Parlamentul României

Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11 octombrie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. -

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție sau de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;".

2. La articolul 7, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 7. -

(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, cu o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de judecător sau procuror definitiv și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Judecătorii și procurorii își pot susține candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în fața colectivelor de judecători și procurori, până cel târziu cu două zile înainte de data alegerilor. Candidaturile judecătorilor și procurorilor pot fi susținute de colectivele de judecători și procurori, precum și de asociațiile profesionale ale acestora."

3. La articolul 7 alineatul (4), partea introductivă și literele c) -e) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(4) Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și la colegiile de conducere ale curților de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoțite de:

. . . . . . . . . .

c) o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu au colaborat cu acestea, în cazul persoanelor care, la data de 1 ianuarie 1990, împliniseră vârsta de 16 ani;

d) o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt și nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații;

e) o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege."

4. La articolul 7, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(5) Judecătorii și procurorii detașați la alte autorități decât instanțe sau parchete nu pot candida pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii și procurorii delegați sau detașați la alte instanțe sau parchete nu pot candida decât pentru instanța sau parchetul de la care au fost delegați sau detașați. Nu pot fi aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea în afara cadrului legal, precum și cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ale curților de apel și ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii și procurorii care și-au depus candidaturile, în termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor. Hotărârea colegiului de conducere se publică, de îndată, pe site-ul instanței sau parchetului respectiv."

5. La articolul 7, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (7)-(9), cu următorul cuprins:

"

(7) Împotriva hotărârilor colegiilor de conducere prevăzute la alin. (6), în termen de 5 zile de la publicare, pot formula opoziție candidații ori, după caz, judecătorii sau procurorii de la nivelul instanțelor sau parchetelor pentru care a fost depusă candidatura.

(8) Opoziția se depune la Consiliul Superior al Magistraturii și se soluționează prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 7 zile de la înregistrare.

(9) Hotărârea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (8), poate fi contestată de către persoanele prevăzute la alin. (7), la Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrare, cu citarea părților. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispozițiile art. 200 și 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunțată este definitivă."

6. La articolul 8, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii de la Direcția Națională Anticorupție și procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct și personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează și procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(3) Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Direcția Națională Anticorupție ori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care au obținut majoritate de voturi în adunările generale."

7. La articolul 9, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(3) Colegiile de conducere ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor organizează propria adunare generală.

(4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale și parchetelor de pe lângă judecătorii organizează propria adunare generală."

8. La articolul 10, alineatele (1) - (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 10. -

(1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele și tribunalele specializate din circumscripția fiecărei curți de apel și judecătorii de la fiecare din judecătoriile din circumscripția fiecărei curți de apel desemnează, prin vot secret, direct și personal, câte un candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care și-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curțile de apel, procurorii de la fiecare din parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele specializate din circumscripția fiecărei curți de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripția fiecărei curți de apel desemnează, prin vot secret, direct și personal, câte un candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura.

(3) Sunt desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au obținut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) și (4). Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curții de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabilește rezultatul votului."

9. La articolul 11 alineatul (1), literele a) -f) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

a) lista cuprinzând candidații de la curțile de apel se transmite tuturor curților de apel;

b) lista cuprinzând candidații de la parchetele de pe lângă curțile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curțile de apel;

c) lista cuprinzând candidații de la tribunale și tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor și tribunalelor specializate;

d) lista cuprinzând candidații de la parchetele de pe lângă tribunale și tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale și tribunale specializate;

e) lista cuprinzând candidații de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;

f) lista cuprinzând candidații de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii."

10. La articolul 14, alineatele (1) - (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 14. -

(1) În procedura de desemnare a candidaților și de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție. Judecătorii și procurorii delegați sau detașați la alte instanțe sau parchete participă la adunarea generală a instanței sau parchetului de la care au fost delegați sau detașați.

(2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în funcția de judecător sau procuror, care nu și-a depus candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător și procuror votează un număr maxim de candidați egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea."

11. La articolul 17, alineatele (1) - (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 17. -

(1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de desemnare și de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.

(2) În vederea formulării sesizării, judecătorii și procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfășurarea procedurilor prevăzute la alin. (1) și rezultatul acestora, precum și buletinele de vot.

