării lucrărilor, de către entitățile emitente, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

f) neafișarea panoului privind lucrările realizate pe uscat, cu amendă de 1.000 lei;

g) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor și a actelor solicitate, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

h) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de organele de control competente la controlul anterior, cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;

i) neefectuarea recepției la terminarea lucrărilor conform art. 9, cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei;

j) nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 17 lit. a) -e), cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;

k) nerespectarea de către subcontractorii titularilor acordurilor petroliere a prevederilor art. 22, cu amendă corespunzând cu 10% din valoarea contractului;

l) nerespectarea prevederilor art. 23, cu amendă corespunzând cu 10% din valoarea contractului;

m) nerespectarea prevederilor art. 24, cu amendă echivalentă cu un salariu minim brut garantat în plată înmulțit cu numărul angajaților pentru care nu a fost îndeplinită obligația legală;

n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 20, cu amendă corespunzând cu 10% din cifra de afaceri din anul în care s-a constatat abaterea.

(2) Sancțiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și f) -n) se aplică titularului, iar pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. c) -e), entităților emitente.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către persoane anume desemnate din cadrul Ministerului Energiei, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), h), i), k) și l), din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, pentru alin. (1) lit. c) -g), de către inspectorii de muncă, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. j) și m) și de către ANRE, pentru contravenția prevăzută la alin. (1) lit. n).

(4) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL VI Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 26. -

(1) Proiectarea, verificarea, autorizarea, executarea, exploatarea, abandonarea, expertizarea tehnică și intervențiile, precum și asigurarea sistemului calității și siguranței construcțiilor aferente infrastructurii de producție, transport și tratare a hidrocarburilor, dotărilor tehnologice industriale, instalațiilor și echipamentelor aferente lucrărilor offshore și lucrărilor la sonde sunt supuse prevederilor prezentei legi, ale Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 165/2016, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

(2) Proiectarea, verificarea proiectelor, expertizarea, execuția și exploatarea obiectivelor din sectorul gazelor naturale, sistemelor și a instalațiilor, inclusiv a instalațiilor tehnologice de suprafață aferente producției de gaze naturale și a instalațiilor de utilizare, localizate pe uscat sau offshore, aferente operațiunilor petroliere prevăzute la art. 1, pot fi realizate de titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau de subcontractori persoane juridice române sau străine, selectate de titularii de acorduri. Subcontractorii din statele membre ale Uniunii Europene, care prestează pe o perioadă determinată serviciile prevăzute de prezentul alineat, au obligația de a notifica autoritatea competentă în domeniu.

Art. 27. -

Prin excepție de la prevederile art. 3 alin. (1) și (2), lucrările de consolidare, reabilitare, întreținere, reparații capitale și reparații minore referitoare la platforme marine, aflate în curs de executare, în procedura de achiziție publică sau pentru care a fost angajată finanțarea, precum și lucrările la sonde, aflate în curs de executare sau avizate de către ANRM, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu sunt supuse procedurilor de autorizare prevăzute de prezenta lege.

Art. 28. -

(1) Certificatele de urbanism, avizele, autorizațiile, acordurile și orice alte permise în legătură cu executarea lucrărilor/lucrărilor la sonde obținute de către titulari înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile și pot fi folosite de către aceștia pentru obținerea actului de autorizare/avizului privind lucrările la sonde.

(2) Demersurile de autorizare și avizare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua în conformitate cu prevederile acesteia; toate procedurile, avizele, autorizațiile și permisele deja obținute rămân valabile și pot fi utilizate în procedura de autorizare.

(3) Prevederile art. 7 alin. (1) se aplică și lucrărilor cu privire la care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt în curs de întocmire, avizare sau aprobare documentații de urbanism sau pentru care s-a emis un certificat de urbanism, care se pot continua potrivit prevederilor prezentei legi.

(4) În situația în care titularul de acord petrolier prevăzut la art. 1 este format din mai multe persoane juridice, actul de autorizare, procedurile de avizare și autorizare aferente lucrărilor, precum și drepturile instituite conform prezentei legi pot fi desfășurate/dobândite și de către o singură persoană juridică dintre acestea, fără a fi necesară îndeplinirea niciunei formalități prealabile în acest sens.

(5) Prevederile Legii nr. 10/1995, republicată, cu completările ulterioare, se aplică numai lucrărilor executate pe uscat.

Art. 29. -

Operațiunile petroliere întreprinse în perimetre situate în vecinătatea spațiilor maritime ale altor state riverane Mării Negre se vor desfășura cu luarea în considerare a normelor de drept internațional relevante, în special a tratatelor de delimitare a spațiilor maritime sau a altor acorduri încheiate de România.

Art. 30. -

Durata inițială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiția îndeplinirii programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, care sunt scadente la data solicitării prelungirii.

Art. 31. -

Modificarea Tratatului Uniunii Europene și/sau a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, precum și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, care reglementează domeniul de petrol și gaze naturale, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Art. 32. -

La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor măsuri de stimulare a activității titularilor de acorduri petroliere și subcontractanților acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 399/2001, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 33. -

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore nu se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.

Art. 34. -

În vederea aplicării prevederilor art. 18, 19 și 21, ANRM și titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiționale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore concesionate la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 35. -

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN IORDACHE
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 12 noiembrie 2018.

Nr. 256.

ANEXA Nr. 1

CONȚINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor offshore de construire

CAPITOLUL 1 Piese scrise

1. Lista și semnăturile proiectanților

Se completează cu numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund.

