Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 475/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 octombrie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepție ridicată de Societatea Comercială Badea M&SVI - S.R.L. și Marin Badea în Dosarul nr. 3.411/87/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 3.566D/2016 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.140 din 16 octombrie 2008.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 3.276 din 28 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.411/87/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială Badea M&SVI - S.R.L. și Marin Badea într-o cauză având ca obiect anularea adresei unității de poliție conținând avizul negativ la cererea de acordare a licenței de funcționare pentru a desfășura activități în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției, constatarea că în cazul autorilor excepției sunt îndeplinite în totalitate condițiile legii privind autorizarea prevăzute de art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 și obligarea pârâtei la eliberarea licenței de funcționare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât restrâng dreptul unei persoane de a fi conducătorul unei societăți specializate de pază și protecție prin condiționarea ca aceasta să nu fi suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Astfel, instituirea condiției de "a nu fi suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție" creează inegalități între cetățenii condamnați și reabilitați și cei care nu au suferit condamnări, situând prima categorie într-o poziție de inferioritate. Or, prin efectul reabilitării, persoana beneficiază de înlăturarea consecințelor condamnării și este considerată pe deplin reintegrată social. În plus, se susține că "interpretarea art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 trebuie făcută în raport cu prevederile art. 86 și art. 133 din Codul penal din 1969 și art. 90 și art. 169 din Codul penal".

6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.140 din 16 octombrie 2008.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că exercitarea unei activități economice și a liberei inițiative se realizează în condițiile legii. Legiuitorul stabilește limitele și condiționările, într-o manieră rezonabilă, astfel încât să nu se ajungă la o îngrădire a acestui drept, dar nici la un exces care să aducă atingere altor drepturi și libertăți. Impunerea condițiilor de a fi cunoscut ca având o bună conduită cetățenească și de a nu fi suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție este apreciată ca necesară de către legiuitor, pentru activitatea de pază și protecție și nu îngrădește libertatea activității economice.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, care au următorul cuprins: "Unitatea de poliție competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetățenie română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuțiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetățenească și nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție".

12. Prevederile art. 19 alin. (9) din Legea nr. 333/2003, la care normele legale criticate fac trimitere, au următorul cuprins: "Conducătorul societății specializate de pază și protecție trebuie să obțină avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, în a cărei rază teritorială își are sediul societatea respectivă."

13. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 45 privind libertatea economică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă cuprinsă de art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 1.140 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate.

15. Cu acel prilej, Curtea a reținut, în esență, că prevederile legale stabilesc anumite condiții pentru ca unitatea de poliție competentă să acorde avizul persoanei care urmează să fie conducătorul unei societăți specializate de pază și protecție. Printre aceste condiții se prevede ca persoana respectivă să fie cunoscută ca având o bună conduită cetățenească și să nu fi suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Aceste condiții impuse de textul legal criticat sunt raționale, fiind justificate de chiar scopul Legii nr. 333/2003, constând în asigurarea siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.

16. Dispozițiile constituționale ale art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale și nicidecum identitatea de tratament juridic în cazul stabilirii unor măsuri corespunzătoare unei anumite reglementări.

17. Raportat la invocarea încălcării art. 45 din Constituție, Curtea reține că accesul la funcția de conducător al societății specializate de pază și protecție este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe ce nu pot fi privite ca o îngrădire a libertății economice, care, potrivit art. 45 din Constituție, presupune exercitarea activității economice și a liberei inițiative în condițiile legii. Normele în baza cărora își desfășoară activitatea persoanele fizice atestate nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să ocupe această funcție fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Interdicția reglementată prin textul criticat reprezintă opțiunea legiuitorului exercitată potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, plasându-se în marja sa de apreciere, fără a încălca prevederile art. 45 din Constituție.

18. De asemenea, Curtea nu a reținut nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, norma constituțională invocată nu are aplicabilitate în cauza de față.

19. Distinct de aceasta, Curtea observă că invocarea excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză a fost determinată de modul în care autoritățile publice competente au interpretat sintagma "nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție" și au evaluat consecințele extrapenale ale condamnării, fără a da eficiență efectelor instituției reabilitării, ceea ce a condus avizarea negativă cu privire la îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea funcției de conducător al societății specializate de pază și protecție.

20. Sub acest aspect, Curtea reține că, în jurisprudența sa recentă, instanța de contencios constituțional a examinat critici vizând interpretarea unei sintagme cu conținut similar ("nu au suferit condamnări penale"), cuprinsă de art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 5 iulie 2017, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză).