(3) Contestațiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare și de alegere pot fi depuse la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul votului.

. . . . . . . . . .

(5) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de desemnare și de alegere, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanțele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecință influențarea rezultatului alegerilor."

12. La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

"

(6) Dispozițiile art. 7 alin. (9) se aplică în mod corespunzător."

13. La articolul 18, alineatele (2) - (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(2) Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului:

a) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii și procurorii aleși au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea;

b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind calitatea de ofițer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informații a judecătorilor și procurorilor aleși, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru întocmirea unui raport.

(4) Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii."

14. La articolul 19 alineatul (2), literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

a) sunt specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puțin 7 ani într-o profesie juridică sau în învățământul juridic superior;

. . . . . . . . . .

c) nu au făcut parte din serviciile de informații înainte sau după anul 1990, nu au colaborat în niciun fel cu acestea și nu au un interes personal care influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Aceștia depun o declarație autentică în sensul că nu au fost lucrători operativi și nu au colaborat, în niciun fel, cu oricare serviciu de informații, înainte sau după anul 1990;".

15. La articolul 23, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară activitate permanentă și nenormată și nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepția membrilor de drept."

16. La articolul 23, alineatele (3) și (4) se abrogă.

17. La articolul 24, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 24. -

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit. a), care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.

(2) Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un judecător și un procuror desemnați de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor prezenți."

18. La articolul 24, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:

"

(21) Candidații pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte își vor depune candidaturile, însoțite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secțiile de care aparțin.

(22) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza și dezbate candidaturile depuse și vor desemna candidații pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Consiliului Superior al Magistraturii."

19. La articolul 24 alineatul (3), literele d) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

d) propune plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a revocării unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;

. . . . . . . . . .

g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea plenului;".

20. La articolul 24, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(6) În caz de vacanță a funcției de președinte sau de vicepreședinte se aplică procedura prevăzută la alin. (2)."

21. La articolul 29, alineatele (8) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(8) Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.

. . . . . . . . . .

(10) Proiectul ordinii de zi și proiectele de hotărâri ce se supun votului plenului sau secțiilor se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauțiune cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparență se aplică în mod corespunzător."

22. La articolul 29, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

"

(11) În vederea asigurării transparenței, ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în condiții de publicitate:

a) ședințele publice de plen și de secții se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepția deliberărilor și a audierilor în materie disciplinară;

b) hotărârile Consiliului adoptate în plen sau secții se supun în mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu excepția hotărârilor în materie disciplinară și în materia carierei magistraților, precum și cu excepția hotărârilor adoptate în aplicarea prevederilor art. 32 din prezenta lege;

c) în finalul hotărârilor adoptate de plen sau secții se vor menționa, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi «pentru», numărul de voturi «împotrivă» și numărul de voturi «abținere», după caz."

23. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 30. -

(1) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea sau independența procurorilor în dispunerea soluțiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor. Sesizările privind apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său se soluționează la cerere sau din oficiu de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secțiile, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecția Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenței, imparțialității și reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor.

(3) În situațiile în care este afectată independența, imparțialitatea sau reputația profesională a unui judecător sau procuror, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

(4) Judecătorul sau procurorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

(5) La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afișat la instituția unde acesta își desfășoară activitatea și/sau publicat pe site-ul acestei instituții.

(6) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor.

(7) Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare."

24. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341, cu următorul cuprins:

"

Art. 341. -

(1) Consiliul Superior al Magistraturii poate desfășura acțiuni de cooperare cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.

(2) În condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților instituțiilor din alte state la acțiunile de cooperare desfășurate în România."

25. La articolul 35, literele a) -c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

a) apără independența și reputația profesională a judecătorilor și procurorilor în condițiile art. 30;

b) numește și revocă inspectorul-șef, în condițiile legii;

c) adoptă hotărârea privind îndeplinirea condiției de bună reputație, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, în condițiile legii;".

26. La articolul 35, litera d) se abrogă.

27. La articolul 35, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

f) îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege sau regulament."

28. La articolul 36 alineatul (1), literele d) -f) se abrogă.

29. La articolul 36, alineatul (2) se abrogă.

30. La articolul 37, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

b) aprobă lista localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiției, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;".

