Guvernul României

Hotărârea nr. 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administrației publice

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06 noiembrie 2001

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. -

Se aprobă Strategia Guvernului privind informatizarea administrației publice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. -

Finanțarea acțiunilor prevăzute în strategia menționată la art. 1 se va efectua în limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu această destinație.

Art. 3. -

Strategia prevăzută la art. 1 se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației Publice.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Petru Șerban Mihăilescu
Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației,
Dan Nica

București, 4 octombrie 2001.

Nr. 1.007.

ANEXĂ

STRATEGIA GUVERNULUI
privind informatizarea administrației publice

Scurtă prezentare

În ultimii ani un proces de reformă radical a modificat profund cadrul general de referință pentru activitățile guvernamentale, generând o schimbare semnificativă.

Acest impetuos proces de înnoire cere acțiuni ferme de direcționare și de conducere. Problemele nu constau în numărul inițiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice și de planul lor de aplicare, ci într-o lipsă generalizată de integrare, de uniformizare a scopului urmărit, de o viziune unitară și, mai ales, de o utilizare inadecvată a oportunităților oferite de tehnologia informației și comunicațiilor.

Reformele trebuie să demareze apelul la schimbare în structura organizatorică a administrației publice. Dintr-o administrație dirijată, descendentă, segmentată dorim să devină o administrație orizontală, de deservire, cu un schimb intensiv de informații atât între toate părțile sale componente, cât și cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformării organizatorice pe care noile tehnologii o provoacă și o permit în egală măsură.

Din acest motiv utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cât și extensiv, a noilor tehnologii informaționale este esențială pentru implementarea reformei guvernamentale.

Acțiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie să devină operaționale imediat, să fie implementate urgent și să își dovedească eficiența prin servicii corespunzătoare acordate cetățenilor și agenților economici, în sensul de a răspunde satisfăcător cerințelor sociale crescânde, atât ca exigență, cât și ca răspândire, în ceea ce privește schimbarea și modernizarea.

Aceste acțiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie să constituie un set de inițiative organice și coerente care să cuprindă infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distribuție, conținutul, managementul schimbării și modificările legislative.

Acțiunile și instrumentele necesare implementării Planului de acțiune constituie parte integrantă a politicii de creare a societății informaționale pe care Guvernul o promovează și aceasta nu numai datorită beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporită, eficiență crescută a serviciilor publice, ci și datorită rolului determinant pe care înnoirea guvernării îl poate juca în răspândirea la scară socială, în cele mai diverse categorii ale populației, culturii, metodelor și experienței noii economii digitale.

1. Introducere

Strategia propusă nu se referă la algoritmul general de dezvoltare a societății informaționale, ci, în mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic în termenul IAP (sau "e-Administrație"), care se referă la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informaționale în modernizarea administrației noastre și care cuprinde următoarele categorii de acțiune:

a) informatizarea, desemnată pentru creșterea eficienței operaționale în cadrul organismelor administrației publice centrale și locale;

b) informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetățenii și agenții economici, fapt care implică adesea integrarea serviciilor prestate de administrația publică centrală și locală;

c) asigurarea accesului la informații prin tehnologii informaționale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administrației publice centrale.

Până în prezent computerizarea aplicată de organismele administrației publice centrale a fost cu precădere de primul tip și, în general, a funcționat sub o responsabilitate sectorială, la nivel de departament/agenție/minister sau doar la nivelul administrației publice centrale.

Strategia Guvernului privind IAP, propusă, accentuează acțiunile de tipul celor prevăzute la lit. b) și c), acestea având un impact și o relevanță directe pentru utilizatori; propune, de asemenea, implicarea tuturor administrațiilor publice centrale și locale și a tuturor instituțiilor publice: județe, municipii, orașe, școli, spitale, unități locale de sănătate publică, oficii de muncă, camere de comerț și altele, practic orice agenție sau organizație care exercită funcții de furnizare de servicii publice către populație sau agenți economici.

Pentru a realiza un program integrat de IAP trebuie trecut rapid la o nouă fază, în care toate administrațiile publice centrale și locale sunt autorizate și au capacitatea de a se angaja în cooperarea informațională de pe poziții de egalitate.

Această nouă fază va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administrației publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce în ce mai mult un rol operațional, de front-office (la ghișeu), având rol de interfață în serviciile publice, în timp ce organismele administrației publice centrale sunt destinate să acționeze ca back-office (în spatele ghișeului).

Alegerea autorităților administrației publice locale ca prim factor în procesul de intermediere dintre cetățeni, agenți economici și administrația publică centrală este o opțiune exclusiv politică. Proiectarea arhitectonică corectă a unui sistem informațional la nivel național nu va exclude posibilitatea ca și alte entități, care nu fac parte din administrație, să poată juca un rol esențial de intermediere, cu eficiență sporită.

Fiecare autoritate a administrației publice centrale sau locale va fi astfel chemată să elaboreze planuri de acțiune care, împreună, trebuie să formeze un plan de modernizare generală a administrației publice centrale, învingând astfel viziunea sectorială rezumată la exercitarea sarcinilor instituționale proprii și la furnizarea de servicii proprii.

Aceste acțiuni vor fi coordonate și finanțate ca parte a aceluiași program și conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia locală, dar cu angajarea tuturor unităților administrative locale pentru îndeplinirea unor obiective comune, utilizând instrumente corespunzătoare de modernizare atât operațional, cât și organizațional.

2. Conceptul de informatizare a administrației publice (IAP)

Toate proiectele inovatoare de anvergură trebuie să fie susținute de o viziune clară care să specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusă cetățenilor și care poate fi realizată datorită posibilităților actuale ale tehnologiei informaționale poate fi rezumată în cele ce urmează, astfel:

Cetățenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresată oricărui birou administrativ autorizat să exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competența judiciară teritorială.
Când solicită un serviciu, în afara actelor personale de identitate, cetățeanul nu trebuie să furnizeze alte informații personale care sunt deja în baza de date a oricărei administrații publice. O dată ce respectivul cetățean a fost identificat, sistemul informațional al ghișeului trebuie să fie capabil să asigure, direct de la orice agenție sau departament care le deține, toate informațiile necesare pentru autorizarea exercitării serviciilor solicitate.
Cetățenii nu trebuie să știe cum se organizează statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicită aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesități și fără să știe cu ce se ocupă fiecare organism.
Cetățenii trebuie să poată sesiza administrația o singură dată, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenită în viața lor sau - în măsura în care poate fi relevantă - despre viața unor terțe persoane. Această sesizare va produce automat efecte corespunzătoare. Administrația va păstra pentru fiecare cetățean un fișier separat, permițându-i acestuia să transmită schimbarea intervenită către toate organismele interesate și să activeze serviciile corespunzătoare.

