Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - ANSVSA

Ordinul nr. 165/2018 pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 08 noiembrie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Văzând referatele de aprobare nr. 2.372 din 15.05.2018 și nr. 2.869 din 8.06.2018 întocmite de Direcția generală sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, precum și Referatul de aprobare nr. 1.628 din 3.10.2018, întocmit de Direcția generală sănătatea și bunăstarea animalelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

ținând cont de prevederile art. 63 și ale art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. -

Anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. În notă, punctele 9, 11, 111 și litera b) a punctului 14 se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

9. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, precum și al controalelor oficiale întărite, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de proprietarii animalelor;

. . . . . . . . . .

11. La bovine, ovine, caprine, suine și ecvidee, acțiunile sanitar-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale care au fost identificate și înregistrate conform legislației în vigoare.

111. Prin excepție de la pct. 11, acțiunile sanitar-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se pot efectua la ecvideele pentru care proprietarii, din motive justificate, la momentul acțiunii nu pot prezenta pașaportul, dar care sunt identificate prin microcip și înregistrate în Baza Națională de Date - Sistemul de identificare și înregistrare a ecvideelor, urmând ca acțiunile respective să fie completate ulterior în pașaport.

. . . . . . . . . .

b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale cu frecvență redusă efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar, precum și al celor întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate al animalelor, al exploatației și a situației epidemiologice;".

2. În notă, la punctul 14, după litera p) se introduce o nouă literă, litera q), cu următorul cuprins:

"

q) manopera de prelevare a probelor de sânge și analizele de laborator aplicate în diagnosticul tuberculozei bovine prin testul de detecție a gamma interferonului - ELISA-ϒ-IFN."

3. În notă, punctul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

51. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor analizează în detaliu modalitatea de realizare a inspecțiilor oficiale în exploatațiile nonprofesionale înregistrate în Registrul specific al exploatațiilor și rezultatele obținute în anii precedenți. Până la finalizarea concluziilor acestei analize, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor decide ca inspecțiile în exploatațiile nonprofesionale să se desfășurare în perioada septembrie - 30 noiembrie. Plata pentru realizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale se efectuează numai în cazul în care au fost operate în Baza Națională de Date toate modificările identificate în teritoriu în momentul efectuării acestor inspecții."

4. În notă, după punctul 56 se introduce un nou punct, punctul 57, cu următorul cuprins:

"

57. La stabilirea cauzei posibile a morții unui animal se vor avea în vedere următoarele:

a) În cazul animalelor moarte, în situația în care cadavrele acestora sunt transmise de către medicii veterinari oficiali către laboratoarele desemnate pentru controlul oficial, cu suspiciunea unor boli notificabile, după examinarea anatomopatologică se vor efectua recoltări și eșantionări de probe care se vor examina cu celeritate pentru diagnosticarea bolii suspicionate. În cazul în care rezultatele testelor efectuate exclud suspiciunea inițială, în funcție de rezultatele examinării anatomopatologice și capabilitatea de diagnostic, laboratoarele pot efectua testări suplimentare cu scopul identificării cauzei morții animalului.

b) În cazul animalelor moarte, în situația în care există incertitudini cu privire la stabilirea cauzei morții, simptomatologia putând fi atribuită mai multor boli, cu excepția cererilor pentru expertize medico-legale veterinare, medicii veterinari oficiali vor solicita realizarea unui diagnostic complet, complex și diferențial, efectuat pe întreg cadavrul, începând cu examenele anatomopatologice. La stabilirea schemei de testare pentru diagnosticul diferențial se vor avea în vedere, în primul rând, principalele boli notificabile ale animalelor din speciile respective.

c) Costurile examenelor de laborator efectuate în condițiile precizate la punctele a) și b) sunt suportate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor."

5. În capitolul I secțiunea 1, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA

A. Supravegherea în exploatațiile comerciale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 20/2018

Exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar Exploatații comerciale de tip A
1 2
I. Supravegherea clinică I. Supravegherea clinică
1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor
2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an
În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare.
Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sunt supuse, în mod regulat, dar nu mai puțin de o dată la patru luni, inspecțiilor efectuate de către DSVSA.
Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc și produse din carne de porc vor respecta condițiile Deciziei 2013/764/UE de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor.
2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an.
În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clincă în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei, cu modificările ulterioare.
II. Supravegherea serologică II. Supravegherea serologică
1. pasivă
- Pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la scroafele care au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de către fiecare deținător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate.
1. pasivă
- În vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.
2. activă •
Se efectuează pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel:
- în exploatațiile de creștere și îngrășare, de la toate categoriile de porci, se prelevă probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%, raportată la tot efectivul de animale.
- în exploatațiile cu reproducție, se prelevă probe de la toți vierii, iar pentru restul categoriilor de porci, exceptând sugarii, se prelevă probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%, raportată la tot restul efectivului de animale.
2. activă •**
Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel:
a) de la toți vierii și de la toate scroafele;
b) de la toate categoriile de porci cu excepția celor de la lit. a) se vor preleva probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%.
III. Supravegherea virusologică III. Supravegherea virusologică
Supraveghere pasivă
Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR;
a) se recoltează probe de organe, atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalității zilnice**;
b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor crește peste rata de îmbolnăviri medie a fiecărei ferme;
c) se prelevă probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității;
d) se recoltează probe de la toți avortonii.
Supraveghere pasivă
Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR:
a) se prelevă probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată;
b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat;
c) se prelevă probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității;
d) se recoltează probe de la toți avortonii.

* Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de DSVSA, în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, cu modificările ulterioare, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație.

** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.

*** Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se realizează în luna iunie, de către medicul veterinar oficial.

Costul testelor de laborator se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018

I. Supravegherea clinică este efectuată de către:
1. medicul de liberă practică, atunci când este solicitat de către proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți și cu ocazia certificării mișcării porcinelor;*
2. medicul de liberă practică prin inspecțiile clinice obligatorii efectuate în perioada septembrie-octombrie.
II. Supravegherea serologică pasivă
- pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.
III. Supravegherea virusologică pasivă
Se realizează pentru porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate și pentru scroafele care au avortat, prin efectuare de teste Real Time RT-PCR prin:
a) prelevarea probelor de organe de la porcii morți și cei sacrificați de necesitate cu semne care pot fi atribuite și pestei porcine clasice;
b) prelevarea probelor de sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat;
c) prelevare de probe de la toți avortonii.

* În oricare dintre situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează atât la verificarea oricărui tip de exploatație comercială, cât și în cazul celor nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevă probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia, pe loc, măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de către acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației.

Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populația de mistreți.
Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare.

C. Supravegherea la mistreți*

I. Supravegherea serologică
Prelevarea de probe de ser sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale de la toți mistreții vânați, indiferent de vârstă. Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoțite de probe pereche, prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice:
1. testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale;
2. testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare.
Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine clasice în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.
II. Supravegherea virusologică.
1. Se efectuează testul Real Time RT-PCR pentru detecția genomului viral, în laboratorul cel mai apropiat de fondul de vânătoare, pe probe prelevate de la:
a) toți mistreții găsiți morți;
b) toți mistreții vânați, indiferent de vârstă.
2. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile Real Time RT-PCR pozitive.
Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe de
organe: splină, tonsile, limfonoduri.

* Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare."

6. În capitolul I secțiunea 1 punctul 3, subpunctele 3.5 și 3.6 se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

3.5. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2014, 2016, 2018 și 2020

Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România

EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:
- Salmonella spp;
- Campylobacter jejuni și Campylobacter coli - C. jejuni și C. coli;
- Escherichia coli - E. coli - indicator comensal.
BAZA LEGALĂ
Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale
Decizia de punere în aplicare 2013/653/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind un ajutor financiar din partea Uniunii pentru un plan coordonat de control pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene a agenților zoonotici în 2014
Decizia Grant privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 și 2020
A. Izolate de Salmonella spp:
- din populația de găini ouătoare, pui de carne și curcani pentru îngrășare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naționale de control stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003.
B. Izolate de Campylobacter jejuni provenite din:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.
C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.
D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.
E. Izolate de Campylobacter coli provenite din:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.
PRECIZĂRI TEHNICE
A. Frecvența eșantionării
Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii: 2014, 2016, 2018 și 2020.
Numărul de probe care urmează a fi prelevate în țara noastră este cel prevăzut de granturile de decizie transmise în anii anteriori de către Comisia Europeană.
B. Dimensiunea eșantioanelor
Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.
Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de pasăre, dacă
producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.
C. Metoda eșantionării
Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite din unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare.
Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.
D. Raportare:
a) informații referitoare la fiecare eșantion individual;
b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană;
c) informații generale;
d) informații specifice privind eșantionarea;
e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene;
f) informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare;
g) rezultatele testelor sinergice.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem.
Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA și LSVSA nominalizate.
Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA.
IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate.
Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA.
IISPV analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
Instrucțiunile detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale sunt transmise prin nota de serviciu.