31. La articolul 38, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 38. -

(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și celelalte regulamente și hotărâri date în competența plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare."

32. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 40. -

(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor:

a) dispune delegarea și detașarea judecătorilor, în condițiile legii;

b) numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție;

c) propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor;

d) numește judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;

e) eliberează din funcție judecătorii stagiari;

f) analizează îndeplinirea condițiilor legale de către judecătorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alți juriști care au fost admiși la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii înscriși la concursul de promovare și de către judecătorii propuși pentru numirea în funcții de conducere;

g) soluționează contestațiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activității profesionale a judecătorilor, constituite în condițiile legii;

h) dispune promovarea judecătorilor;

i) numește în funcții de conducere judecătorii, în condițiile legii și ale regulamentului;

j) aprobă transferul judecătorilor;

k) dispune suspendarea din funcție a judecătorilor;

l) convoacă adunările generale ale judecătorilor, în condițiile legii;

m) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe;

n) ia măsuri pentru soluționarea sesizărilor primite de la justițiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor;

o) adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești;

p) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

(2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la cariera procurorilor:

a) la propunerea ministrului justiției, înaintează Președintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim- adjunctului și adjunctului acestuia, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia;

b) avizează propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a adjuncților acestora, a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a adjuncților acestuia;

c) numește și revocă procurorii șefi de secții ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

d) propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a procurorilor;

e) numește procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;

f) eliberează din funcție procurorii stagiari;

g) analizează îndeplinirea condițiilor legale de către procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alți juriști care au fost admiși la concursul de intrare, de către procurorii înscriși la concursul de promovare și de către procurorii propuși pentru numirea în funcții de conducere;

h) soluționează contestațiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activității profesionale a procurorilor, constituite în condițiile legii;

i) dispune promovarea procurorilor;

j) numește în funcții de conducere procurorii, în condițiile legii și ale regulamentului;

k) aprobă transferul procurorilor;

l) dispune suspendarea din funcție a procurorilor;

m) dispune delegarea și detașarea procurorilor, în condițiile legii;

n) convoacă adunările generale ale procurorilor, în condițiile legii;

o) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete;

p) ia măsuri pentru soluționarea sesizărilor primite de la justițiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a procurorilor;

q) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament."

33. Articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 41. -

(1) Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor:

a) aprobă înființarea și desființarea secțiilor curților de apel, ale instanțelor din circumscripțiile acestora, precum și înființarea sediilor secundare ale instanțelor judecătorești și circumscripțiilor acestora, în condițiile legii;

b) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe;

c) stabilește categoriile de procese sau de cereri care se soluționează în municipiul București numai de anumite instanțe, cu respectarea competenței materiale prevăzute de lege;

d) la propunerea președinților curților de apel, stabilește numărul vicepreședinților curților de apel, ai tribunalelor și ai tribunalelor specializate, precum și judecătoriile la care funcționează un vicepreședinte;

e) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament;

f) adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

(2) Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea parchetelor:

a) aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de înființare și desființare a secțiilor în cadrul parchetelor;

b) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție aprobă numărul adjuncților procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum și parchetele de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți;

c) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament;

d) adoptă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor."

34. La articolul 44, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(3) Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar."

35. La articolul 44, alineatele (4) și (5) se abrogă.

36. La articolul 44, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(6) În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară."

37. La articolul 45, alineatele (1) - (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 45. -

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.

(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor."

38. La articolul 45 alineatul (5), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

c) să dispună începerea cercetării disciplinare;".

39. La articolul 45 alineatul (5), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

"

d) în cazul în care se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare."

40. La articolul 45, alineatele (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(6) În situația în care mai multe sesizări privesc aceeași faptă și aceeași persoană, sesizările se conexează.

(7) Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancțiunea decăderii."

41. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 451, cu următorul cuprins:

"

Art. 451. -

(1) Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.

(2) Soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune sunt:

a) respingerea plângerii și menținerea rezoluției atacate;

b) admiterea plângerii și completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.

(3) Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.

(4) Soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:

a) respingerea contestației;

b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

(5) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.

(6) Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare."

42. La articolul 46, alineatele (1) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 46. -

(1) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare. Procedura disciplinară se derulează cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.

. . . . . . . . . .

(6) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepția situației în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură."