Elaborarea Strategiei Guvernului privind IAP trebuie să decurgă din această viziune. Implementarea lui va necesita însă existența unor precondiții, dintre care cele mai importante sunt:

Toate organismele trebuie să fie echipate cu un sistem informațional desemnat nu doar să automatizeze funcțiile și procedurile interne și serviciile către utilizatori, ci și furnizarea de servicii direct de la sistemele informaționale ale altor unități ale administrației publice centrale.
O rețea de utilizatori echivalenți trebuie să interconecteze sistemele operaționale ale tuturor unităților administrației publice centrale, fără nici o ierarhie care să reflecte o suprastructură instituțională sau organizatorică. Limitările sau constrângerile interacțiunii dintre sisteme trebuie să fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat.
Toate administrațiile care activează în spatele ghișeului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut instituțional, dețin arhive care conțin informații necesare furnizării atât către propriile servicii, cât și pentru alte unități ale administrației publice centrale, vor permite accesul gratuit și permanent, la propriile servicii, al tuturor unităților administrative care activează ca interfață (frontoffice), permițând astfel acestora din urmă să furnizeze servicii fără a cere cetățenilor informații pe care administrația deja le deține.
Administrațiile de interfață trebuie să îndeplinească integrarea serviciilor administrațiilor din spatele ghișeului în scopul de a furniza servicii complete conform nevoilor cetățenilor și nu conform unor aranjamente organizaționale ale unităților furnizoare de servicii.
Identificarea (autentificarea identității) persoanei care solicită un serviciu (persoană fizică sau juridică) și verificarea autorizărilor necesare trebuie să fie efectuate conform unei proceduri unitare pe întreg teritoriul țării, utilizând mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghișeu din țară. În acel moment cartea electronică de identitate (I.D. card) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.

Strategia Guvernului constă într-o serie de acțiuni proiectate, coordonate și direcționate către atingerea acestor obiective. Strategia nu se limitează la proiectarea unor sisteme informaționale și de telecomunicații, ci, în același timp, solicită perfectarea cadrului legal care să facă asemenea acțiuni posibile și, mai ales, crearea unor structuri organizaționale suplimentare corespunzătoare, atât pentru elaborarea strategiei, cât și pentru implementarea proiectelor, care să cuprindă un mare număr de unități ale administrației publice centrale ce vor purta în egală măsură responsabilitatea asupra rezultatelor.

Acest raport propune o serie de inițiative compatibile cu un plan de acțiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:

indicarea instrumentelor organizatorice și operaționale ce trebuie pregătite și atribuțiile acestora;
completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de acțiune pe termen mediu sau lung;
o scurtă descriere a câtorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada propusă, având asigurate instrumentele operaționale și de coordonare.

Planul de acțiune pe termen scurt se concentrează pe proiecte la care participă unele entități ale administrației publice centrale și administrației publice locale și pentru care Cabinetul primului-ministru trebuie să asigure suportul de promovare, orientare și coordonare.

Planul suplimentează și nu înlocuiește programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister și l-a propus și îl realizează în mod independent; acesta va conduce, în special, la orientarea lor către obiectivele sinergetice și către asigurarea unor servicii complete în strânsă colaborare cu alte organisme ale administrației publice centrale.

Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeană proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precădere către accesul permanent la informațiile deținute de administrația publică centrală, dar, mai ales, la propriile servicii și la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.

3. Instrumente organizatorice și operaționale

Modernizarea administrației publice centrale, pe baza tehnologiilor informaționale actuale, implică atât o serie de acțiuni administrative, cât și schițarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care să permită aplicarea lor, și identificarea instrumentelor organizatorice și operaționale necesare atingerii obiectivelor propuse.

Furnizarea de servicii complete către unele unități ale administrației publice centrale diferite implică îndeplinirea interoperabilității totale a sistemelor informaționale centrale cu cele ale administrațiilor publice locale, care sunt desemnate din ce în ce mai mult să asigure coordonarea directă a serviciilor furnizate către cetățeni sau agenți economici, devenind astfel interfața administrației publice centrale.

Elaborarea și implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv a planului de acțiune, necesită acțiuni organizatorice care să garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special va fi necesară crearea unei autorități pentru activități de tehnologie informațională în administrația publică, care va funcționa în cadrul și în subordinea Ministerului Administrației Publice și în coordonarea tehnică a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și a Ministerului Administrației Publice, având în structura proprie două departamente principale:

o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informațională pentru administrația publică centrală;
o unitate de management a programului.

3.1. Unitatea de elaborare a strategiei

Ministerul Administrației Publice va crea o unitate permanentă pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind IAP.

Sarcina acestei unități, aflată în subordinea Ministerului Administrației Publice și în coordonarea Ministerului Administrației Publice și a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, va consta în formularea viziunii de ansamblu și în elaborarea strategiei privind IAP în România, în special cu referire la interoperabilitatea și integrarea administrațiilor publice locale între ele și cu administrația publică centrală și având drept obiectiv asigurarea unei funcționări unitare și a accesibilității cetățenilor și agenților economici la toate serviciile sistemului informațional național. Unitatea se va consulta cu reprezentanții administrației publice locale în cadrul unor forumuri instituționale corespunzătoare.

Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse și utilități pentru a îndeplini permanent următoarele sarcini:

formularea, completarea și îmbunătățirea Strategiei Guvernului privind IAP;
comunicarea internă și externă a strategiei;
identificarea modalităților și serviciilor de infrastructură pentru interconectarea tuturor departamentelor administrației publice centrale și interoperabilitatea sistemelor lor operaționale;
elaborarea specificațiilor pentru serviciile asigurate între unitățile administrației, atât cele locale, cât și centrale, care trebuie să fie accesibile permanent, precum și schimbările de legislație și de reglementare necesare pentru aceasta.

În perioada acestei faze inițiale a planului de acțiune și până când va fi creată și va deveni operațională Unitatea Permanentă de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, și funcțiile acesteia în scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.

Acțiunea 3.1.1. Dezvoltarea planului de acțiune

Unitatea va proiecta și va susține dezvoltarea planului de acțiune privind IAP atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Planul de acțiune va elabora programe anuale de lucru care să identifice și să descrie proiectele tehnologiei informaționale care vor fi realizate pe parcursul derulării planului, organismele implicate, costurile, finanțarea și planificarea în timp.

Consolidarea planului de acțiune pe termen scurt - trim. IV/2001

Planul de acțiune pe termen mediu - trim. I/2002

Acțiunea 3.1.2. Comunicarea strategiei

Unitatea va proiecta un plan de comunicare care să facă cunoscute strategia și liniile directoare ale planului de acțiune și să atenționeze administratorii asupra acțiunilor ce trebuie să fie realizate de administrațiile publice locale și agenții economici.