21. Cu acel prilej, Curtea a reținut, că, în realitate, aspectele sesizate vizează interpretarea și aplicarea normei criticate, fără a constitui veritabile critici de neconstituționalitate, de vreme ce își găsesc rezolvarea prin aplicarea art. 4, art. 152 alin. (1) sau art. 165-171 din Codul penal.

22. Astfel, Curtea a reținut că ori de câte ori apreciază oportun, în funcție de materia normată, legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancțiunea penală, reglementând decăderi, interdicții sau incapacități care rezultă din condamnare. Aceste consecințe extrapenale care derivă din condamnare operează în condițiile și termenele stabilite de lege. O astfel de consecință extrapenală o constituie interdicția cu privire la dobândirea funcției de conducător al societății specializate de pază și protecție consacrată de sintagma "nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție" din cuprinsul art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003.

23. În ceea ce privește termenele pe durata cărora sunt incidente decăderile, interdicțiile sau incapacitățile, Curtea a statuat că legiuitorul conferă instituției reabilitării - cauză legală și personală de înlăturare a consecințelor condamnării - efecte constând în încetarea decăderilor și interdicțiilor, precum și a incapacităților care rezultă din condamnare [art. 169 alin. (1) din Codul penal]. Cu alte cuvinte, consecințele extrapenale ale condamnării se produc atâta vreme cât nu a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească a persoanei fizice.

24. Efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (spre exemplu, în cazul săvârșirii din nou a unei infracțiuni, nu va fi atrasă starea de recidivă sau persoana va putea să beneficieze, în condițiile legii, de instituția renunțării la aplicarea pedepsei [art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal] ori a amânării aplicării pedepsei [art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal] sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei [art. 91 alin. (1) lit. b)] din Codul penal), ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare [art. 169 alin. (1) din Codul penal].

25. Consecințele extrapenale care derivă din condamnare și care vizează decăderi, interdicții sau incapacități încetează și prin aplicarea legii penale de dezincriminare. Art. 4 din Codul penal prevede expres că "legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi". Deși norma penală face vorbire despre consecințele penale ale hotărârilor judecătorești, este evident că efectele dezincriminării faptei penale nu pot fi limitate doar la aceste aspecte, ci se aplică și cu privire la consecințele extrapenale ale hotărârilor judecătorești, care sunt în mod direct și inseparabil legate de incidența legii penale. Or, potrivit art. 4 teza întâi din Codul penal, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, deci, în mod implicit, consecințele extrapenale încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

26. Aceleași consecințe extrapenale sunt înlăturate și în cazul amnistiei postcondamnatorii. Amnistia se realizează prin lege și este o cauză care înlătură răspunderea penală, iar dacă intervine după condamnare, potrivit art. 152 alin. (1) teza a doua din Codul penal, "ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării". Cu alte cuvinte, efectele amnistiei postcondamnatorii vizează atât sfera penală, înlăturând executarea pedepsei aplicate sau a restului de pedeapsă, în cazul în care executarea a început, cât și sfera extrapenală, înlăturând toate celelalte consecințe pe care condamnarea le-a produs.

27. Având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea a constatat că toate consecințele extrapenale care derivă dintr-o condamnare nu reprezintă altceva decât efecte juridice inerente unei hotărâri judecătorești de condamnare penală pe care legea extrapenală le consacră în domeniul ei specific de incidență, iar înlăturarea acestor consecințe extrapenale operează în baza dispozițiilor Codului penal, partea generală.

28. Consecințele juridice ale legii de dezincriminare sau de amnistie sau cele ale unei hotărâri judecătorești de reabilitare, pronunțate în condițiile legii, rămân guvernate de Codul penal, lege care reglementează condițiile în care pot fi înlăturate consecințele juridice penale și extrapenale ale unei hotărâri judecătorești de condamnare.

29. În raport cu aceste considerente apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma "nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție" din cuprinsul art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea funcției de conducător al societății specializate de pază și protecție în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.

30. Pe de altă parte, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că interdicțiile trebuie reglementate într-un mod rezonabil și proporțional în raport cu situația care le-a determinat, evitându-se stabilirea în dreptul pozitiv a unor interdicții absolute și perpetue.

31. Având în vedere cele menționate, întrucât în cauză sunt puse în discuție probleme referitoare la interpretarea și aplicarea legii, revine autorităților publice vizate de prevederile legale criticate competența de a interpreta și aplica sintagma "nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție" din cuprinsul dispozițiilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003, în funcție de reglementările de drept penal substanțial antereferite.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepție ridicată de Societatea Comercială Badea M&SVI - S.R.L. și Marin Badea în Dosarul nr. 3.411/87/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...