43. La articolul 47 alineatul (1), partea introductivă și litera b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 47. -

(1) După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată:

. . . . . . . . . .

b) respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii."

44. La articolul 47 alineatul (1), litera c) se abrogă.

45. La articolul 47, alineatul (2) se abrogă.

46. La articolul 47, alineatele (4) - (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(4) Rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, în scris și motivat, acesta putând dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea cercetării disciplinare. După completarea cercetării disciplinare, inspectorul-șef poate dispune, în scris și motivat, una dintre soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).

(5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzute la alin. (1) lit. b) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.

(6) Soluțiile pe care le poate pronunța instanța sunt:

a) respingerea contestației;

b) admiterea contestației, desființarea rezoluției inspectorului judiciar și trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor alin. (6) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desființată rezoluția inspectorului judiciar și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare."

47. La articolul 47, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

"

(8) Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face în termen de 6 luni."

48. Articolul 48 se abrogă.

49. După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 481, cu următorul cuprins:

"

Art. 481. -

(1) În cauzele urgente sau care prezintă un interes public deosebit, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate stabili termene mai scurte decât cele prevăzute la art. 45 și 46. În aceste cauze, prelungirea poate fi acordată, la cererea inspectorului judiciar, de către Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), inspectorul-șef, din oficiu, poate dispune reducerea termenelor prevăzute de lege."

50. La articolul 49, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Acțiunea disciplinară este susținută în fața secțiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o și, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acțiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef."

51. La articolul 49, alineatul (3) se abrogă.

52. La articolul 49, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(7) Dispozițiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluționare a acțiunii disciplinare se completează cu dispozițiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta."

53. După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 491, cu următorul cuprins:

"

Art. 491. -

Procedura disciplinară își urmează cursul și în cazul în care judecătorul este numit în funcția de procuror sau procurorul este numit în funcția de judecător."

54. La articolul 52, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 52. -

(1) Pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare, până la pronunțarea hotărârii de către secția corespunzătoare."

55. La articolul 52, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (11)-(14), cu următorul cuprins:

"

(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcție în condițiile alin. (1) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcție. Competența soluționării contestației aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(12) Contestația se soluționează de urgență și cu precădere și nu suspendă executarea hotărârii secției Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanței este definitivă.

(13) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.

(14) Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție a judecătorului sau procurorului este desființată, suspendarea din funcție încetează, iar acesta este repus în situația anterioară, i se plătesc drepturile salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendării, în condițiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și i se recunoaște vechimea în muncă și în magistratură pe această perioadă."

56. După articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 521, cu următorul cuprins:

"

Art. 521. -

(1) Eliberarea din funcție a unui judecător sau procuror, în condițiile art. 65 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau numirea unui judecător în funcția de procuror ori a unui procuror în funcția de judecător nu împiedică continuarea procedurii disciplinare.

(2) Cu excepția situației în care judecătorul a fost numit în funcția de procuror sau procurorul a fost numit în funcția de judecător, în procedura disciplinară continuată în condițiile alin. (1), dacă se exercită acțiunea disciplinară, secția corespunzătoare, când constată că sesizarea este întemeiată, stabilește una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare și cu circumstanțele personale ale celui care a săvârșit-o. Sancțiunea disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. În situația în care judecătorul a fost numit în funcția de procuror sau procurorul a fost numit în funcția de judecător sunt aplicabile dispozițiile art. 49 alin. (6).

(3) Judecarea acțiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcția de procuror este de competența Secției pentru judecători. Judecarea acțiunii disciplinare exercitate împotriva procurorului care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcția de judecător este de competența Secției pentru procurori."

57. Articolul 53 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 53. -

În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea definitivă se transmite Președintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție."

58. După articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 531, cu următorul cuprins:

"

Art. 531. -

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin intermediul plenului și al secțiilor se organizează comisii de lucru, cu rol de structuri pregătitoare de specialitate, din care fac parte membrii Consiliului.

(2) Organizarea, funcționarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin regulament elaborat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de secțiile corespunzătoare.