Planul de comunicare - trim. I/2002

Acțiunea 3.1.3. Studiul de fezabilitate al rețelei naționale

Unitatea va avea drept sarcină elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate să îndeplinească planul de acțiune.

În acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza rețelelor existente, a unei rețele naționale de tehnologie informațională care să aibă capacitatea de a interconecta toate unitățile administrației publice locale și centrale, proiectată după modelul Internet/Intranet, și care să asigure schimbul interdepartamental de aplicații pentru servicii între toate componentele rețelei, aflate pe palier de egalitate.

Interconectarea tuturor rețelelor existente răspunde cerinței de integrare a serviciilor naționale în folosul cetățenilor și de menținere a caracterului lor unitar și uniform la nivel național, mai ales în contextul descentralizării accentuate și răspunzând nevoilor crescânde ale cetățenilor privind libertatea de mișcare informațională.

Crearea unei rețele naționale de tehnologie informațională se va realiza folosind o arhitectură multicelulară/multinodală, care să asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor rețele naționale/județene/locale, rețele specializate profesionale sau alte categorii și rețele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optimă va fi stabilită sub coordonarea specialiștilor din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Acoperirea totală a teritoriului național pentru acele regiuni care până acum nu au fost deservite prin inițiative anterioare și care să corespundă planificării de interconectare generală la nivel național va necesita o acțiune secundară utilizând setul de proceduri prevăzute la cap. 4.

Studiu de fezabilitate - trim. II/2002

Acțiunea 3.1.4. Specificațiile serviciilor

Conectarea fiecărei unități administrative la rețea va însemna asumarea sarcinii de a furniza aplicațiile necesare celorlalte unități, în cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat împreună cu administrațiile utilizatoare, și coordonate în mod obligatoriu la nivel central și local.

Specificațiile serviciilor vor conține în mod expres și precizări legale referitoare la confidențialitatea informațiilor și de aceea nu vor putea fi lăsate la libera alegere a unităților implicate.

Unitatea utilizatoare va menționa expres informațiile, felul serviciilor și nivelul lor de confidențialitate, pe care fiecare unitate administrativă le poate pune la dispoziție permanent în scopul de a permite integrarea funcțională.

Specificațiile pentru aplicațiile de bază ale serviciilor - trim. II/2002

Acțiunea 3.1.5. Managementul de proiect pe termen scurt

Până în momentul în care unitatea de management a programului va deveni funcțională va trebui înființată de urgență o unitate operațională concentrată pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu următoarele sarcini:

activarea promptă a proiectelor aprobate;
coordonarea implementării acestora;
monitorizarea stadiului în care se află.

Un "cabinet direcțional" va trebui instituit de urgență în cadrul Ministerului Administrației Publice pentru promovarea, orientarea și stimularea acțiunilor prevăzute, monitorizând permanent stadiul în care se află acestea și asigurând coordonarea necesară între diferite proiecte.

Planul de acțiune pe termen scurt, care acoperă, în special, revigorarea, coordonarea și sinergia tuturor inițiativelor organismelor administrației publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fără o structură dedicată în mod expres îndeplinirii acestor funcții, încă de la început.

De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se află planul de acțiune la un moment dat. Aceasta este determinată de necesitatea ca interconectarea tuturor unităților administrative implicate să fie operațională (persoanele de contact trebuie să fie identificate) și de gradul înalt de corelare care trebuie asigurat între diferitele proiecte.

Pe de o parte, o administrație dată va fi afectată de numărul de proiecte diferite, iar pe de altă parte, unele aspecte pentru care sunt prevăzute acțiuni specifice (semnătura digitală, cartea de identitate electronică "ID card", interconectarea administrativă etc.) necesită aportul mai multor unități care trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci și cu proiectele specifice cu care interacționează. Aceste interacțiuni, care constituie în fapt principala valoare adăugată specifică planului de acțiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operațională specifică.

3.2. Unitatea de management a programului

Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de acțiune, va însemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informațională cu participarea mai multor organisme ale administrației publice centrale și locale.

Este necesară instituirea unui organism executiv independent, cu abilități pentru managementul de program, format din specialiști desemnați de Ministerul Administrației Publice și de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și localizat în cadrul Ministerului Administrației Publice.

Acest organism se va preocupa de coordonarea și managementul de proiect pentru toate activitățile care implică organisme ale administrației publice centrale și locale și va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de acțiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce privește planificarea, cât și condițiile tehnice și funcționale.

Organismul nu va furniza servicii și nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor și care nu pot fi atribuite organismelor administrației publice centrale participante, ca și orice alte activități care pot constitui un factor comun al tuturor administrațiilor participante la fiecare proiect.

Acțiunea 3.2. Managementul programului de activitate

Managementul operațional al programului de activitate va fi atribuit unui organism permanent creat în cadrul Ministerului Administrației Publice cu avizul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Acest organism va asigura abilitățile profesionale necesare exercitării noilor misiuni.

Unitatea de management a programului devine operațională - trim. IV/2001.

4. Acțiuni de infrastructură: rețeaua națională

Infrastructura tehnologică necesară pentru realizarea planului de acțiune conține o rețea națională de tehnologie informațională, o rețea extranet guvernamentală completă care să interconecteze toate sistemele informaționale ale administrației publice centrale și locale cu o alta de tip Internet și care să poată furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.

4.1. Stadiul actual al rețelelor

Inițiativele referitoare la rețea, aflate în prezent în uz, reprezintă o imagine complexă, care face necesar ca rolul de coordonare și direcționare să fie jucat de un organism competent:

Singura rețea actuală guvernamentală acordă servicii de transport, asigurând rețelele intraguvernamentale și serviciile de interoperabilitate, care pot susține relația standard dintre administrații. Calitatea de membru în rețeaua unică a administrației publice este obligatorie doar pentru organismele administrației publice centrale. Extinderea preconizată trebuie să permită o completă utilizare ca o rețea clasa IP, pentru a abilita administrațiile publice locale să aibă acces la serviciile unităților administrației publice centrale.
În prezent se creează sau au fost deja create numeroase rețele teritoriale utile, promovate în general de către administrațiile județene sau de către alte autorități locale: municipii, orașe, comune etc.
Multe unități ale administrației publice centrale se străduiesc să creeze în mod independent rețele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate (Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor Publice, pentru a enumera doar câteva); practic, la nivel local acest lucru creează o situație complexă de necoordonare.

Lipsa liniilor directoare și a unui organ de coordonare a interconectării complete a tuturor rețelelor administrațiilor publice amenință cu apariția unor situații de conflict între managerii diferitelor rețele (între managerii rețelei administrației publice și cei ai rețelelor județene).

4.2. Rețeaua națională a administrației publice

Stadiul actual al tehnologiei și pieței face ca interconectarea rapidă a tuturor organismelor administrației publice centrale și locale, prin rețea extranet organizată după un model de interoperabilitate, care să asigure așezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, să fie un obiectiv realist.