2. Memoriu

2.1. Date generale:

Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării, făcându-se referiri la:

- amplasamentul, topografia fundului mării, trasarea lucrărilor în cazul noilor platforme și/sau instalații submarine;

- clima și fenomenele naturale specifice în cazul noilor platforme;

- geologia și seismicitatea în cazul noilor platforme și/sau instalații submarine.

2.2. Memorii pe specialități

Descrierea lucrărilor de:

- structură;

- dotări și instalații tehnologice incluzând instalații de proces și utilități, după caz.

2.3. Devizul pentru lucrările de construcții și montaj

2.4. Anexe la memoriu:

2.4.1. studiul geotehnic în cazul noilor platforme și/sau instalații submarine;

2.4.2. referatele de verificare a proiectului întocmite de către organisme independente de verificare cu experiență relevantă offshore.

CAPITOLUL 2 Piese desenate

1. Planuri generale

1.1. Plan de încadrare

Plan de încadrare în zonă a lucrării, la o scară corespunzătoare complexității sistemelor/ansamblelor.

1.2. Plan de situație privind amplasarea obiectivelor investiției

Plan întocmit în sistemul de proiecție stereografic 1970, la o scară corespunzătoare complexității sistemelor/ansamblelor, în cazul noilor platforme, vizat de Direcția hidrografică maritimă Constanța, pe care se vor reprezenta:

- obiectivul, descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafața, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziția și înălțimea;

- amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține, se vor desființa sau se vor construi, după caz;

- cotele construcțiilor proiectate și menținute, pe cele 3 dimensiuni (cotele +/- 0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe etc.);

- denumirea și destinațiile fiecărei construcții.

1.3. Planul privind construcțiile subterane în cazul noilor platforme

Va cuprinde amplasarea acestora: trasee, dimensiuni, cote de nivel și va fi redactat la o scară corespunzătoare complexității construcțiilor.

Detaliile specifice de proiectare vor fi prezentate separat la o scară corespunzătoare complexității acestora.

1.4. Planul privind construcțiile submarine

Va cuprinde amplasarea acestora: trasee, dimensiuni, localizare în raport cu alte sisteme și va fi redactat la o scară corespunzătoare complexității sistemelor.

2. Planșe pe specialități

2.1. Structura

Proiect de structură ce va include și planșele ce relevă:

- planurile cotate ale tuturor nivelurilor submarine și de suprafață, cu indicarea funcțiunilor, dimensiunilor și a suprafețelor;

- planșe cu elevația fiecărei laturi, cu indicarea materialelor folosite.

2.2. Dotări și instalații tehnologice

În situația în care investiția urmează să funcționeze pe baza unor dotări și instalații tehnologice, determinante pentru configurația planimetrică a construcțiilor, se vor prezenta acolo unde este aplicabil:

2.2.1. scheme ale fluxului tehnologic;

2.2.2. schemele de conducte și automatizări;

2.2.3. planurile de amplasare echipamente.

Fiecare planșă prezentată în cadrul capitolului 2 "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un cartuș, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, după caz, titlul proiectului și al planșei, numărul proiectului și al planșei, data elaborării, numele, calitatea și semnătura elaboratorilor.

ANEXA Nr. 2

FORMULA DE CALCUL
pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore

În funcție de nivelul prețului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:

1. Dacă PMPC este mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează cu formula:

IVST = IVSC - VID
IVSC = ISO_85 = 0,30 * VS_85
VS_85 = (PMPC - PRC) * VGC
VID = min (VI, 0,3 * IVSC)

unde:

IVST - impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;

IVSC - impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total calculat;

ISO_85 - impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore datorat, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;

VS_85 - venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;

PMPC - prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore sau prețul de referință, după caz;

PRC - prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2019;

VGC - volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;

IPC - indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din România;

VID - valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile;

VI - valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream așa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă.

2. În cazul în care PMPC este între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = IVSC - VID
IVSC = 0,3 * (85 - PRC) * VGC + ISO
ISO = CI * VS
VS = (PMPC - PB) * VGC
VID = min (VI, 0,3 * IVSC)

unde:

ISO - impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;

CI - cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [15% - conform art. 19 alin. (3) lit. b)], aplicabilă în urma practicării unor prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

VS - venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

PB - preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv este 85 lei/MWh.

3. În cazul în care PMPC depășește 100 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = IVSC - VID
IVSC = 0,3 * (85 - PRC) * VGC + ISO
VID = min (VI, 0,3 * IVSC)

- ISO - suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preț conform art. 19 alin. (3) lit. b)-i), respectiv:

ISO = ISO1 + ISO2 + . . . + ISOi

ISOi - se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificații:

CI - cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preț corespunzător conform art. 19 alin. (3) lit. b) -i);

PB - preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu IPC;

VS - venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare interval de preț corespunzător.

Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preț de vânzare de 110 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:

IVST = IVSC - VID = 17,037 - 5,1111 = 11,9259 lei
IVSC = 0,3*(85 - PRC)*VGC + ISO = 0,3*(85 - 45,71)*1 + 5,25 = 17,037 lei
ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,15*15 + 0,3*10 = 5,25 lei
VID = 0,3*IVSC = 0,3*17,037 = 5,1111 lei

unde:

CI1 = 0,15 - cota de impozitare (15%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b);

CI2 = 0,3 - cota de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. c);

VS1 = (100 - 85)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între 100 lei/MWh și 85 lei/MWh;

VS2 = (110 - 100)*1 = 10 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între PMPC (110 lei/MWh din exemplul dat) și 100 lei/MWh (prețul de bază minim al intervalului).

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...