3.6. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2015, 2017 și 2019

Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România

EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:
- Salmonella spp;
- Campylobacter jejuni și Campylobacter coli - C. jejuni și C. coli;
- Escherichia coli - E. coli - indicator comensal.
BAZA LEGALĂ
Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale
Decizia Grant privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2015, 2017 și 2019
Izolate de Salmonella spp:
- din carcase de porci pentru îngrășat eșantionate pentru testarea și verificarea conformității, potrivit prevederilor subpunctului 2.1.4 al capitolului 2 din anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu modificările și completările ulterioare;
- din carcase de bovine cu vârsta mai mică de un an și producția de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an, eșantionate pentru testarea și verificarea conformității, potrivit prevederilor subpunctului 2.1.3 al capitolului 2 din anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:
- eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea porcilor în abator.
Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din:
- eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea porcilor, în abator.
PRECIZĂRI TEHNICE
A. Frecvența eșantionării
Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2015, 2017 și 2019 - pentru porcine - cecum și carcasă, carnea de porc și carnea de bovine.
Numărul de probe care urmează a fi prelevate în țara noastră este cel prevăzut de granturile de decizie transmise în anii anteriori de către Comisia Europeană.
B. Dimensiunea eșantioanelor
Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.
Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, iar în cazul cărnii de bovine, dacă producția este mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.
C. Metoda eșantionării
Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite de la unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare.
Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.
D. Raportare:
a) informații referitoare la fiecare eșantion individual;
b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană;
c) informații generale;
d) informații specifice privind eșantionarea;
e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene;
f) informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare;
g) rezultatele testelor sinergice.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem și în unitățile de vânzare cu amănuntul.
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem.
Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA și LSVSA nominalizate.
Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA.
IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate.
Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA.
IISPV analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
Instrucțiunile detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale vor fi transmise prin nota de serviciu."

7. În capitolul I, secțiunea 1, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE - BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ - ÎN ROMÂNIA

Scopul: evidențierea lipsei circulației virale

Supravegherea pasivă

1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Normei privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007

2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine și caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanții acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA

3. Inspecția rumegătoarelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel:

a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial;

b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator;

c) rumegătoarele sălbatice vânate în condiții normale, dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit despre orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice sau despre orice leziuni observate la animalele moarte.

4. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează infecția cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru verificarea suspiciunii - ser sanguin și sânge pe EDTA, de la animalele în viață, și organe precum splină, limfoganglioni și pulmon, de la animalele moarte.

Supravegherea activă

Are ca scop îndeplinirea prevederilor anexei nr. 1 pct. 1 lit. b) și c) din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2006 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu modificările și completările ulterioare.

I. Supraveghere serologică

Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii bluetongue în România, astfel:

1. Frecvența de testare: supravegherea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie și noiembrie.

2. Supravegherea serologică se realizează pe animale santinelă, de preferință femele, seronegative, nevaccinate, cu vârsta cuprinsă între 4 luni și doi ani; în cazuri justificate și în conformitate cu datele înregistrate în Baza națională de date privind identificarea animalelor pot fi acceptate ca santinelă animalele cu vârsta cuprinsă între 4 luni și trei ani; animalele santinelă sunt selectate după cum urmează: în primul rând bovine, apoi ovine și caprine, din circumscripții sanitar-veterinare de asistență țintă desemnate în interiorul unor unități epidemiologice care sunt reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km, respectiv cu suprafața de 2.500 km pătrați, calculate în raport cu suprafața totală a fiecărui județ; în fiecare unitate epidemiologică este selectată o circumscripție sanitar-veterinară de asistență; identificarea circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență țintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafața județului; circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență țintă identificate sunt transmise la ANSVSA, pentru aprobare; circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență vor fi selectate în interiorul pătratelor de 50 x 50 km ținând cont de faptul că pe teritoriul acestora există exploatații cu o populație constantă de rumegătoare, în primul rând bovine, apoi ovine și caprine; distanța minimă dintre două circumscripții sanitar-veterinare de asistență va fi de 10 km, iar distanța maximă va fi de 50 km; această distanță este măsurată în linie dreaptă între două circumscripții sanitar-veterinare de asistență.

3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare circumscripție sanitar-veterinară de asistență țintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalență de 5% și o confidență de 95%.

4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA.

5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență țintă și numărul de probe care urmează a fi prelevate, pentru fiecare județ:

Nr.
crt.
Județ Suprafața totală a
județului/km2
Nr. circumscripții
sanitar-veterinare
de asistență țintă
Nr. total de probe/lună Nr. total
de probe/perioadă
1 Alba 6.242 3 177 531
2 Arad 7.754 4 236 708
3 Argeș 6.862 3 177 531
4 Bacău 6.621 3 177 531
5 Bihor 7.544 3 177 531
6 Bistrița-Năsăud 5.355 3 177 531
7 Botoșani 4.986 2 118 354
8 Brăila 4.766 2 118 354
9 Brașov 5.363 3 177 531
10 Buzău 6.103 3 177 531
11 Caraș-Severin 8.514 4 236 708
12 Călărași 5.088 2 118 354
13 Cluj 6.674 3 177 531
14 Constanța 7.071 3 177 531
15 Covasna 3.710 2 118 354
16 Dâmbovița 4.054 2 118 354
17 Dolj 7.414 3 177 531
18 Galați 4.466 2 118 354
19 Giurgiu 3.526 2 118 354
20 Gorj 5.602 3 177 531
21 Harghita 6.639 3 177 531
22 Hunedoara 7.063 3 177 531
23 Ialomița 4.453 2 118 354
24 Iași 5.476 3 177 531
25 Ilfov 1.583 1 59 177
26 Maramureș 6.304 3 177 531
27 Mehedinți 4.933 2 118 354
28 Mureș 6.714 3 177 531
29 Neamț 5.896 3 177 531
30 Olt 5.498 3 177 531
31 Prahova 4.716 2 118 354
32 Satu Mare 4.418 2 118 354
33 Sălaj 3.864 2 118 354
34 Sibiu 5.432 3 177 531
35 Suceava 8.553 4 236 708
36 Teleorman 5.790 3 177 531
37 Timiș 8.697 4 236 708
38 Tulcea 8.499 4 236 708
39 Vaslui 5.318 3 177 531
40 Vâlcea 5.765 3 177 531
41 Vrancea 4.857 2 118 354
42 Municipiul București 228 1 59 177
Total 238.411 114 6.726 20.178

6. Selectarea animalelor santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie-februarie sau, cel mai târziu, până la sfârșitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative; prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor santinelă, cât și pentru testarea ulterioară a acestora, se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența medicului oficial; numărul animalelor testate în vederea selectării ca animale santinelă trebuie să fie stabilit luând în considerare datele epidemiologice disponibile și să nu depășească 10 animale santinelă pe exploatație; animalele santinelă
stabilite în anul anterior pot fi selectate ca animale santinelă cu testarea obligatorie în perioada ianuarie-februarie a anului curent sau, cel mai târziu, până la sfârșitul perioadei libere de vectori; animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt
eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor santinelă nu sunt considerate
suspiciuni și nu se întocmește raport de notificare a suspiciunii.

7. Selectarea animalelor santinelă se efectuează numai din cadrul exploatațiilor nonprofesionale și al exploatațiilor comerciale de tip A; proprietarii acestora sunt înștiințați despre statutul de «santinelă» al animalului deținut și despre obligațiile ce decurg din aceasta.

8. În cadrul procesului de selectare a animalelor santinelă, față de numărul de animale santinelă propus, un procent de 20% se va testa în plus în perioada de selectare a animalelor santinelă, respectiv ianuarie-februarie sau, cel mai târziu, până la sfârșitul perioadei libere de vectori; aceste animale constituie rezerve pentru înlocuirea animalelor santinelă eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate etc.; pe parcursul perioadei de monitorizare nu mai sunt selectate alte animale santinelă față de numărul inițial + 20% rezerve.

9. În cadrul acțiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie și noiembrie se prelevă, concomitent, atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât și probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR.

10. Animalele santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate "suspiciuni"; în acest caz se întocmește raport de notificare a suspiciunii, se elimină de la testarea serologică și se testează conform arondării, prin tehnica PCR, pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9; în cazul unui rezultat negativ la testul PCR, suspiciunile sunt, de asemenea, eliminate de la testarea serologică; până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală; în cazul în care în județ este declarat cel puțin un focar de boala bluetongue și circumscripția sanitar-veterinară de asistență țintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului - zona de control, atunci aceasta se elimină de la testare.

11. Pentru animalele santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA.

12. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat, pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot, de la rumegătoarele care intră în România; în cazul achizițiilor din țări terțe, se testează toate animalele; animalele care fac parte din transport pot fi certificate după cum urmează:

- nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală - animale care provin din zone sau țări libere de bluetongue sau din zone de restricție, indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel negativ; probele cu rezultat pozitiv sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor; dacă rezultatele sunt tot pozitive, animalele sunt testate prin tehnica PCR pe probe de sânge pe EDTA, conform arondării; până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR, conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală; de asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe cu ser sanguin pozitiv/lot de animale;

- vaccinate sau trecute prin infecție naturală - animale care provin din zone sau țări libere de bluetongue - numai în cazul animalelor vaccinate - sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel pozitiv; probele cu rezultat negativ sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor.
Prin excepție de la cele două paragrafe anterioare, în perioada liberă de vectori, animalele certificate ca fiind fără semne clinice în ziua expedierii, care provin din zone de restricție în care evoluează același serotip care evoluează pe teritoriul României, nu sunt testate pentru bluetongue la locul de destinație. Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial; probele sunt prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor; testele efectuate în cadrul controalelor oficiale la locul de destinație al animalelor provenite din comerț intracomunitar sau din țări terțe nu sunt eligibile pentru programul de cofinanțare.

13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA; animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA; pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmește raport de suspiciune; acestea sunt testate mai departe prin testul PCR; până la confirmarea primului focar de boală din fiecare județ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA în vederea confirmării suspiciunii și a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA se testează/expediază conform arondării.

14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe circumscripții sanitar-veterinare de asistență țintă decât cele stabilite prin program.