Obiectivul Strategiei Guvernului privind IAP este acela de a conecta toate organismele administrației publice centrale în semestrul II/2003. Rețeaua națională de tehnologie informațională poate fi creată prin două acțiuni coordonate:

în primul rând să se realizeze interoperabilitatea dintre rețelele județene și rețeaua unică a administrației publice centrale;
în al doilea rând să se creeze o rețea extranet virtuală, care să acopere întreg teritoriul țării, pentru acele județe care nu sunt încă deservite de alte inițiative locale.

Realizarea interoperabilității în rețelele teritoriale existente (acțiunea 6.1.1) este o precondiție pentru descentralizarea multor funcții administrative, la care autoritățile administrației publice centrale și locale trebuie să participe efectiv, parțial cu stimulente financiare, pentru județele ale căror obiective nu corespund întocmai obiectivelor lor instituționale.

Acoperirea teritorială națională a autorităților administrației publice locale va fi realizată printr-o acțiune secundară, urmând modelul propus la pct. 4.3, făcând disponibilă o singură rețea extranet.

Astfel va fi posibilă utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi rețele de sector pe care organismele administrației publice centrale le realizează în prezent prin forțe proprii, obținându-se astfel economii considerabile.

4.3. Rețeaua extranet a administrațiilor publice locale

Piața serviciilor IP oferă acum soluții care acum câțiva ani erau inaccesibile, pentru crearea unor rețele informaționale fără a investi în infrastructura fizică. Furnizorii de servicii Internet (ISP) și operatorii de telecomunicații oferă acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor rețele virtuale private (VPN) și altele; practic, ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de rețele Intranet sau extranet ale oricărei organizații. Aceste servicii constituie cu siguranță modalitatea necesară pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administrațiilor publice.

Acțiunea 4.3.1. Rețeua extranet a administrațiilor publice locale

Rețeaua extranet care se preconizează să fie creată va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informații) dedicat administrației publice locale, realizată printr-un contract de interconectare între furnizori.

Rețeaua extranet va fi creată prin trecerea în revistă a furnizorilor ce garantează servicii de un nivel standard IP minim și interoperabilitate totală între autoritățile administrației publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricăruia dintre furnizorii de pe listă.

Contractul de interconectare și interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic și managerial cu cel pe baza căruia funcționează Internetul. Pentru toate aceste scopuri și intenții rețeaua este echivalentă cu o rețea Internet privată pentru administrația publică.

Pentru a pătrunde pe listă furnizorii vor trebui să îndeplinească cerințe de natură economică, de acoperire teritorială și de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.

Autoritățile administrației publice locale își vor alege furnizorul de servicii de pe listă, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piață, asigurând garanția nivelului serviciilor și a interoperabilității cu toate celelalte administrații.

Integrarea rețelei extranet cu rețelele existente se va face respectând același model. Managerii rețelelor județene, de exemplu, vor fi considerați fie ca făcând parte din listă, fiind integrați deci automat în rețeaua extranet, fie drept clienți ai unora dintre furnizorii de pe listă. Rețeaua unică a administrației publice va fi astfel considerată în mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administrației publice centrale.

În acest context fiecare administrație publică locală poate selecta o rețea la care să se conecteze, dintre cele incluse în sistemul național de interconectare, fără să prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel național tuturor celorlalte organisme ale administrației publice centrale.

Realizarea rețelei naționale - trim. IV/2002 - trim. III/2003

5. Acțiuni ale administrației publice centrale

Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeană în cadrul inițiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informații, cât și la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.

Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales în combinație cu noile servicii de înaltă eficiență, către alte instrumente, cum ar fi semnătura electronică și cartea de identitate electronică (I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevăzute de lege, dar care, altfel, ar putea părea inaccesibile și inutile cetățenilor și agenților economici.

Pe parcursul planului de acțiune pe termen scurt ar fi nerealist să se ceară crearea unui portal care să ofere o integrare totală a serviciilor diferitelor organisme ale administrației publice centrale, așa cum este prevăzut în viziunea de perspectivă a programului "e-Government". Vor fi însă posibile, paralel cu emiterea reglementărilor de rigoare, standardizarea interfeței portalurilor diferitelor organisme ale administrației publice centrale și realizarea procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informații, cât și la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.

Pentru a obține rezultatele preliminate pe termen scurt (până la sfârșitul anului 2002) trebuie să se înceapă cu proiectele care sunt deja convenite: înainte de toate însă este importantă alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administrației publice centrale, în măsura în care obiectivele conținute în plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obținerii alocării de resurse din surse interne și/sau externe.

5.1. Portalurile de informații

Trebuie încurajate crearea arhivelor, garantarea calității datelor conținute și permiterea accesului larg și complet la acestea prin intermediul portalurilor de informații, care ușurează accesul prin Internet și explorarea bazei de date a administrației publice.

Organismele individuale ale administrației publice centrale care dețin baze de date relevante pentru cetățeni și agenți economici își vor crea separat aceste portaluri; totuși ele trebuie să respecte setul comun de reglementări ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.

Acțiunea 5.1.1. Specificații pentru portaluri

Obiectivele acestei acțiuni sunt:

elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informații ale organismelor administrației publice centrale;
elaborarea unei liste cuprinzând bazele de date de importanță națională, care să fie accesibilă prin Internet, și a planului de implementare a acestei măsuri;
monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.

Studiu de fezabilitate - trim. III/2002

Acțiunea 5.1.2. Portalul unic de reglementări juridice

În prezent există mai multe bănci principale de date legislative și juridice și un număr considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate și fără nici un fel de procedură care să le permită să devină unitare.

Se va crea un portal unic pentru a facilita și unifica accesul la documentația juridică, legislativă și de reglementări, disponibilă deja pe nenumărate web-site ale diverselor instituții.

Identificarea documentelor va fi standardizată, permițând utilizatorilor să le exploreze, cunoscând căile și conexiunile de referință dintre documente, reducând la minimum prelucrarea manuală a textelor de publicat.

Pe lângă crearea unui puternic motor de căutare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editării textelor atât din punct de vedere al conformității cu regulile tehnico-legislative, cât și al compatibilității formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informațională care să răspundă cerințelor de reordonare și identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.

Din acest moment se va institui o bancă de date cuprinzând legislația primară și secundară care să permită o rapidă localizare, după subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potențând utilizarea cuvintelor-cheie sau a codurilor semantice pentru căutare strict direcționată, după subiect și după locația tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.

Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care să ușureze evidența legilor în cadrul legal existent în funcție de codul alocat, utilizând atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cât și tehnicile hipertext, astfel încât să fie facilitate deopotrivă atât orientarea în "labirintul legislativ", cât și elaborarea coordonată a textelor de lege. Utilizarea tehnologiei informaționale va permite depistarea automată a legilor din care decurge textul respectiv.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

Acțiunea 5.1.3. Banca de date a Ministerului Justiției

Ministerul Justiției deține o bancă centrală de date juridice care conține documente legislative, juridice și de pregătire juridică provenind de la diverse surse. Sistemul de căutare, care trebuie să conțină o arie largă de funcții, necesită o modernizare morală și tehnologică.

Arhitectura sistemului va fi adaptată la tehnologiile Internetului pentru a mări accesibilitatea, a oferi gratuit aceste servicii și a permite indexarea documentelor prin motorul de căutare al portalului legal unic.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

Acțiunea 5.1.4. Monitorul Oficial al României

Obiectivul acestei acțiuni este acela de a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României, cu indexarea motorului de căutare al Portalului Legal Unic.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

5.2. Portaluri de servicii

Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informații, ci și solicitarea interactivă de servicii sau efectuarea de tranzacții. Planul de acțiune vizează crearea unui portal de servicii către cetățeni, unul pentru servicii către agenți economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a forței de muncă și unul special pentru certificări.

Una dintre trăsăturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioară și autorizarea solicitărilor de servicii.

Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnăturilor digitate ca mijloace legale de validare a declarațiilor transmise.

Cartea de identitate electronică (I.D. card) este un card de plastic prevăzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare și autentificare a semnăturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesării portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, în absența unei soluții standard, fiecare organism al administrației publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.

Acțiunea 5.2.1. Portalul de servicii unitare pentru cetățeni

Crearea unui portal care să materializeze accesul nelimitat al cetățenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de acțiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric și tehnic, iar realizarea lui va atrage într-o fază inițială numeroase și importante impedimente și constrângeri.

Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea și unificarea rețelei naționale de interconectare a tuturor administrațiilor publice centrale și completarea sistemului unitar de înregistrări de stare civilă, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung; pe termen scurt vor fi luate măsuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate și procedurile de licitație deschisă, necesare pentru ca proiectul să devină operațional pentru un prim grup de servicii.

Studiul de fezabilitate - trim. III/2002

Specificațiile și procedurile pentru licitația deschisă - trim. II/2003

Dezvoltarea serviciilor inițiale - trim. II/2004

Integrarea serviciilor către cetățeni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitară a proiectelor pe care administrațiile publice centrale le-au demarat deja separat.

În prima fază a operațiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetățeni se va realiza un portal unic pentru administrația publică centrală, plasat între cetățeanul-utilizator și siteurile, existente deja, ale Ministerului Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare și de a standardiza cel puțin funcțiile de identificare a cetățeanului și de autorizare a accesului la aceste servicii.

Cetățenii vor putea folosi portalul unic pentru a găsi formulare, oferite ca tipizate de către organismele administrației publice centrale, pentru a le completa și a înainta diverse rapoarte și declarații, precum și pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.

Portalul unic va institui un sistem unic de autentificare și autorizare pentru toate departamentele administrației publice centrale și va folosi cartea electronică de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoaștere, iar semnătura digitală va conferi autenticitatea declarațiilor la care acest lucru este obligatoriu.

Astfel organismele administrației publice centrale se pot uni și pot folosi în comun serviciile autorității de certificare.

Studiul de fezabilitate - trim. I/2002

Implementarea serviciului - trim. IV/2002

Acțiunea 5.2.2. Portalul serviciului de certificare

Această acțiune urmărește să implice organismele administrației publice centrale care dețin bănci de date dintre cele mai semnificative în realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea (Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București etc.). Fiind deja informatizate într-un stadiu mai mult sau mai puțin avansat, acestea vor fi implicate într-un proiect comun de accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislația o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidențialitatea datelor personale.

Mai întâi se va crea un portal unic pentru administrațiile implicate, cu acces limitat la funcționarii publici ai administrațiilor care solicită acest lucru, abilitându-i pe aceștia atât pentru verificarea pe loc a informațiilor de autocertificare necesare acordării unui serviciu, cât și pentru a proceda la verificări ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea ștampilelor de pe declarațiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informațional și va oferi un instrument operativ pentru afișarea informațiilor necesare verificării.

În a doua fază a proiectului portalul va fi capabil să ofere servicii direct accesibile procedurilor de tehnologie informațională ale administrațiilor ce solicită acest lucru, asigurând astfel accesul total automatizat la administrațiile abilitate să ofere astfel de certificări.

Pentru ca acest proiect să ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesară includerea registraturilor civile municipale printre administrațiile accesibile. Cu excepția cazurilor de acces doar la registratura locală a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea realiza o dată cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.

Faza 1: acces interactiv - trim. IV/2002

Faza 2: acces automat - trim. III/2003

Acțiunea 5.2.3. Portalul pentru servicii de angajare a forței de muncă

Portalul pentru servicii de angajare a forței de muncă va servi la găsirea de slujbe și de solicitanți on-line. Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informațional al Muncii. Proiectul urmărește ca acest serviciu să devină operațional mai devreme atât la nivel local, cât și la cel național.

Județele pot realiza și demara un portal local, activând astfel serviciul între județele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, vor furniza un serviciu la nivel național.

Acest proiect necesită o puternică coordonare cu administrațiile județene. În consecință, va fi susținut prin ajutoare financiare din partea autorităților locale, care trebuie să stimuleze instituirea acestor sisteme interoperaționale.

Serviciul național de identificare a locurilor de muncă - trim. IV/2002

Acțiunea 5.2.4. Portalul pentru servicii către agenți economici

Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unitățile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pe de o parte, și Registrul Camerei de comerț și industrie, pe de altă parte. Sistemele informaționale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanța strictă a datelor conținute de arhivele lor.

Agenții economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informațiilor raportate față de cele conținute în Registrul C.C.I.R. și va transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.

De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea și autorizarea accesului, precum și pentru confirmarea rapoartelor, grație semnăturii digitale, permițând astfel trasmiterea declarațiilor semnate și care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.

Portalul pentru servicii către agenți economici - trim. IV/2002

6. Acțiuni ale administrațiilor județene și locale

6.1. Rolul județelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de acțiune

Administrațiile publice locale constituie un pas esențial în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din următoarele motive:

Județele au un rol crucial în acțiunea efectivă de descentralizare a administrației în domeniul serviciilor publice (muncă, învățământ, finanțe, sănătate etc.).
Județele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel național, cât și european, în dezvoltarea societății informaționale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii și serviciilor.

Județele pot activa, împreună cu propriile administrații publice locale (municipale, orășenești, comunale), adoptarea cooperării administrative și integrarea furnizării de servicii.

Județele, în concordanță cu propria viziune și strategie, vor decide asupra unei mari părți a acestor inițiative, în mod individual și separat.