(3) Comisiile de specialitate au următoarele atribuții:

a) analizează și propun spre soluționare punctele înscrise pe ordinea de zi a plenului și a secțiilor, cu excepția celor în materie disciplinară și de carieră;

b) înaintează proiecte de hotărâre ce se supun includerii pe ordinea de zi și aprobării în plen și în secții, cu excepția celor în materie disciplinară și de carieră cu caracter individual;

c) în situația în care, în cadrul comisiilor sunt puncte de vedere divergente și nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. Pe ordinea de zi vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre de soluționare a punctelor de pe ordinea de zi a plenului sau a secțiilor, cu menționarea opiniei majoritare și a opiniilor minoritare, după caz;

d) analizează solicitările venite din partea membrilor, a asociațiilor profesionale, a organizațiilor societății civile, a altor autorități și instituții publice în domeniul de activitate al Consiliului și stabilesc priorități de activitate tematică;

e) alte atribuții stabilite prin lege și regulament."

59. La articolul 54, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 54. -

(1) Durata mandatului membrilor aleși, judecători și procurori și reprezentanți ai societății civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleași drepturi și obligații. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară activitate permanentă și nenormată și au calitatea de demnitar. Dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(2) Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societății civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice și pe durata mandatului este incompatibilă cu exercitarea calității de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator, arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvență, grefier, consilier de probațiune și a altor profesii juridice reglementate de lege."

60. La articolul 54, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

"

(6) Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, nu participă la ședințele secțiilor pentru judecători, respectiv pentru procurori și au următoarele îndatoriri specifice:

a) asigură informarea constantă a organizațiilor societății civile cu privire la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii;

b) realizează consultarea organizațiilor societății civile cu privire la propunerile și sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătățirea activității instituțiilor judiciare ca serviciu public aflat în slujba societății, întocmind în acest sens un raport trimestrial de analiză și sinteză a propunerilor, pe care îl transmit plenului sau secțiilor, după caz, pentru analiză și decizie;

c) monitorizează respectarea obligațiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de transparență, de asigurare a accesului publicului la informații și soluționare a petițiilor în raport cu societatea civilă, și întocmesc un raport anual pe care îl publică pe pagina de internet a Consiliului."

61. La articolul 55, alineatele (1) - (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 55. -

(1) Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri:

a) persoana în cauză nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;

b) persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători și procurori, iar măsura a rămas definitivă;

c) persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcționează efectiv la instanțele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă.

(2) Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii constată incidența uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), la sesizarea majorității judecătorilor care compun Secția pentru judecători sau, după caz, a majorității procurorilor care compun Secția pentru procurori, precum și la sesizarea unei adunări generale.

(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din funcție a unui membru al Consiliului se desfășoară după cum urmează:

a) retragerea încrederii poate fi inițiată de orice adunare generală de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită. Organizațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot sesiza adunările generale ale judecătorilor și procurorilor în vederea inițierii procedurii de retragere a încrederii;

b) Consiliul declanșează demersurile de retragere a încrederii, la cererea a cel puțin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor sau parchetelor de pe lângă judecătorii, 3 adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor de pe lângă tribunale, o adunare generală în cazul curților de apel sau al parchetelor de pe lângă curțile de apel, respectiv a adunării generale a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) hotărârile din adunările generale pentru inițierea sau susținerea declanșării procedurii de retragere a încrederii se iau cu majoritatea voturilor judecătorilor sau procurorilor care funcționează efectiv la acea instanță sau la acel parchet, prin vot secret, direct și personal;

d) în termen de 10 zile de la data la care este sesizat, cu respectarea condițiilor prevăzute la lit. a) și b), Plenul Consiliului convoacă toate adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată și oră pentru desfășurarea acestora, însă nu mai târziu de 20 de zile de la data convocării. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotărârea sau hotărârile prin care s-a luat măsura inițierii procedurii de revocare;

e) persoana pentru care se solicită retragerea încrederii se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susținerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la momentul începerii votului;

f) în termen de 5 zile de la finalizarea adunărilor generale convocate potrivit dispozițiilor prevăzute la lit. d), Plenul Consiliului validează rezultatele votului exprimat;

g) dacă majoritatea voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniți în adunări generale la instanțele ori parchetele pe care le reprezintă membrul ales al Consiliului Superior al Magistraturii sunt în sensul retragerii încrederii, calitatea de membru ales al Consiliului încetează de drept la data validării rezultatelor de către Plenul Consiliului.