15. În cadrul testărilor efectuate în lunile iunie, septembrie și noiembrie, nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de animale santinelă decât cele stabilite în cadrul programului, respectiv 59 animale/circumscripția sanitar-veterinară de asistență țintă.

16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în țări terțe se pot testa în pooluri prin metoda Real Time RT-PCR; testarea în pooluri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA.

II. Supravegherea entomologică

1. Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor bolii bluetongue și stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale.

2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează:

- capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori;

- capturi lunare cu capcane fixe în perioada de activitate vectorială - o capcană fixă/județ pentru a stabili distribuția speciilor de vectori culicoizi;

- capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.

3. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine și altitudine cu mijloace GPS.

4. Meteostația HOBO instalată în județul Botoșani va înregistra parametrii mediului ambiant, iar datele colectate vor fi transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvență lunară.

5. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență țintă în care se efectuează și monitorizarea serologică.

6. În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care stabilește prevederi specifice pentru controlul și eradicarea bolii limbii albastre, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 32/2006, cu modificările și completările ulterioare.

7. Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii se recomandă ca deținătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor, și efectuarea de dezinsecții periodice.

Observații

1. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în țări terțe, precum și prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziționate prin schimburi intracomunitare sau din țări terțe se
efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența medicului veterinar oficial.

3. Testele serologice și virusologice se efectuează la LSVSA județene desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue.

4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de către IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent.

Metodă screening: detecția anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA.

Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue - Real Time RT-PCR.

VACCINAREA ÎMPOTRIVA BLUETONGUE

1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici din exploatațiile comerciale, la solicitarea proprietarului de animale.

2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue și serotipul/serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate.

3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical-veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial
al DSVSA.

4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului.

5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată
prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială, pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor
de producție și control.

6. Situația rumegătoarelor mari și mici vaccinate contra bolii bluetongue se raportează lunar la ANSVSA.

NOTĂ:

Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile-țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție
și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine."

8. În capitolul I secțiunea 1, punctul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

5. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE - ESB

Cadru legal: supraveghere, control și eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.

Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB și, atunci când prezența unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea, pe animalele respective, a unor teste de depistare în laborator.

Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală la inspecția ante-mortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României.

5.1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea ESB

Obiectiv: revizuirea programului de monitorizare și control al ESB în vederea creșterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni

A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
I. Supravegherea pasivă II. Supravegherea activă
CONDUITA DE EXECUȚIE
1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii
4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
CONDUITA DE EXECUȚIE
1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
2. Supraveghere prin examene de laborator
3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA
4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de ESB de către LN-EST
5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central.
2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice.
3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA.
4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, se transmite, prin raport lunar, de către DSVSA la ANSVSA.
5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB.
6. Atunci când se suspectează și alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului suspect se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevă creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB și, obligatoriu, pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.
7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevă capul, în întregime, și se efectuează, obligatoriu, investigații complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum și pentru alte boli, după caz.
8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care, după maximum 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevă creierul, integral, și se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.
9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu ESB - fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, și se transmite, prin fax, la ANSVSA.
11. În cazul infirmării infecției prionice, aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează.
12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și anexei nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile capitolului C, pct. 3 subpct. 3.1 lit. (a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
14. Probele de la bovinele suspecte de ESB se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 și, după caz, prin examen histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST.
15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Se prelevă capul/probe de creier de la toate bovinele identificate și înregistrate în Baza națională de date, din următoarele grupe-țintă supuse testării pentru supravegherea ESB:
a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman - tăieri normale, în vârsta de peste 30 luni;
b) bovine cu semne clinice la inspecția ante-mortem, în vârstă de peste 24 luni;
c) bovine sacrificate de urgență, în vârstă de peste 24 luni;
d) bovinele moarte, în vârstă de peste 24 luni;
e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni în conformitate cu prevederile art. 6 și cap. A, partea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
2. Sacrificarea de urgență a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viață este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferințe, numai cu respectarea prevederilor cap. VI, secțiunea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) r. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin:
a) tehnica de prelevare a creierului integral;
b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obișnuit:
(i) în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar;
(ii) în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST.
4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/
eutanasie și se recoltează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1;
capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit la laborator în 48 h de la prelevare. Capul/Probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile.
5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.
6. De la toate bovinele moarte, precum și de la animalele sacrificate și/sau confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 9.
7. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
8. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. a) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.
9. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C pct. 3
subpct. 3.1 lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
10. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea ESB și LNR-EST din IDSA pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România:
- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;
- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali;
- testul rapid western blot pentru EST;
- testul rapid imunocromatografic pentru EST.
11. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare:
- testul de confirmare western blot pentru EST;
- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST;
- metoda histologică de colorare HE;
- combinarea testelor rapide.
12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislației în vigoare.
13. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează, în exclusivitate, în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA și IDSA, conform arondării stabilite de către ANSVSA.
14. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare.
15. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea ESB.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care observă, la examinarea ante-mortem, un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau, în cazul sacrificării, toate părțile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricțiile.
3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică prelevă capul animalelor suspecte de ESB și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator.
4. În cazul în care o bovină dintr-o exploatație este suspectă de ESB în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate bovinele, ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale.
5. Totodată, proprietarul va fi notificat, în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora.
6. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fi infectate cu ESB/EST, la cohortă și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect, vor fi menționate,
în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevă probele de la bovinele din grupele-țintă.
2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.
3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat «Tabel notă de însoțire a probelor», stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA
și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu datele înscrise în pașaportul animalului și cu cele din BND.
4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu «Tabel notă de însoțire a probelor la laborator»; acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent și anterior trimiterii probei la laborator.
5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să își desfășoare activitatea.
6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.
7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:
a) probele provin de la bovine identificate și înregistrate în BND;
b) probele prelevate din exploatațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;
c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;
d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și copii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND.
8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.
9. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA are obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințele de la pct. 7.
B. Inspecția animalelor abatorizate
I. ANIMALE VII II. CARNE ȘI ORGANE
1. Se examinează ante-mortem și se prelevă probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare.
2. Bovinele se supun inspecției ante-mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
3. Supravegherea speciilor receptive se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările și completările ulterioare, ale Planului de contingență și ale Manualului operațional al României pentru encefalopatia spongiformă bovină.
1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali.
2. Medicii veterinari care realizează controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor verifică dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit, în cadrul programelor de autocontrol, o frecvență de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu țesut nervos și dacă respectă aceste programe, respectiv dacă operatorii recoltează probe pe care le trimit la laboratoare în vederea efectuării analizelor.
3. Până la momentul în care, prin examenul de laborator, se stabilește un diagnostic negativ, capul, carcasa, organele interne și pielea animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se distrug și nu se utilizează pentru consum, și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor.
4. Inspecția post-mortem a carcaselor se efectuează în abatoarele autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
5. Recoltarea de probe și transmiterea acestora la laborator în vederea analizării pentru depistarea ESB se realizează ca parte a examenului post-mortem de la animalele care au vârsta prevăzută de legislația sanitar-veterinară în vigoare.
6. Se examinează fiecare carcasă de bovine destinată consumului uman, în conformitate cu prevederile legislației sanitare veterinare.
7. Medicul veterinar oficial, care efectuează examenul post-mortem, verifică și modul în care a fost îndepărtată măduva spinării și dispune măsuri corective imediate, în cazul unor neconformități.
8. Toate părțile componente, inclusiv pielea și sângele, provenite de la un animal declarat pozitiv după testul de confirmare, se distrug.
9. De asemenea, carcasa care o precedă pe cea pozitivă și următoarele două care-i urmează acesteia pe linia de sacrificare se distrug.
10. În cazul în care sunt constituite loturi din părți componente ale animalelor și se depistează un caz pozitiv de ESB, întregul lot care conține părți de la animalul bolnav este distrus.
11. Medicul veterinar oficial, care asigură supravegherea sanitar-veterinară a abatorului, dispune măsurile necesare pentru ca toate părțile componente ale animalelor pentru care se efectuează examene ESB să nu fie marcate cu marca de sănătate și să nu fie plasate pe piață pentru consum uman până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator care să excludă prezența ESB.
12. Carnea nu este dată în consum decât după primirea buletinului de analiză de la IDSA, prin care se infirmă suspiciunea de ESB.
III. LAPTELE
1. În caz de suspiciune cu ESB la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului.
2. În cazul confirmării ESB la o bovină dintr-o exploatație, laptele poate fi dat în consum după eliminarea cohortei de care aparține animalul pozitiv.
3. Laptele, provenit de la animalele cu ESB și din cohorta acestuia, nu poate fi plasat pe piață pentru consum uman.
PRECIZĂRI EXECUȚIE PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA.
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
2. Examinarea, la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, se realizează prin testul de detecție a materialului de risc specific pentru ESB din masele musculare ale rumegătoarelor/suprafețele tehnologice din abatoare - metodă care nu se lucrează în cadrul controlului oficial.
C. Notificarea, în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii, se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 1. Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST.
2. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu ESB de către LNR-EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.