Planul de acțiune pe termen scurt se referă mai ales la inițiativele ce sunt necesar a fi instituite și la procedurile de coordonare și cooperare dintre județe în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan național, schimbul interactiv de idei, resurse și experimente, precum și realizarea de economii.

Coordonarea dintre județe va maximiza recuperarea investițiilor în inovarea tehnologică pe care Guvernul intenționează să o promoveze la nivel local; deci o condiție necesară o constituie transferul resurselor de la administrația publică centrală la cele județene.

Acțiunea 6.1.1. Interoperabilitatea rețelelor județene

Județele joacă un rol esențial în crearea principalelor infrastructuri și servicii necesare pentru implementarea sistemului informațional unitar al României.

Multe județe au promovat și parțial deja au constituit rețele destinate să interconecteze propriile administrații publice locale.

În același scop există și alte organisme și administrații publice locale care au promovat rețele locale la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor.

O principală sarcină în cadrul planului de acțiune constă în interconectarea și asigurarea interoperabilității tuturor acestor rețele cu rețeaua unică a administrației publice, în scopul de a crea o rețea națională, permițând ca toate unitățile și administrațiile publice locale, împreună cu organismele administrației publice centrale, să opereze interactiv de pe picior de egalitate și să facă schimb de aplicații necesare serviciilor furnizate.

Studiul de fezabilitate (acțiunea 3.1.3) - trim. II/2002

Rețeaua națională - trim. II/2002 - trim. II/2003

Acțiunea 6.1.2. Servicii secundare și servicii în sprijinul descentralizării

Managerii rețelelor naționale vor trebui să furnizeze, prin propriile aplicații, toate serviciile aplicative secundare, precum și pe cele ce susțin descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativă și armonioasă dintre administrațiile publice locale și centrale, indiferent de rețeaua la care fiecare dintre ele este conectată; acest lucru va fi menționat în studiul de fezabilitate (acțiunea 3.1.3).

Prioritatea maximă va fi acordată serviciilor descentralizate din domeniul muncii (Portalul serviciilor de angajare a forței de muncă, acțiunea 5.2.3), finanțelor publice, sănătății etc., precum și cele referitoare la integrarea registrelor civile.

Serviciile de susținere primară - trim. IV/2002 - trim. II/2003

Constituirea rețelei naționale, care este un obiectiv comun la nivel național și o acțiune esențială pentru infrastructură și care la rândul său constituie o condiție preliminară a Strategiei Guvernului, va fi coordonată și condusă de unitatea de elaborare a strategiei (acțiunea 3.1), în componența sa urmând să fie reprezentate atât autoritățile administrației publice centrale, cât și cele locale, evitându-se astfel competiția neloială dintre managerii diferitelor rețele.

Proiectul sinergic prevede măsuri pe care județele trebuie să le ia în mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmărit să fie susținut și finanțat de către cei vizați.

6.2. Informatizarea administrației publice locale

Administrațiile publice locale, în special cele municipale, sunt personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui să creeze interfața, ghișeele pentru furnizarea serviciilor unitare către cetățeni.

Date fiind diferențele de mărime, de ocupare a forței de muncă și de capacitate de a utiliza tehnologia modernă, trebuie lansată o strategie care să nu accentueze și mai mult diferențele, la nivelul serviciilor locale, dintre diverși cetățeni și agenți economici, în funcție de locul unde activează.

Trebuie accelerate nu numai computerizarea completă a organismelor administrației publice locale, ci și conectarea lor la una dintre rețelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice, în același timp trebuie accelerată posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administrației publice centrale (acțiunea 3.1.4).

Principala problemă constă sau în stimularea preluării soluțiilor tehnologiei informaționale adoptate deja de către alte administrații publice locale sau unități ale administrației publice centrale ori în oferirea unor soluții la cheie, inclusiv a serviciilor de susținere aferente.

Pentru administrațiile municipale o importanță specială o prezintă transmiterea serviciilor de registratură și stare civilă, în concordanță cu nevoia generală de integrare la nivel național a registrelor și cu nevoia specifică de susținere a portalului pentru serviciul de certificare, propus la acțiunea 5.2.2.

Trebuie susținută, de asemenea, dezvoltarea rețelelor civile de către rețelele administrative orășenești, rețele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care încurajează și participarea cetățenilor, promovând aspectele sociale și productive ale rețelei.

Acțiunea 6.2.1. Dezvoltarea rețelelor civice

Dezvoltarea rețelelor civice va cuprinde următoarele tipuri de servicii:

furnizarea de servicii on-line (acțiunea 5);
servicii pentru participarea cetățenilor în activitatea administrativă și în procesul decizional;
servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului și sectorul organizațiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru întărirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperării productive dintre tinerii angajați în activități nou-apărute.

Obiectiv: conectarea tuturor registrelor de stare civilă - trim. II/2002 - trim. IV/2003

Obiectiv: furnizarea de servicii on-line societății civile - trim. IV/2002 - trim. II/2004

7. Integrarea registrelor de stare civilă

Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrări de stare civilă și familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, orașelor și comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole în realizarea practică a Strategiei Guvernului privind IAP, conform căreia cetățeanul:

nu este obligat să furnizeze informații care sunt deja în posesia administrației publice, nici chiar în forma de autocertificare;
poate anunța autoritățile, o singură dată, despre orice modificare survenită în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentând o schimbare inclusă în registrul de stare civilă;
poate beneficia de servicii din partea administrației publice numai prin simpla accesare, fizică sau virtuală, a oricărui ghișeu, indiferent de locul său de rezidență.

Realizarea integrării înregistrărilor municipale de stare civilă constituie desigur o provocare, care implică nu numai complicații legislative și organizaționale enorme, ci și unele probleme de tehnologie informațională și de sistem.

Acțiunile propuse în cap. 6 oferă o soluție problemelor conectării autorităților publice locale; chiar dacă se conectează la o rețea teritorială sau la una dedicată unui anume tip de categorie socială, acestea vor fi capabile, utilizând serviciile rețelelor respective, să opereze interactiv de pe palier de egalitate cu toate celelalte administrații publice locale și cu organismele administrației publice centrale, în cadrul rețelei unice a administrației publice.

7.1. Interacțiunea dintre administrațiile publice centrale și locale

Respectând condițiile de securitate și de confidențialitate impuse de lege, solicitările și tranzacțiile efectuate dus-întors între administrațiile publice centrale și cele locale pot fi afectate, cel puțin din punct de vedere tehnic, direct și fără intermediar, de către serviciile cu valoare adăugată oferite de managerii rețelei județene, teritoriale sau de altă categorie la care municipiul, orașul sau comuna este conectată.

Din acel moment, fără a se afecta securitatea și confidențialitatea, restricțiile legislative și de autorizare, care în prezent limitează schimbul de informații on-line dintre administrațiile publice locale și alte organisme guvernamentale centrale și locale, vor fi astfel eliminate.