(4) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), dacă solicitarea de retragere a încrederii este asumată prin semnătură olografă de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcționează efectiv la instanțele sau parchetele pe care le reprezintă membrul ales al Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului, fără a mai convoca adunările generale, ia act de retragerea încrederii. În acest caz, calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii încetează la data la care Plenul Consiliului ia act de retragerea încrederii.

(5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorității procurorilor care funcționează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale."

62. La articolul 55, alineatele (6) - (8) se abrogă.

63. La articolul 55, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(9) Decizia de revocare a membrilor aleși de la Înalta Curte de Casație și Justiție se ia cu votul majorității judecătorilor în exercițiu de la Înalta Curte de Casație și Justiție."

64. La articolul 55, după alineatul (9) se introduc două noi alineate, alineatele (10) și (11), cu următorul cuprins:

"

(10) Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g), se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și se dispune prin votul majorității Plenului Consiliului, în prezența a cel puțin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(11) Hotărârea de revocare poate fi atacată cu contestație în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. Introducerea contestației suspendă de drept executarea hotărârii. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă."

65. După articolul 55 se introduce un nou articol, articolul 551, cu următorul cuprins:

"

Art. 551. -

(1) Pe toată durata mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi interpelați de către un număr minim de 30 de judecători sau procurori sau de către asociațiile profesionale cu privire la activitatea pe care o desfășoară, modul cum își îndeplinesc atribuțiile sau despre cum își respectă angajamentele din programul cu care au candidat pentru ocuparea funcției.

(2) Interpelarea se adresează Consiliului Superior al Magistraturii și membrului interpelat.

(3) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii interpelat este obligat să răspundă în cel mult 30 de zile de la data interpelării.

(4) Atât conținutul interpelării, cât și răspunsul dat de membrul Consiliului Superior al Magistraturii se publică pe site-ul Consiliului."

66. La articolul 57, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

"

(3) În cazul prevăzut la alin. (1), persoana aleasă pentru ocuparea locului vacant își exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani."

67. La articolul 60, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite care poate fi delegată vicepreședintelui, secretarului general, secretarului general adjunct sau directorului economic."

68. La articolul 63, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(4) Funcționarii publici și personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt asimilați, ca rang și salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia."

69. La articolul 63, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

"

(41) Specialiștii IT din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, precum și din cadrul aparatului propriu al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii IT din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și au aceleași drepturi și îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte normative."

70. Articolul 65 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 65. -

(1) Inspecția Judiciară funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul București.

(2) Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef - judecător numit prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, ajutat de un inspector-șef adjunct - procuror, desemnat de inspectorul-șef.

(3) Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

(4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă de către inspectorul-șef, prin regulament.

(5) Inspectorul-șef este ordonator principal de credite."

71. La articolul 66, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(2) Aparatul propriu al Inspecției Judiciare este organizat în direcții, servicii și birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecției Judiciare funcționează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, funcționari publici, personal contractual și specialiști IT.

. . . . . . . . . .

(4) Inspecția Judiciară funcționează cu un număr de posturi necesar care să îi asigure îndeplinirea activității în condiții optime."

72. La articolul 66, alineatul (5) se abrogă.

73. La articolul 66, alineatele (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecției Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-șef.

(7) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Inspecției Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat."

74. La articolul 67, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 67. -

(1) Inspectorul-șef este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcție, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres.

. . . . . . . . . .

(3) Organizarea concursului pentru ocuparea postului de inspector-șef se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei acestuia."

75. La articolul 67, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

"

(31) Componența comisiei de concurs este următoarea:

a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcției de inspector judiciar, desemnați de Secția pentru judecători;

b) un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcției de inspector judiciar, desemnat de Secția pentru procurori;

c) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societății civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

d) un psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care va prezenta un raport consultativ, după prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, de către fiecare candidat."

76. La articolul 67, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

"

(41) Mandatul de inspector judiciar se prelungește de drept până la expirarea mandatului de inspector-șef sau inspector-șef adjunct."

77. La articolul 67, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(5) Inspectorul-șef poate fi revocat din funcție de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului de audit prevăzut la art. 68, numai ca urmare a propunerii formulate, în acest sens, de către o comisie alcătuită conform alin. (31), însă fără participarea psihologului.