5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine și caprine)

Obiectiv: Calificarea exploatațiilor de ovine și/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare

A. SUPRAVEGHEREA ÎN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE, ÎN EXPLOATAȚIILE COMERCIALE DE CREȘTERE A RUMEGĂTOARELE MICI, INCLUSIV ÎN EXPLOATAȚIILE COMERCIALE DE TIP A
I. SUPRAVEGHEREA PASIVĂ II. SUPRAVEGHEREA ACTIVĂ
CONDUITA DE EXECUȚIE
1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii
4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
CONDUITA DE EXECUȚIE
1. Supraveghere și/sau monitorizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
2. Supraveghere prin examene de laborator
3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele și caprinele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA
4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de către LNR-EST
5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
6. Genotiparea cazurilor pozitive și a animalelor din focar în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central.
2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice.
3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii, la ANSVSA.
4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie, se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA.
5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST.
6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune.
7. În cazul în care se suspectează și alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevă creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare EST și, obligatoriu, pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST.
8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maximum 15 zile de observație clinică semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevă capul, în întregime, și se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.
9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu scrapie, fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, și se transmite, prin fax, la ANSVSA.
11. În cazul infirmării infecției prionice încetează aplicarea măsurilor dispuse în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează.
12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile prevăzute de art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C, pct. 3.2 lit. a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
14. Probele de la ovinele/caprinele suspecte de EST se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 și, după caz, histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea metodelor colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST.
15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Se prelevă capul/cadavrul întreg/probe de creier de la ovinele și caprinele identificate și înregistrate în BND din următoarele grupe-țintă supuse testării pentru supravegherea EST:
a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman, în vârstă de peste 18 luni;
b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman, în vârstă de peste 18 luni;
c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii, în vârstă de peste 18 luni, în conformitate cu prevederile cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
2. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C, pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om:
(i) în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar;
(ii) în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST.
3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici; probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon; eșantionarea multiplă, în aceeași turmă, trebuie evitată, pe cât posibil, în conformitate cu prevederile ANSVSA.
4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit către laborator în 48 h; capul/cadavrul întreg/probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile.
5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la ovine și caprine, care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.
6. De la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, dingrupele-țintă supuse testării pentru EST, cu excepția ovinelor
și caprinelor încadrate în grupa-țintă «suspecte de EST» înscrise la pct. 7, se prelevă, obligatoriu, trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă, se prelevă, obligatoriu, cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală și limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de
confirmare și discriminare a sușelor.
7. De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa-țintă «suspecte de EST», indiferent de vârstă, precum și de la toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevă și se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte și creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau, după caz, la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.
8. De la animalele moarte, precum și de la animalele sacrificate și confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier sunt procesate prin test rapid, cu respectarea prevederilor pct. 15.
9. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
11. În cazul în care prezența EST nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută la cap. C, pct. 3.2, lit. c) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.1, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
12. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opțiunea 1 prezentată la lit. b), fie opțiunea 2, prezentată la lit. c), fie opțiunea 3, prezentată la lit. d) din măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.2, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa nr. X, cap. C, pct. 3.2 lit. c), cu informarea, scrisă, a ANSVSA și solicitarea derogărilor aferente.
13. În cazurile în care este confirmată prezența scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la cap. B pct. 2.2.3 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
14. Animalele cu vârsta de peste 18 luni, care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispozițiile din anexa nr. VII, cap. B, partea a 2-a, pct. 2.2.1 și pct. 2.2.2 lit. b) sau c), sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa nr. X cap. C, partea a 3-a, pct. 3.2 lit. b) prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eșantioanelor stabilite în cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
15. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA, în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C, pct. 3.2, lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
16. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate și acreditate în România:
- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;
- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali.
17. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare:
- testul de confirmare western blot pentru EST;
- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST;
- metoda histologică de colorare HE;
- combinarea testelor rapide.
18. Tipizarea se realizează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin testul de discriminare a surselor EST la rumegătoare mici.
19. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislației în vigoare.
20. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparținând DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.
21. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discriminarea sușelor responsabile de infecțiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA.
22. Se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de către LNR-EST, conform cap. A, partea a II-a, pct. 8 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare; se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de către LNR-EST pentru codonul 141.
23. Se efectuează genotiparea ovinelor din turma infectată - focar, în situația în care se adoptă măsurile de eradicare de la lit. c) - opțiunea 2, cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
24. În cazul în care se adoptă opțiunea 2, prezentată la lit. c), prevăzută în cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, în vederea genotipării se prelevă probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii și probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scrapie de către LNR-EST și pentru ovinele moarte; genotiparea se realizează de către IDSA.
25. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care se asigură că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare.
26. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleve, obligatoriu, probe de creier provenite de la ovinele și caprinele, în vârstă de peste 18 luni, din exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare.
27. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de către ANSVSA în baza populației de ovine și caprine existente în fiecare județ, în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea EST.
28. La grupa-țintă ovine sacrificate pentru consum uman, peste 18 luni, se efectuează cel puțin 1 test, astfel:
a) în cazul ovinelor peste 18 luni, sacrificate pentru consum uman în abator:
- dacă dintr-o exploatație se trimit ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator o singură dată, se prelevă 1 probă de la un animal provenit din exploatația respectivă, selectat în mod aleatoriu;
- dacă dintr-o exploatație se trimit, de mai multe ori într-un an, ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator, de fiecare dată se prelevă 1 probă de la un animal, selectat în mod aleatoriu;
b) în cazul sacrificării ovinelor peste 18 luni pentru consum propriu, se prelevă 1 probă/exploatație, în mod aleatoriu, de fiecare dată când se sacrifică ovine în acea exploatație și acestea au vârsta peste 18 luni.
29. La grupa-țintă ovine nesacrificate pentru consum uman se testează toate ovinele moarte sau confiscate peste 18 luni, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA.
30. La grupa-țintă caprine sacrificate pentru consum uman - sănătoase sacrificate pentru consum uman în abator, sacrificate de urgență și sacrificate pentru consum propriu - se testează toate, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA.
31. La grupa-țintă caprine nesacrificate pentru consum uman - moarte sau confiscate - în vârstă de peste 18 luni se testează toate, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de ANSVSA pentru fiecare DSVSA.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care examinează ante-mortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau, în cazul animalului sacrificat, toate părțile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricțiile.
3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevă capul animalelor suspecte de EST și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA și, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator.
4. În cazul în care o ovină/caprină dintr-o exploatație este suspectă de EST în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale.
5. Totodată, proprietarul este notificat în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora.
6. Atunci când exploatația în care se află animalul, la momentul suspectării prezenței EST, nu este aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la EST, DSVSA poate decide ca doar animalul suspect să fie plasat sub restricție oficială de circulație sau poate decide, în același timp, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.
7. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fi infectate cu EST și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect sunt menționate, în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de către DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevă probe de la ovinele și caprinele din grupele-țintă.
2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat «Tabel notă de însoțire a probelor», stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND.
4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu «Tabel notă de însoțire a probelor» la laborator; acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent și anterior trimiterii probei în laborator.
5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să își desfășoare activitatea.
6. Medicul veterinar oficial zonal și reprezentanții din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.
7. Probele prelevate de la ovinele/caprinele supuse testării pentru scrapie intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:
a) probele provin de la ovine/caprine identificate și înregistrate în BND;
b) probele prelevate din exploatațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;
c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;
d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și copii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND.
8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.
9. Medicul veterinar oficial zonal și reprezentanții din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.
10. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA are obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru; probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințele pct. 7.
B. Inspecția animalelor abatorizate
I. ANIMALE VII II. CARNE, ORGANE, LAPTE
1. Se examinează ante- și post-mortem.
2. Se prelevă probe de la ovinele și/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare.
3. Până în momentul în care, prin examenul de laborator, se stabilește un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care a făcut obiectul sacrificării și investigației pentru scrapie nu se utilizează pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor
1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali.
2. În cazul de suspiciune scrapie la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum uman până la infirmarea diagnosticului.
3. În cazul în care nu se poate exclude prezenta EST la o ovină/caprină dintr-o exploatație, laptele nu poate fi dat în consum uman.
4. În cazul confirmării scrapiei la ovine/caprine, laptele provenit de la animalele sănătoase din exploatație poate fi plasat pe piață pentru consum uman pe teritoriul României.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA
2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA
C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare 1. Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație, până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST
2. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu scrapie de LNR EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009,
cu modificările ulterioare.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.