Acțiunea 7.1. Accesul la serviciul de certificare a înregistrărilor de stare civilă

În condiții similare de securitate și confidențialitate garantată autoritatea locală trebuie să asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificării pe care le dețin, pentru a permite funcționarea completă a portalului serviciului de certificare (acțiunea 5.2.2).

Transmiterea informațiilor de certificare - trim. II/2002 - trim. I/2003

7.2. Indexul registrelor de stare civilă

Un sistem unitar al registrelor de stare civilă presupune crearea și coordonarea unui index al rezidenților, un index al înregistrărilor de stare civilă, care este necesar atât pentru a localiza, cât și pentru a verifica și a păstra conținutul datelor personale la nivel național. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetățeanului, în prezent denumit codul numeric personal.

Indexul nu va conține datele personale ale cetățeanului, care aparțin exclusiv orașului de rezidență, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informații sau pentru un acces rapid la ele.

Acțiunea 7.2. Dezvoltarea și managementul indexului înregistrărilor de stare civilă

Indexul înregistrărilor de stare civilă va fi dezvoltat și coordonat de Ministerul Administrației Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autoritățile publice locale, care vor fi antrenate în acțiunea de creare și de actualizare a indexului național.

De aceea municipiile, orașele și comunele vor fi solicitate să comunice prin rețea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbări din datele personale, care vor produce schimbări în index, ca: nașteri, decese, schimbări de domiciliu și orice alte informații relevante care au legătură cu redactarea documentelor de identitate.

Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fișierele administrației publice centrale pentru administrațiile publice locale și viceversa sau medierea în anunțarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autorităților publice locale în concordanță cu algoritmul logic stabilit și nu în mod exclusiv.

Indexul va face posibilă furnizarea de servicii către cetățeni, oferindu-le acestora o viziune unitară asupra înregistrărilor de stare civilă în totalitatea lor, incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) și alte servicii legate de rezidență.

Dezvoltarea și managementul indexului - trim. IV/2002

7.3. Anunțarea schimbărilor din datele personale

Anunțarea schimbărilor survenite în registrul de stare civilă va fi făcută managerului de index de la nivelul autorităților locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizându-se în acest scop aceleași proceduri folosite pentru anunțarea oricăror alte organisme interesate ale administrației publice centrale.

Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbări în datele personale din registrul de stare civilă sau în statutul familial este nu numai de dorit, ci și indispensabil, pentru a se asigura faptul că informațiile despre fiecare cetățean, deținute de toate organismele administrației publice centrale sau locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte și actualizate.

Tehnologia actuală permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor către toate organismele interesate implicit de aceste schimbări survenite.

Acțiunea 7.3. Serviciul național de notificare a evenimentelor

Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adăugată al rețelei naționale.

Ca infrastructură, managerii fiecăreia dintre rețelele componente vor coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anunțate nu numai administrației publice centrale, ci și administrațiilor publice locale interesate.

Serviciul de notificare a evenimentelor - trim. II/2002 - trim. II/200......

8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate și autoritățile administrației publice locale

Această acțiune constă în completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate și administrațiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt:

să facă accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea și certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipotecă, schimbările survenite în procedurile de înregistrare și în registrele de proprietate, atât cetățenilor, cât și administrațiilor publice locale;
să creeze un serviciu la nivel național care să susțină constatarea, validarea și actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior să fie folosite de către administrațiile publice locale, cetățeni, agenți economici, notari publici, specialiști etc;
să facă accesibile pentru întregul teritoriu național toate băncile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o bază comună de informare în scopul dezvoltării evaluării și planificării teritoriale.

Acțiunile vor determina:

Întărirea sistemului Ministerului Finanțelor Publice, extinzând conexiunile sale la nivelul tuturor autorităților locale și creând poluri locale de concentrare la nivel de județe. Fluxul de informații va deveni de tip "dus-întors", prin schimburi interactive reale de informații între autoritățile locale și direcțiile județene, atât în ceea ce privește datele, cât și accesibilitatea și folosirea în comun a băncilor de date.
Crearea unui serviciu la nivel național care să susțină constatarea, validarea și actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administrațiilor publice locale, ci și la cetățeni și specialiști. Acest lucru se va realiza prin:

- extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate și autoritățile locale - direcționat mai ales către cele din urmă - pentru a se accesa serviciile de roluri și taxe, utile în verificarea vărsării taxelor municipale de proprietate către stat, ajutând astfel la accesul direct la fișierele Ministerului Finanțelor Publice;

- crearea unui portal - fereastră a taxelor de proprietate, destinat, în special, cetățenilor, agenților economici, tehnicienilor, specialiștilor, finanțiștilor și notarilor - cu funcții specifice formalităților de evidență exactă a proprietăților. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor să solicite informări asupra situației individuale proprii, referitoare la rolurile și taxele datorate, să le compare cu alte poziții din registrul de proprietate, să evalueze dobânzile aferente, să constate eventualele contradicții și să reclame administrației publice locale pozițiile contradictorii privind registrul de proprietate și/sau asupra rolului și taxelor datorate. Acest lucru va face posibilă verificarea tuturor contradicțiilor și actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neînregistrată ori care nu are o declarație de impunere aferentă sau cu inadvertențe între registrul de proprietate și datele de evidență la nivel de localitate.

Acțiunea 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate și autoritățile locale

Sistemul de schimburi dintre registrul de proprietate și municipalitate - trim. III/2002

9. Cartea de identitate electronică (I.D. card)

Cartea de identitate electronică (I.D. card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar și ca singurul card multifuncțional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnătura digitală conținută de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informațiile și serviciile on-line furnizate de agențiile publice și private și poate asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

În scopul distribuirii acestor carduri municipalitățile vor trebui să întocmească propriile registre de stare civilă adresabile prin indexul registrelor de stare civilă (cap. 7.2) și vor trebui să anunțe Ministerul Administrației Publice - Serviciul de evidență informatizată a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index, fără să fie nevoite să apeleze la alte servicii auxiliare.

Acțiunea 9.1. Testarea procedurii de emitere

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administrației Publice, în colaborare cu câteva administrații municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărților de identitate electronice (I.D. cards).

Este prevăzută distribuirea a 100.000 de carduri I.D. către municipiile participante.

Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate și funcționează în cadrul municipalităților participante.

Emiterea a 100.000 carduri I.D. - trim. III/2002

Acțiunea 9.2. Faza a doua de emitere

Când prima fază va fi finalizată vor fi emise 1.000.000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel național.

Se va efectua un studiu care să menționeze serviciile la scară națională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. și va fi planificat un program de dezvoltare a cel puțin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunitățile locale este esențial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparența proiectului și pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel național, să reprezinte, de asemenea, încă de la început un instrument de acces la serviciile cetățenești care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate actuale obișnuite.