(6) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcție poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluționează recursul este definitivă."

78. La articolul 69 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

a) desemnează, dintre inspectorii judiciari, echipa de conducere - inspectorul-șef adjunct, directorii de direcții - în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competență profesională, comunicare eficientă. Mandatul acestora încetează odată cu mandatul inspectorului-șef;".

79. La articolul 69 alineatul (1), după litera a) se introduc două noi litere, literele a1) și a2), cu următorul cuprins:

"

a1) exercită funcția de conducere și organizare a activității Inspecției Judiciare;

a2) ia măsuri pentru coordonarea activității personalului Inspecției Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;".

80. La articolul 69 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

e) stabilește, anual sau ori de câte ori se impune, domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după consultarea inspectorilor judiciari;".

81. La articolul 69 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

"

f1) asigură coordonarea activității de formare profesională a inspectorilor judiciari și activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecției Judiciare;".

82. La articolul 69 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera i1), cu următorul cuprins:

"

i1) asigură coordonarea activității de protecție și securitate a muncii;".

83. La articolul 69, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(4) Inspectorul-șef adjunct este înlocuitorul de drept al inspectorului-șef, ajută inspectorul-șef în activitatea de verificare și avizare a actelor și rezoluțiilor întocmite de către inspectorii judiciari și îndeplinește toate celelalte atribuții stabilite de inspectorul-șef."

84. La articolul 70, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 70. -

(1) Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat de Inspecția Judiciară, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeași durată, dintre judecătorii și procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură, care au funcționat cel puțin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.

(2) Concursul constă în susținerea unei probe scrise și a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele și orice alte reglementări în materia organizării și funcționării instanțelor, a parchetelor și a Inspecției Judiciare, precum și prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

85. La articolul 73, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 73. -

(1) Modul de repartizare a sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii."

86. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins:

"

Art. 741. -

(1) La sesizarea Ministerului Finanțelor Publice, în cazurile și termenele prevăzute la art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a fost ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Durata maximă a verificărilor nu poate depăși 120 de zile.

(3) Verificarea este efectuată de o comisie formată, în funcție de calitatea persoanei verificate, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situația în care în aceeași cauză sunt verificați judecători și procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele, în funcție de calitatea persoanelor verificate.

(4) În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului și procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declarații sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării și să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.

(5) Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator administrat, Inspecția Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.

(6) Verificarea prevăzută la alin. (1) se efectuează și în situația în care persoanele verificate nu mai ocupă funcția de judecător sau procuror.

(7) Raportul se comunică Ministerului Finanțelor Publice și judecătorului sau procurorului vizat.

(8) Raportul prevăzut la alin. (5) este supus confirmării inspectorului-șef. Inspectorul-șef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef."

87. La articolul 76, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(5) Hotărârea secției prevăzută la alin. (3) poate fi atacată la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea plenului poate fi atacată cu contestație la Secția de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în același termen; hotărârea instanței este definitivă.

(6) Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație se comunică Președinției României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție."

88. La articolul 77, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(2) Inspectorii judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) În soluționarea contestației, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate cere inspectorului-șef orice informații pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie."

89. La articolul 77, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

"

(31) Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea."

90. La articolul 77, alineatul (4) se abrogă.

91. Articolul 81 se abrogă.

92. Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 82. -

Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii."

Art. II. -

(1) Inspectorul-șef, inspectorul-șef adjunct și inspectorii judiciari care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat funcția de conducere ori de execuție pe parcursul a două mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot ocupa aceeași funcție pentru un nou mandat.

(2) Mandatele în curs de exercitare, inclusiv cele ce se acordă potrivit concursurilor în curs de desfășurare potrivit vechii legi, se mențin pentru durata prevăzută în aceasta.

Art. III. -

În sensul prevederilor art. 54 alin. (1) din prezenta lege, la anexa nr. V capitolul VIII, alineatele (2) și (5) ale articolului 12 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(2) Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfășurată o indemnizație de încadrare egală cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

. . . . . . . . . .

(5) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție."

Art. IV. -

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
PETRU GABRIEL VLASE
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
IULIAN-CLAUDIU MANDA

București, 4 octombrie 2018.

Nr. 234.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...