5.3. Programul anual al României pentru creșterea rezistenței ovinelor la EST

Scop:

a) evaluarea incidenței genotipurilor ovinelor sensibile la EST și, implicit, susceptibile de a dezvolta boli prionice și eliminarea acestora din efectiv;

b) constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli;

c) creșterea frecvenței alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
Supraveghere de tip screening
CONDUITA DE EXECUȚIE
Programul de creștere a rezistenței ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control și eradicare a EST la rumegătoarele mici.
Programul urmărește constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creșterii frecvenței haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin, reducând, în același timp, prevalența haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determină sensibilitate la scrapie.
Acest program de genotipare a ovinelor și de determinare a susceptibilității la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducție, în strânsă legătură cu programul național de control al bolii și crearea fermelor de reproducție în care să fie folosiți, la montă, numai berbecii rezistenți genetic la scrapie.
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Programul urmărește examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducție crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, pentru determinarea genotipului lor în relație cu rezistența la EST.
2. DSVSA realizează o verificare inițială a efectivului și a statusului sanitar-veterinar al exploatațiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare, a inspecțiilor clinice și a testelor specifice de laborator, unde este cazul.
3. Berbecii pentru reproducere care participă la program vor fi supuși unui test de genotipare pentru identificarea genotipului, cu respectarea cerințelor minime prevăzute la cap. C, partea 2, pct. 2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
modificările și completările ulterioare.
4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerințele stabilite la cap. C, partea 2, pct. 2, lit. c) și d) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, în scopul protejării raselor și caracteristicilor de producție.
5. Recunoașterea rezistenței la scrapie a efectivelor de ovine se acordă numai pentru efectivele participante în program și care îndeplinesc cerințele acestuia și se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor cap. C, partea 3, pct. 1, lit. b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
6. DSVSA realizează certificarea berbecilor participanți la program care au fost supuși unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA.
7. Selectarea berbecilor pentru reproducere pentru testele de genotipare se va face în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin notă de serviciu.
8. Genotiparea și studiile de epidemiologie moleculară se efectuează în cadrul IDSA și în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate și desemnate de ANSVSA.
9. Acțiunea de prelevare a probelor de sânge pentru identificarea rezistenței la EST se efectuează concomitent cu acțiunea de prelevare a probelor de sânge de la toți berbecii înainte de montă pentru B. Melitenis și B. Abortus Ovis, în lunile mai-iunie, astfel încât să se deconteze pentru o singură manoperă de prelevare.
10. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiții speciale, cu sistem vacutainer ce conține EDTA ca anticoagulant; tubul și acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal; nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanță anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacțiile enzimatice ulterioare.
11. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare.
12. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie al animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăsește și în tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor; pentru ușurință, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor.
13. Pe nota de însoțire se înscriu atât data și ora prelevării, cât și codul de identificare a animalului, rasa, sexul și vârsta acestuia, pentru a se putea face o statistică pe baza rezultatelor - pe rase, sexe etc.
14. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracția, în condiții optime, a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare.
15. După prelevare, probele se păstrează în condiții de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore, până la procesarea acestora; acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor la laborator.
16. Dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor la laborator.
17. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. a) și b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare; LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind
cerințele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. c) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
18. DSVSA realizează inspecții periodice sau inopinate în exploatațiile participante la program și sancționează nerespectarea implementării programului pe teritoriul județului.
19. DSVSA organizează campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociațiilor de crescători și altor instituții cu atribuții în implementarea programului cu privire la obiectivele, conținutul și măsurile prevăzute în acesta.
20. DSVSA furnizează, la cerere, informații relevante crescătorilor de ovine interesați în achiziționarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie.
21. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploatațiilor participante la program prin efectuarea de inspecții regulate, la fiecare 4 luni, precum și inspecții inopinate.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevă probe de sânge integral de la berbecii de reproducție crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, conform instrucțiunilor ANSVSA.
2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare inițială a statusului sanitar-veterinar al exploatațiilor care participă la program.

5.4. Boala cronică cahectizantă a cervidelor BCCC și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

Scop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC și a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă
CONDUITA DE EXECUȚIE
1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu Decizia 2016/1.918/CE a Comisiei din 28 octombrie 2016 privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor
2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii
CONDUITA DE EXECUȚIE
1. Supraveghere prin examene de laborator
2. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/1.972 din 30 octombrie 2017, de modificare a anexelor I și III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice și transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile cap. C pct. 3 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om.
2. «Specia-țintă» este reprezentată de cerbul roșu (Cervus elaphus) sălbatic și de crescătorie.
3. Se prelevă probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele-țintă:
a) cervide sănătoase, vânate;
b) cervide sănătoase, sacrificate în abatoare;
c) cervide care prezintă semne clinice sau semne de boală;
d) cervide rănite sau ucise pe șosele;
e) cervide moarte/ucise, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta.
5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.
6. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-țintă, se trimite proba la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului.
7. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-țintă se transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; toate părțile corpului unui cervid declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare.
8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier; genotiparea se realizează în cadrul IDSA.
9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
10. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la cervide și alte specii de rumegătoare sălbatice mici se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparținând DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru encefalopatii spongiforme transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.
11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu cerințele specificate în cap. C, pct. 4 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
12. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din cadrul IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate și acreditate în România:
- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;
- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali.
13. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare:
- testul de confirmare western blot pentru EST;
- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST.
14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
15. Până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și testării pentru EST nu intră în lanțul alimentar comercial și nici nu se utilizează la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Orice persoană fizică care observă cervide cu comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă are obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevă probe de la cervidele din grupele-țintă.
2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.
3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.
4. Responsabilul ESB/EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a directorului executiv, transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC.
5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale, prin mijloace autorizate, cu privire la rezultatele testelor rapide/de confirmare.
INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII II. CARNE ȘI ORGANE
Se examinează ante- și post-mortem.
Se prelevă probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare.
Până în momentul în care prin examenul de laborator se stabilește un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru BCCC nu se utilizează pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor.
Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.
În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele și subprodusele se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA
PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA
2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA"

9. În capitolul I secțiunea 1, punctul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

7. TUBERCULOZA BOVINĂ

Scop: menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză bovină

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală
Supraveghere activă
1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni
2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.
3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.
4. La execuție se respectă precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.
5. Testarea se realizează în conformitate cu tehnica de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzută la pct. 2.2.5 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală
Supraveghere activă
1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni
2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.
3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.
4. La execuție se respectă precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.
5. Testarea se realizează în conformitate cu tehnica de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzută la pct. 2.2.5 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test.
7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă de TBC.
8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.
9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină, obligatoriu, din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.
10. Se tuberculinează și caprinele, care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare.
11. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică, a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.
12. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:
a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;
b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele aflate în primele 30 de zile după fătare;
c) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență.
13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 12, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.
6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test.
7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă de TBC.
8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.
9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină, obligatoriu, din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.
10. Se tuberculinează și caprinele, care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare.
11. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică, a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.
12. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:
a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;
b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele aflate în primele 30 de zile după fătare;
c) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență.
13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 12, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.
B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare
1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1 sau în abator, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planurile naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei
enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.
2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.
3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/animalelor care au reacționat pozitiv, în conformitate cu prevederile pct. 3A din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare
1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1, sau în abator, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.
3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/animalelor care au reacționat pozitiv, în conformitate cu pct. 3A din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie să rămână retras până în momentul în care sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârstă mai mare de 6 săptămâni au reacționat negativ la ultimele două teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacționat pozitiv, în conformitate cu prevederile pct. 3B din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*
2. În situații concrete, de exemplu: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi testul ELISA-ϒ-IFN; pentru stingerea focarului de tuberculoză, prin utilizarea testului ELISA-ϒ-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară.
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planurile naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.
6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția celor către abator.
7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.
8. Medicul veterinar oficial comunică, în scris, proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.
9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.
10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELIAs-ϒ-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.
11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.
12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.
C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie să rămână retras până în momentul în care sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârstă mai mare de 6 săptămâni au reacționat negativ la ultimele două teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacționat pozitiv, în conformitate cu prevederile pct. 3B din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*
2. În situații concrete, de exemplu: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare; ori din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi testul ELISA-ϒ-IFN; pentru stingerea focarului de tuberculoză, prin utilizarea testului ELISA-ϒ-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative, pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară; în situații concrete, de exemplu: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al
diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-ϒIFN).
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planurile naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.
6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția celei către abator.
7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.
8. Medicul veterinar oficial comunică, în scris, proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.
9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.
10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și EIAs-ϒIFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.
11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.
12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.

D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.

D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELIAs-ϒ-IFN
I.1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;
b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;
d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de tuberculoză bovină: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, examen microscopic direct și examen cultural.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, și ale normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
7. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium spp tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru tuberculoză și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.
8. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză care prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză.
II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se recoltează următoarele grupe de limfonoduri:
a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;
b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, precum și cei portali și retromamari.
III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator, la inspecția post- mortem se prelevă probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare; se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente; în lipsa organelor afectate se prelevă numai limfonoduri cu leziuni.**
E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice EIAs-ϒIFN
I.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;
b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;
d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de tuberculoză bovină: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator:
morfopatologic, examen microscopic direct și examen cultural.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale normei
sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR, pentru tuberculoză și paratuberculoză, în vederea tipizării fenotipice și genetice.
8. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză care prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză.
II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se recoltează următoarele grupe de limfonoduri:
a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;
b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, precum și cei portali și retromamari.
III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecția post- mortem, se prelevă probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare; se recoltează porțiuni de organe cu
leziuni și grupele de limfonoduri aferente; în lipsa organelor afectate se prelevă numai limfonoduri cu leziuni.**
III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare
Supraveghere activă
1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca oficial indemne, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă, exploatațiile redobândindu-și statutul de oficial indemnă de tuberculoză numai după testarea printr-un
singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni.
2. Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploatațiile nou-înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploatații calificate oficial indemne de tuberculoză, efectuează primul test nu mai târziu de 60 de zi de la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.
IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerț intracomunitar, în vederea asigurării cerințelor de certificare
Supraveghere pasivă
1. Bovinele destinate comerțului intracomunitar/exportului în țări terțe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mișcării, printr-un test de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru comerț intracomunitar sau export în țări terțe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploatația de origine sau, în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta.
2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU.
V. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tineret la îngrășat
Supraveghere pasivă
Sunt exceptați de la testul de tuberculinare, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de tuberculoză, iar DSVSA să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducție și vor fi trimiși direct la locul de tăiere.
VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice
Supraveghere pasivă
1. Testarea prin gamma interferon - ELISA-ϒ-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii
2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon - ELISA-ϒ-IFN.
3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon- ELISA-ϒ-IFN se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor.
4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obținut rezultate pozitive la testele menționate la pct. 2
VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic
Supraveghere pasivă
Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare
Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic și examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru tuberculoză și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

* Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea medicului veterinar oficial.

** Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali."

10. În capitolul I secțiunea 1, punctul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

9. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

Scop: supravegherea și detecția timpurie a pestei porcine africane

I. Supravegherea la porcii domestici II. Supravegherea la porcii mistreți
1. PRECIZĂRI TEHNICE 1. PRECIZĂRI TEHNICE Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA-LNR pentru PPA sau alt LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA.
Supravegherea pasivă
În exploatațiile nonprofesionale din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează toți porcii domestici bolnavi sau găsiți morți pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA. Acești porci sunt supuși testelor virusologice, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. Probele care trebuie recoltate constau în organe și ser.
În exploatațiile comerciale industriale și de tip A din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează:
- porcii bolnavi sau găsiți morți pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA sunt supuși testelor virusologice, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe;
- în fiecare săptămână sunt supuse testării virusologice probe de organe provenite de la cel puțin primii doi porci morți, cu vârsta de peste două luni, în fiecare unitate de producție.
Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA-LNR pentru PPA sau alt LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA.
Supravegherea pasivă
Toți porcii mistreți bolnavi sau găsiți morți, inclusiv cei morți în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de județe și din municipiul București
Testarea se face virusologic și serologic, la mistreții bolnavi, la mistreții morți și la mistreții împușcați, pe aceleași probe colectate pentru pesta porcină clasică, ținând cont de programarea cuprinsă în programul cofinanțat UE și transmis de ANSVSA.
Probele care trebuie recoltate constau în organe și ser.
Probele de la mistreții găsiți morți sunt recoltate, după caz, de către medicul veterinar oficial sau de personalul tehnic instruit al fondurilor cinegetice și transmise la IDSA-LNR pentru diagnostic. La porcii mistreți vânați, probele se recoltează de către medicii veterinari sau vânători, instruiți în prealabil de către DSVSA, și transmise la LSVSA, care le va transmite la LNR.
Supravegherea activă Supravegherea activă
Toți porcii mistreți vânați în timpul anului, în toate cele 41 de județe și în municipiul București
În zonele afectate - aria calculată cu o rază de 13 km de la cazul confirmat de PPA la mistreț - se recoltează integral mistreții prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă și dibuire.
Numărul de mistreți supuși testării trebuie să permită detectarea unei seroprevalențe de 5% cu un nivel al încrederii de 95%, respectiv minimum 56 probe din fiecare zonă afectată în măsură să adăpostească 400-1.000 mistreți.
Probele sunt recoltate, în condiții de biosecuritate, de către personalul tehnic instruit al gestionarilor fondurilor cinegetice sau medici veterinari, după caz.
În zona afectată se execută o groapă/gropi de incinerare de către gestionarul fondului de vânătoare, unde se incinerează carcasele de mistreți prin ardere in situ, sub supravegherea oficială sanitar-veterinară, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) lit. c) din Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine africane, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Metode de diagnostic Metode de diagnostic
Testele de elecție sunt examenul virusologic PCR, pentru detectarea genomului viral al PPA, și un test serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/CE de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane.
Prima suspiciune de PPA într-o localitate se trimite pentru confirmare și la IDSA.
Pentru următoarele cazuri din localitate de porci cu leziuni care pot fi atribuite PPA, notificarea de suspiciune se face pe baza leziunilor de boală identificate și/sau a faptului că este situat într-o localitate în care PPA a fost confirmat. Raportul de notificare, confirmare și declararea cazului pozitiv de PPA se face pe baza rezultatului obținut la LSVSA.
Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test se efectuează pentru confirmarea bolii, respectiv testul de imunofluorescență indirectă - IIFT - sau testul Imunoperoxidază - IPT - pentru detectarea anticorpilor.
Testele de elecție atât pentru supravegherea pasivă, cât și pentru cea activă sunt examenul virusologic PCR, pentru detectarea genomului viral al PPA, și un test serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/CE de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane.
Prima suspiciune de PPA într-un fond cinegetic se trimite pentru confirmare și la IDSA.
Pentru următoarele cazuri de mistreți morți și/sau împușcați din fondurile cinegetice în care s-a confirmat deja PPA, notificarea de suspiciune se face pe baza leziunilor de boală identificate pe carcasă și/sau a faptului că mistrețul este într-o zonă declarată afectată. Raportul de notificare, confirmare și declararea cazului pozitiv de PPA se face pe baza rezultatului obținut la LSVSA.
Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test va fi efectuat pentru confirmarea bolii: testul de imunofluorescență indirectă - IIFT - sau testul Imunoperoxidază - IPT - pentru detectarea anticorpilor.
2. PRECIZĂRI EXECUȚIE 2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
Supravegherea este făcută de persoanele - proprietari ori îngrijitori - care supraveghează animalele și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.
Responsabilitatea supravegherii pasive revine și structurilor din cadrul DSVSA responsabile pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor
și a oricăror alte eventuale puncte de risc.
După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.
Supravegherea este făcută de vânătorii și paznicii fondurilor cinegetice.
După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali
Supravegherea activă Supravegherea activă
Examenele clinice - inspecțiile - sunt efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. La suspectarea bolii, este notificată, urgent, DSVSA. Probele sunt recoltate de către vânătorii sau paznicii fondurilor cinegetice instruiți în prealabil.
Este obligatorie respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supraveghere activă pentru pesta porcină africană sunt păstrați, în mod obligatoriu, în centrele de colectare/unitățile de manipulare a vânatului până la aflarea rezultatului.
Diagnosticul de laborator se confirmă astfel:
Confirmarea unui focar primar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obțin 2 teste virusologice pozitive - PCR+IFD.
Confirmarea unui focar secundar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obține 1 test virusologic pozitiv.
Confirmarea unui focar de pestă porcină africană prin teste serologice se face când se obțin 2 teste serologice pozitive - ELISA + testul de imunoperoxidaza, ELISA + Imunobloting - corelate cu datele epidemiologice și clinice.
Cazurile confirmate sunt trimise Laboratorului Comunitar de Referință pentru caracterizarea virusului.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul confirmării bolii, se aplică prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană.
Este obligatorie respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018. Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor cinegetice, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu porcii mistreți. Se interzice accesul porcinelor domestice pe suprafața efectivă a fondurilor cinegetice."

11. În capitolul I secțiunea 1, punctul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

10. RABIA

10.1. RABIA LA ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE

Scopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice, care va duce, treptat, la eradicarea rabiei in România.

Grupa de animale-țintă: toate animalele susceptibile la infecția cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. PRECIZĂRI TEHNICE 1. PRECIZĂRI TEHNICE
Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, pe alte animale domestice și sălbatice, precum cele de circ și cele din grădinile zoologice, cele deținute în spații de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân și din alte spații.
Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului
Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013, pe alte animale domestice și sălbatice, precum cele de circ și cele din grădinile zoologice, cele deținute în spații de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân și din alte spații.
Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului
a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale
Grupa de animale-țintă:
1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație, de orice fel, se aplică prevederile Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animalele domestice și sălbatice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.
2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare și ucise se recoltează capul/creierul și apoi se distrug în întregime, nejupuite.
3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase, rămase în exploatație, pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale.
4. Animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de rabie, se testează pentru această boală.
Grupa de animale-țintă:
1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.
2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare și ucise se recoltează capul/creierul și apoi se distrug în întregime, nejupuite.
3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase, rămase în exploatație, pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale.
4. Animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de rabie, se testează pentru această boală.
b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite rabiei
Grupa de animale-țintă:
- animalele moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale, suspecte de rabie.
Prelevarea probelor și transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.
Investigații de laborator:
a) în cazul suspiciunii de boală:
- examen prin IFD; sau
- inoculare intracerebrală a șoarecilor sau inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, în cazul expunerii umane;
- confirmarea bolii se realizează prin examen IFD în conformitate cu prevederile manualului de diagnostic al OIE;
b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte:
- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.
b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite rabiei
Grupa de animale-țintă:
- animalele moarte/ucise, suspecte de rabie.
Prelevarea probelor și transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.
Investigații de laborator:
a) în cazul suspiciunii de boală:
- examen prin IFD; sau
- inoculare intracerebrală a șoarecilor/inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, în cazul expunerii umane;
- confirmarea bolii se realizează prin examen IFD în conformitate cu prevederile manualului de diagnostic al OIE;
b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte:
- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.
Supravegherea circulației tulpinilor virale prin PCR/secvențiere:
Se prelevă probe de la toate animalele domestice și sălbatice pozitive la IFD și se transmit de la LSVSA la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.
Pentru toate cadavrele de vulpi și șacali găsite moarte sau ucise, care se află în condiții corespunzătoare pentru diagnosticarea rabiei și sunt trimise la LSVSA pentru diagnosticarea rabiei, se acordă recompense financiare conform deciziei grant anuală de aprobare a Programului național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România.
2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
Supravegherea pasivă
Administratorii fermelor, proprietarii exploatațiilor nonprofesionale, administratorii/gestionarii fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante, și ai altor spații organizate conform legii și în care se adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, medicii veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații nonguvernamentale
Medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial
În cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandate de producătorul de vaccin în instrucțiunile de utilizare a acestuia.
1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.
2. Toate animalele receptive la virusul rabic moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum și cele împușcate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice, se testează la LSVSA prin examenul IFD pentru rabie. În cazul în care rezultatul testului IFD efectuat la LSVSA este pozitiv se declară suspiciune de boală în baza buletinului de analiză emis de LSVSA, iar proba respectivă se transmite la LNR pentru rabie, din cadrul IDSA,
pentru confirmare. Diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescență directă IFD la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.
IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA cu privire la rezultatul testării prin buletin de analiză. În baza rezultatului buletinului de analiză emis de către LNR pentru rabie din cadrul IDSA se confirmă sau se infirmă suspiciunea, notificarea urmând să fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de rabie prin testul IFD la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, nu se solicită de la UE rambursarea cheltuielilor pentru această testare.
3. Inocularea, pe culturi celulare, se efectuează la LNR pentru rabie din cadrul IDSA sau LSVSA care au metode acreditate.
4. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă se examinează concomitent prin examene de laborator pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile, la LSVSA care dețin metoda acreditată în acest scop.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunofluorescență directă - IFD.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA

Scop: supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România

SUPRAVEGHERE
Vaccinarea profilactică antirabică cu momeli vaccinale a populației de vulpi de pe întregul teritoriu al României prin distribuție aeriană și manuală, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare
Vaccinurile antirabice vii, folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor, trebuie să îndeplinească cerințele Farmacopeii Europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății în privința eficacității și siguranței în utilizarea acestora.
PRECIZĂRI TEHNICE
Vaccinarea vulpilor se desfășoară în două campanii, prin distribuție aeriană, cu avionul și/sau elicopterul, respectiv 25 doze vaccinale/campanie/km2.
Se evită localitățile, luciurile de apă, autostrăzile, drumurile naționale. În jurul acestor zone evitate de distribuția aeriană, precum și în zonele greu accesibile de către avion, distribuirea momelilor vaccinale se face manual, la intrarea în vizuină și pe traseele circulate de vulpi.
Prevederile cuprinse în Programul național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România sunt aprobate anual prin decizia grant a Comisiei Europene.
Costurile detaliate necesare implementării programului, precum și sumele suportate de la bugetul de stat și cele rambursabile de către Comisia Europeană sunt prevăzute în decizia grant anuală.
Supraveghere activă
Grupa de animale-țintă: vulpi din mediul silvatic
Se prelevă probe de la vulpile împușcate, în scop de evaluare postvaccinală.
Prelevarea probelor de la vulpile împușcate după cel puțin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic și examenul de laborator: probele se prelevă și se transportă cu respectarea prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se prelevă 4 vulpi/100 km2/an.
Examenul virusologic prin testul de imunofluorescență directă (IFD) se realizează la toate vulpile împușcate în scop de evaluare a activității de vaccinare antirabică la vulpi.
1. Test imunoenzimatic ELISA, pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de la vulpe: se recoltează probe pentru testarea nivelului de anticorpi de la vulpile vânate în scop de evaluare a eficienței vaccinării, după cel puțin 45 de zile de la finalizarea activității de distribuție.
2. Identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinii vaccinale de tulpina sălbatică.
Materialul supus investigației este reprezentat de probe (omogenat creier) provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescența directă - IFD.
PRECIZĂRI EXECUȚIE
Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un furnizor de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție manuală la vizuină se realizează prin medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie
avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuție manuală.
Supraveghere activă
1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA și medicul veterinar de liberă practică, după caz
2. Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, și/sau LNR din cadrul IDSA.
Evaluarea eficienței vaccinării antirabice la vulpi
Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină și identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA care au
metode acreditate.
Vaccinarea animalelor domestice cu risc, din focare de rabie confirmate:
- se efectuează pe baza anchetei și la cererea medicului veterinar oficial;
- se execută de către medicul veterinar oficial.
Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu modificările și completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA.
Se execută de către medicul veterinar oficial.
Sancțiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea sancțiunilor și contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.
Se aplică de către medicii veterinari oficiali."

12. În capitolul I secțiunea 1, punctul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

19. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.
Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat.
2. Examinarea clinică
Perioada de incubație este stabilită, în conformitate cu recomandările OIE, la 21 de zile.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau schimbului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării
Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină
Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, în cadrul supravegherii pasive, se analizează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se notifică imediat ANSVSA.
1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.
Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat.
2. Examinarea clinică
Perioada de incubație este stabilită, în conformitate cu recomandările OIE, la 21 de zile.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau schimbului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării
Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină
Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, în cadrul supravegherii pasive, se analizează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se notifică imediat ANSVSA.
3. Supravegherea serologică
Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, nu exclud boala.
Teste serologice:
- detecția de anticorpi prin ELISA competitiv;
- detecția de anticorpi prin virusneutralizare.
3. Supravegherea serologică
Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, nu exclud boala.
Teste serologice:
- detecția de anticorpi prin ELISA competitiv;
- detecția de anticorpi prin virusneutralizare.
4. Supravegherea virusologică
Pentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR-IDSA.
Teste virusologice:
- izolarea și identificarea virusului - prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare;
- detecția de genom viral prin RT-PCR.
4. Supravegherea virusologică
Pentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR-IDSA.
Teste virusologice:
- izolarea și identificarea virusului - prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare;
- detecția de genom viral prin RT-PCR
Supravegherea activă Supravegherea activă
Inspecția, respectiv examinarea clinică se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%.
Inspecția, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
Inspecția, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%.
Inspecția, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
Examinarea clinică
România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.
La animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe se respectă prevederile Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2005.
Examinarea clinică
România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.
La animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe se respectă prevederile Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2005.
Supravegherea activă Supravegherea activă
1. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%.
2. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
1. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%.
2. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA
După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR-IDSA.
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA
După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR-IDSA.
Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul laboratorului de referință al Uniunii Europene.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare."

13. În capitolul I, secțiunea 1, punctul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

