Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 397/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 octombrie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, județul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013 al Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.318D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că lichidatorul judiciar nu este parte în proces, ci are atribuții strict stabilite prin lege, fiind cel care conduce și reprezintă legal societatea aflată în faliment. În acest context precizează că jurisprudența Curții Constituționale în materie este în sensul că prevederile criticate sunt constituționale. Având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea practicii instanței de contencios constituțional, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 7 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.788/95/2013, Tribunalul Gorj - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, județul Gorj, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece, în procedura insolvenței, administratorul special este împiedicat să reprezinte societatea în instanță, după ridicarea dreptului de administrare, aceasta fiind reprezentată de lichidatorul judiciar, ceea ce este contrar dreptului la un proces echitabil. De asemenea susține că textul nu respectă normele de tehnică legislativă, în sensul că dispozițiile criticate nu sunt clare, precise și previzibile, având în vedere că acesta a fost interpretat diferit de către instanțele de judecată, context în care menționează și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie.

6. Tribunalul Gorj - Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în esență, că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. Astfel, odată cu trecerea în faliment, societatea trebuie să fie condusă și reprezentată legal de lichidatorul judiciar, care nu este parte în proces, ci are atribuții strict prevăzute de lege, creditorii fiind cei care supraveghează lichidatorul judiciar din punctul de vedere al oportunității, iar judecătorul-sindic, din punctul de vedere al legalității.

7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, analizând în ansamblu pârghiile pe care le are la dispoziție administratorul special, atribuțiile și răspunderea acestuia sunt în concordanță cu rolul pe care acesta îl are în procedura insolvenței, concurând la realizarea scopului acesteia, context în care se menționează și jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar are o poziție și o situație deosebite față de toate părțile și față de toți ceilalți participanți la procedură, el nefiind parte în proces, ci organ care aplică procedura, cu rol și atribuții determinate de lege.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: " (1) [...] După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților."

12. Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.", precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiție, în componenta referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Pentru realizarea scopului și obiectivelor procedurii, în capitolul II sunt prevăzuți participanții la procedura insolvenței, iar legea distinge între organele care aplică efectiv procedura [art. 5] - instanțele judecătorești, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar -, participanții la procedură - adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administratorul special - și părțile - debitorul și creditorul. Pentru fiecare dintre acestea, legea stabilește atribuții, drepturi și obligații, pentru fiecare dintre etapele procedurii.

15. După deschiderea procedurii insolvenței, adunarea generală a acționarilor/asociaților numește un administrator special, a cărui competență este diferită, în funcție de conservarea sau, dimpotrivă, ridicarea dreptului de administrare al debitorului, precum și în funcție de stadiul procedurii în care se află debitorul.

16. Astfel, cu privire la trecerea debitorului în faliment, potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunța dizolvarea societății debitoare și va dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului, iar în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și a remunerației acestuia.

17. În acest context, în cadrul procedurii falimentului, administratorul judiciar sau lichidatorul are o poziție și o situație deosebite față de toate părțile și față de toți ceilalți participanți la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanți la procedură, cu rol și atribuții determinate de lege. Aceștia nu acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ.

18. De altfel, potrivit art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, "lichidatorul este practicianul în insolvență compatibil, autorizat în condițiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii de faliment, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată, și să exercite atribuțiile prevăzute de lege sau pe cele stabilite de instanța de judecată".

19. În virtutea atribuțiilor stabilite prin lege, pe de o parte, administratorul judiciar sau lichidatorul întreprinde diverse acte și operațiuni juridice prevăzute de lege, în consonanță cu scopul acesteia, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență și în conformitate cu caracterul procedurii insolvenței în diferite etape, respectiv procedura falimentului care este o procedură de insolvență concursuală colectivă și egalitară ce se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului.

20. Pe de altă parte, atribuțiile administratorului special sunt prevăzute în lege în funcție de stadiul procedurii și de ridicarea dreptului de administrare a societății debitoare, iar, potrivit art. 18 alin. (2) lit. f) și g) din Legea nr. 85/2006, după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primește raportul final și bilanțul de închidere și participă la ședința convocată pentru soluționarea obiecțiunilor și aprobarea raportului și primește notificarea închiderii procedurii.

21. Ca atare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale cu privire la dreptul la un proces echitabil prin faptul că, în această fază procedurală, administratorul special nu mai poate să reprezinte societatea în instanță, respectiv după ridicarea dreptului de administrare, întrucât, din acest moment, al intrării societății în faliment, interesele creditorilor trebuie ocrotite, lichidatorul judiciar fiind cel care, dincolo de interesele administratorului societar sau special, trebuie să lichideze bunurile societății debitoare și să procedeze la recuperarea creanțelor, fiind normal ca acesta să reprezinte și societatea în faliment.

22. De altfel, răspunzând unei critici de neconstituționalitate similare celei din prezenta cauză, Curtea, prin Decizia nr. 792 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 aprilie 2017, a constatat că textul de lege criticat nu aduce vreo îngrădire modului în care o societate își poate susține și apăra drepturile sale în justiție. Chiar și înainte de deschiderea procedurii insolvenței, voința unei societăți se manifestă prin intermediul unui reprezentant. Acest fapt este deplin justificat de faptul că societatea este un subiect de drept distinct de asociații care o constituie. Deschiderea procedurii insolvenței și obiectul specific al acesteia au justificat adoptarea de către legiuitor a unor norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării drepturilor constituționale de care se pot bucura părțile în cadrul unui proces echitabil. De asemenea, situația deosebită în care se află debitorul după deschiderea procedurii a justificat restrângerea exercițiului unor drepturi ale sale, în vederea îndeplinirii scopului prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006, constând în instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență.

23. Raportat la modul specific în care se poate manifesta în general voința societății, Curtea, prin Decizia nr. 232 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 8 aprilie 2009, și prin Decizia nr. 1.097 din 22 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, a constatat că art. 18 din Legea nr. 85/2006 nu aduce nicio atingere dreptului acesteia de a-și apăra drepturile și interesele, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

24. Cu privire la celelalte aspecte invocate, analizând criticile autoarei excepției, Curtea observă că acestea vizează o pretinsă încălcare a normelor privind calitatea legii ce decurge din interpretarea și aplicarea textelor de lege prin prisma stadiului în care se află procedura respectivă, astfel cum acestea au fost interpretate de către instanțele judecătorești. Or, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.

25. Mai mult, în ceea ce privește o pretinsă aplicare diferită de către instanțele judecătorești a normelor legale, Curtea reține că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, iar, în virtutea art. 514 din Codul de procedură civilă, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. Așadar, și în această privință, aspectele relevate de autoarea excepției de neconstituționalitate excedează competenței instanței de contencios constituțional.

26. Pentru aspectele mai sus prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, județul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013 al Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 iunie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...