39. INFECȚIA CU VIRUSUL WEST NILE

Scop: Supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
Precizări tehnice Precizări tehnice
Supravegherea pasivă
1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007.
2. Observarea stării de sănătate a cabalinelor și păsărilor, efectuată de către proprietari sau reprezentanți ai acestora, și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne care pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile
3. Supravegherea infecției cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la cabaline sunt:
a) ataxie;
b) pareză;
c) paralizia unuia sau mai multor membre;
d) imobilitate;
e) apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate;
f) reflex palpebral exacerbat;
g) depresie;
h) hiperestezie.
5. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la păsări sunt:
a) apatie;
b) depresie;
c) letargie;
d) incoordonare a mișcărilor aripilor;
e) incapacitate de zbor;
f) mișcări de pedalare;
g) paralizie.
6. Se va avea în vedere diagnosticul diferențial față de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicații cu metale grele și micotoxine.
7. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive - cabaline, păsări - cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile sunt reprezentate de ser pe coagul; probele de ser se testează pentru detecția imunoglobulinelor G la păsări și a imunoglobulinelor M la cabaline; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA.
8. În exploatațiile în care au fost confirmate cazuri de infecție cu virusul West Nile la om, animalele receptive - cabaline, păsări - sunt supuse examinării clinice și prelevării de probe de ser pe coagul pentru clarificarea statusului acestora; în cazul păsărilor, probele se prelevă în primul rând de la rață sau gâscă, iar în lipsa lor, de la găină/curcă sau bibilică; probele de ser se testează pentru detecția imunoglobulinelor G la păsări și a imunoglobulinelor M la cabaline, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de 5% cu confidență de 95%, dar nu mai puțin de 5 probe/specie; în cazul în care în exploatație există un număr mai mic de 5 animale/specie, atunci se prelevă probe de la toate animalele; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA; rezultatele obținute în urma investigațiilor clinice și serologice se transmit direcției de sănătate publică județene și primăriei localității în care au fost diagnosticate cazuri de infecție cu virusul West Nile la om; de asemenea, se convoacă Consiliul local de combatere a bolilor în vederea aplicării măsurilor de dezinsecție la nivelul localităților în care a fost evidențiată circulația virală.
Supravegherea pasivă
1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007
2. Observarea stării de sănătate a cabalinelor și păsărilor, efectuată de către proprietari sau reprezentanți ai acestora, și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne care pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile
3. Supravegherea infecției cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la cabaline sunt:
a) ataxie;
b) pareză;
c) paralizia unuia sau mai multor membre;
d) imobilitate;
e) apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate;
f) reflex palpebral exacerbat;
g) depresie;
h) hiperestezie.
5. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la păsări sunt:
a) apatie;
b) depresie;
c) letargie;
d) incoordonare a mișcărilor aripilor;
e) incapacitate de zbor;
f) mișcări de pedalare;
g) paralizie.
6. Se va avea în vedere diagnosticul diferențial față de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicații cu metale grele și micotoxine.
7. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive - cabaline, păsări - cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile sunt reprezentate de ser pe coagul; probele de ser se testează pentru detecția imunoglobulinelor G la păsări și a imunoglobulinelor M la cabaline; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA.
8. În exploatațiile în care au fost confirmate cazuri de infecție cu virusul West Nile la om, animalele receptive - cabaline, păsări - sunt supuse examinării clinice și prelevării de probe de ser pe coagul pentru clarificarea statusului acestora; în cazul păsărilor, probele se prelevă în primul rând de la rață sau gâscă, iar în lipsa lor, de la găină/curcă sau bibilică; probele de ser se testează pentru detecția imunoglobulinelor G la păsări și a imunoglobulinelor M la cabaline, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de 5% cu confidență de 95%, dar nu mai puțin de 5 probe/specie; în cazul în care în exploatație există un număr mai mic de 5 animale/specie, atunci se prelevă probe de la toate animalele; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA; rezultatele obținute în urma investigațiilor clinice și serologice se transmit direcției de sănătate publică județene și primăriei localității în care au fost diagnosticate cazuri de infecție cu virusul West Nile la om; de asemenea, se convoacă consiliul local de combatere a bolilor în vederea aplicării măsurilor de dezinsecție la nivelul localităților în care a fost evidențiată circulația virală.
Supravegherea activă
În localitățile în care au evoluat focare, în vederea declarării statusului de zonă liberă de virus West Nile, se procedează la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august și octombrie - 3 acțiuni; examenele pot fi efectuate și pe probe recoltate pentru supravegherea AIE; în cazul în care la prima acțiune se constată seroconversie la probele recoltate din localitățile mai sus menționate, statusul localității va rămâne neschimbat și nu se mai recoltează probe în lunile august și octombrie; similar se procedează și în cazul celei de a doua acțiuni; numărul de probe care se prelevă, la fiecare acțiune, se raportează la populația de cabaline din localitățile respective, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de
5% cu o confidență de 95%; probele se testează la IDSA.
Supravegherea activă
În localitățile în care au evoluat focare, în vederea declarării statusului de zonă liberă de virus West Nile, se procedează la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august și octombrie - 3 acțiuni; examenele pot fi efectuate și pe probe recoltate pentru supravegherea AIE; în cazul în care la prima acțiune se constată seroconversie la probele recoltate din localitățile mai sus menționate, statusul localității va rămâne neschimbat și nu se mai recoltează probe în lunile august și octombrie; similar se procedează și în cazul celei de a doua acțiuni; numărul de probe care se prelevă, la fiecare acțiune, se raportează la populația de cabaline din localitățile respective, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de
5% cu o confidență de 95%; probele se testează la IDSA.
Precizări execuție Precizări execuție
Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
Monitorizarea este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din cadrul LNR pentru arboviroze aparținând IDSA, precum și din cadrul ANSVSA. Monitorizarea este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din cadrul LNR pentru arboviroze aparținând IDSA, precum și din cadrul ANSVSA.
Diagnosticul de laborator se confirmă de către Laboratorul Național de Referință din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.
Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Declararea bolii și măsuri de control
Declararea focarului de boală în cazul infecției cu virusul West Nile se efectuează la suspiciunea clinică, corelată cu rezultatul pozitiv al testelor de laborator în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
În cadrul măsurilor aplicate ca urmare a depistării infecției cu virusul West Nile, se pot evidenția două situații:
a) exploatații cu animale fără semne clinice și cu rezultate pozitive la testele de laborator (Ig G pentru păsări și Ig M pentru cabaline) - situație în care nu se declară focar de boală;
b) exploatații cu animale cu semne clinice și cu rezultate pozitive la testele de laborator - situație în care se declară focar de boală.
În ambele situații, în aceste exploatații pot exista sau nu cazuri de infecție cu virusul West Nile la om.
În situația prevăzută la lit. a) se recomandă aplicarea, în exploatație, de către proprietar a următoarelor măsuri:
(i) distrugerea biotopurilor favorabile dezvoltării vectorilor și păsărilor sălbatice;
(ii) controlul vectorilor prin dezinsecții periodice ale adăposturilor conform recomandărilor producătorului, precum și protejarea animalelor de atacul vectorilor.
În situația prevăzută la lit. b) se dispun următoarele măsuri:
(i) distrugerea biotopurilor favorabile dezvoltării vectorilor și păsărilor sălbatice;
(ii) controlul vectorilor prin dezinsecții periodice ale adăposturilor, în conformitate cu recomandările producătorului, precum și protejarea animalelor de atacul vectorilor;
(iii) în cazul cabalinelor - tratamentul simptomatic al animalelor cu semne clinice; în cazul păsărilor domestice - uciderea păsărilor cu semne clinice din exploatație întrucât acestea pot reprezenta rezervor de virus;
(iv) interzicerea intrării și ieșirii de animale receptive în și din exploatație.
Focarul se stinge atunci când animalele afectate (cabalinele) nu mai prezintă semne clinice și s-au efectuat două dezinsecții ale adăposturilor și animalelor la interval de 10-14 zile eficiente pentru stadiile larvare și de adult, dar nu mai devreme de 30 zile de la dezinsecția finală.
În ambele cazuri, DSVSA informează, în scris, în regim de urgență, direcția de sănătate publică și primăria localității respective despre testele efectuate și rezultatele obținute, în vederea aplicării măsurilor de prevenire a difuzării virusului, atât la oameni, cât și la animalele receptive.
De asemenea, se convoacă consiliul local de combatere a bolilor în vederea aplicării măsurilor de dezinsecție la nivelul localităților în care a fost evidențiată circulația virală.
Circulația animalelor din exploatațiile infectate se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulația ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, și ale Directivei 156/2009/CE a Consiliului privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe, cu modificările și completările ulterioare."

14. În capitolul I secțiunea 9, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

2. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA

Vaccinarea este obligatorie pentru păsările din exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale și din grădinile zoologice de pe tot teritoriul României.

Vaccinarea păsărilor din exploatațiile nonprofesionale Vaccinarea păsărilor din exploatațiile comerciale și din grădinile zoologice.
Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle se avizează de către DSVSA.
A. Primăvara:
1. Vaccinare cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral, și cu vaccin inactivat administrat parenteral la puii din speciile receptive, cu respectarea vârstei de vaccinare și a modului de administrare recomandat de producătorul de vaccin.
2. Vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la efectivele de păsări adulte.
B. Toamna: o vaccinare în covor la întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral.
C. Între cele două campanii de vaccinare - primăvară și toamnă, se efectuează, în mod obligatoriu, vaccinarea de completare, în funcție de perioada de imunitate specificată de producătorul vaccinului.
D. Se efectuează, în mod obligatoriu, o vaccinare cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral pe o rază de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale avicole, în perioada iulie-august:
1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populației se avizează de DSVSA.
2. Administrarea vaccinului se realizează, în mod obligatoriu, individual, la toate speciile și categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle.
Vaccinarea este obligatorie pentru păsările din gospodăriile populației de pe tot teritoriul României; aceasta se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.
Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către proprietar.
În cazul apariției unui focar de pseudopestă aviară în efectivele în care vaccinarea este obligatorie, medicul veterinar de liberă practică, în cazul în care nu a fost respectată procedura, metoda de vaccinare și instrucțiunile recomandate de producătorul de vaccin, sau proprietarul de păsări, în cazul în care acesta nu a permis medicului de liberă practică să efectueze vaccinarea obligatorie a păsărilor, sunt sancționați conform legislației în vigoare.
A. În județele/exploatațiile indemne de boală de Newcastle
1. Pui de carne:
a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 8-11 zile și 19-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;
b) opțional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 8-11 zile și 19-24 zile.
Căile de administrare: oculonazal, aerosoli sau parenteral. Este exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut.
În funcție de perioada de exploatare, se aplică vaccinări suplimentare pentru menținerea unui status imun corespunzător.
În cazul în care vaccinarea de la vârsta de o zi este considerată opțională, se are în vedere obligativitatea asigurării și existenței unui status imun corespunzător contra bolii de Newcastle, până la prima vaccinare de la 8-11 zile.
2. Găini de reproducție - părinți rase ușoare și grele
Obligatoriu:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi, în stațiile de incubație, la 9-10 zile, la 23-24 zile, la 41-42 zile, la 83-84 zile și la transfer;
b) vaccinul se administrează în masă - sub formă de aerosoli, individual oculonazal sau injectabil;
c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată, în mod obligatoriu, în funcție de nivelul și uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului, la jumătatea perioadei de exploatare - vârsta de 40-45 săptămâni, de una sau două vaccinări.
3. Găini ouătoare
Obligatoriu:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi, în stațiile de incubație, la 9-10 zile, la 23-24 zile, la 41-42 zile și la 83-84 zile;
b) vaccinări cu vaccinuri inactivate la transfer;
c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată, în mod obligatoriu, în funcție de nivelul și uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului, la jumătatea perioadei de exploatare - vârsta de 40-45 săptămâni, de una sau două vaccinări.
4. Curcani
Obligatoriu:
Minimum 3 vaccinări: prima la vârsta de o zi, în stația de incubație, a doua până la a două săptămână, a treia până la 6 săptămâni, cu vaccinuri autorizate conform legislației în vigoare în funcție de specificațiile tehnice ale producătorului de vaccinuri. Opțional, în funcție de perioada de exploatare, se poate efectua a patra vaccinare până la 14 săptămâni cu vaccinuri autorizate conform legislației în vigoare, în funcție de specificațiile tehnice ale producătorului de vaccinuri.
Vaccinul se administrează prin aerosoli, oculonazal, în apa de băut sau parenteral.
B. În județele/exploatațiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimele 12 luni
Pui de carne:
1. obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de 1 (una) zi, la 8-11 zile și la 19-24 zile cu vaccinuri vii atenuate, preparate din tulpini lentogene;
2. opțional, vaccinarea la vârsta de 1 (una) zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.
Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administrației acestora, cu avizul DSVSA, care este obligată să verifice existența și funcționalitatea aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării.
Pentru exploatațiile comerciale, strategia de vaccinare este, în mod obligatoriu, însoțită de măsuri de biosecuritate specifice.
Vaccinarea se efectuează de către o echipă de vaccinare, sub supravegherea și responsabilitatea medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți. Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către fermier.
C. ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE
Administrarea vaccinului se realizează, obligatoriu, individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle.
Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizați în condițiile legii.
Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către proprietar."

Art. II. -

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Geronimo Răducu Brănescu

București, 31 octombrie 2018.

Nr. 165.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...