Specificațiile pentru serviciul național - trim. II/2002

Realizarea serviciului național - trim. II/2003

Emiterea a 1.000.000 de carduri I.D. - trim. IV/2003

10. Promovarea semnăturii digitale

Această acțiune intenționează să promoveze răspândirea și utilizarea semnăturii digitale.

După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitați și asigurarea operabilității acestora semnătura digitală va deveni o realitate, fiind utilizabilă nu numai de către cetățeni sau agenți economici, ci mai ales de către persoane fizice cu împuternicire de semnătură.

Inițiativele promoționale vor servi, de asemenea, la accelerarea utilizării semnăturilor digitale de persoane fizice și juridice, în special în relația lor cu administrația publică prin intermediul portalului descris la cap. 5.2.

Apoi se va constitui un fond destinat dotării unităților administrației publice centrale și locale cu certificate de semnătură digitală pentru angajații lor. Semnătura va face parte integrantă și va fi inclusă în cartea de identitate electronică I.D. pentru angajații care vor poseda deja un asemenea card.

Semnătura digitală pentru angajați - trim. II/2002

Promovarea utilizării portalurilor - trim. IV/2002

11. Informatizarea managementului documentelor

Serviciile de registratură informatizată a documentelor, în versiunea lor cea mai avansată, vor face posibile câteva performanțe inovatoare. În afară de posibilitatea de a înregistra documentele de hârtie tradițională prin birourile de registratură obișnuite, acestea vor face posibilă: înregistrarea electronică a documentelor; conectarea directă a serviciului de registratură la sistemul de completare și arhivare; forme de acces mai eficiente și o mai mare transparență a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutătoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicațiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.

În acest context inovator este necesară fundamentarea unei acțiuni de extindere a aplicațiilor și de instruire a personalului.

Acțiunea 11.1. Serviciile de registratură informatizată a documentelor

Înființarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor la nivelul principalelor administrații publice locale (județe și orașe mari) pentru toate tipurile de formulare prevăzute în proiect, inclusiv obținere, completare, înaintare și înregistrare)

Sistemele de înregistrare - trim. IV/2002

Acțiunea 11.2. Integrarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor

Conectarea sistemelor locale, prin intermediul rețelei naționale, la serviciile de registratură ale organismelor administrației publice centrale va crea astfel o rețea de manipulare a documentelor, constituind o condiție preliminară pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurării transparenței.

Integrarea sistemelor - trim. II/2003

Acțiunea 11.3. Transmiterea datelor structurate

Proiecte-pilot de la nivelul administrațiilor centrale și locale pentru transmiterea principalelor informații într-o formă structurată, utilizând standardele de piață.

Proiectul-pilot - trim. IV/2002

12. Procurarea electronică "e-Procurement"

Această acțiune este menită să difuzeze, să promoveze și să dezvolte comerțul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achiziția de bunuri și servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea câtorva obiective:

reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri și servicii de către administrația publică;
orientarea și accelerarea procedurilor;
asigurarea transparenței totale la licitații;
deschiderea pieței de desfacere mai competitive.

Acțiunea 12. Procurarea electronică "e-Procurement"

Reglementările legale în vigoare și cele în curs de adoptare vor face posibilă procurarea electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind ținerea licitațiilor on-line și asigurarea balanței cerere-ofertă în timp real, asigurând astfel permanent organismelor guvernamentale condiții optime de piață. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitații poate, de asemenea, să fie făcută prin sistemele informaționale electronice, iar reglementările vor fi emise în așa fel încât să facă noua metodă compatibilă cu actualele legi financiare.

Printr-o măsură administrativă se vor institui două comitete de coordonare care să monitorizeze și să ghideze acest proces de transformare din cadrul administrației publice centrale.

Aceleași proceduri pot fi adoptate și de către administrațiile publice locale pe bază de voluntariat.

Pregătirea sistemelor și procedurilor - trim. II/2002

Lansarea sistemului "e-Procurement" - trim. IV/2002

13. Activități de instruire și specializare

Introducerea tehnologiei informaționale în birourile de lucru la toate nivelurile creează necesitatea unei instruiri corespunzătoare a funcționarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potențialul oferit de noile tehnologii și lipsa instruirii aferente pot duce la o reacție de respingere din partea acestora, afectând efectul scontat al substanțialelor investiții făcute de Guvern în acest domeniu.

Astfel conducerea de tip informațional trebuie să conducă la:

ridicarea nivelului de competență în utilizarea tehnologiei informaționale atât pentru cei care au deja abilități, cât și pentru cei care utilizează pentru prima dată un calculator;
creșterea productivității tuturor celor care lucrează cu calculatorul;
realizarea unei amortizări serioase a investițiilor făcute în tehnologia informațională;
asigurarea că toți utilizatorii de calculatoare înțeleg cum poate fi eficient folosită tehnologia informațională și că aceștia sunt familiarizați cu problemele de calitate implicite;
crearea de abilități care să determine pe oricine, indiferent de nivelul și felul școlarizării, să dorească să devină o parte a "Societății informaționale".

Mulți funcționari publici (estimare 30% din numărul lor total) sunt deja familiarizați cu instrumentele tehnologiei informaționale. Acest lucru este în strictă concordanță cu răspândirea folosirii calculatorului personal în cadrul administrațiilor publice, care în prezent este variabilă. Programul de răspândire a instrumentelor tehnologiei informaționale și a rețelelor informaționale trebuie însoțit de un program de instruire în operarea pe calculator.

Acțiunea 13.1. Instruirea primară

Această acțiune se concentrează pe instruirea funcționarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informaționale, având două aspecte:

- furnizarea cunoștințelor de bază privind operarea pe calculator tuturor funcționarilor publici;

- creșterea nivelului cunoștințelor celor care deja au noțiuni de bază.

Cursurile de instruire și perfecționare vor urma modelul "Licenței Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor țări. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să recomande această abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de bază în utilizarea calculatorului.

Planul asigură fiecărui funcționar public un curs de instruire de 30 de ore atât pentru începători, cât și pentru avansați. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea funcționarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de muncă pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele învățământului la distanță.

Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectivă pe calculator și vor necesita structuri adecvate pe întregul teritoriu al țării. Centre cu laboratoare pentru instruirea și certificarea ECDL vor fi înființate în toate municipiile reședință de județ și în multe licee, ca și în câteva departamente universitare.

În prima fază în program vor fi implicați aproximativ 250.000 de angajați publici.

Acțiunea 13.2. Cursuri de specializare

Această acțiune urmărește să accentueze și să îmbunătățească abilitățile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informaționale, mai ales managerii de rețea, personalul de înregistrare a documentelor și personalul de la ghișeele de relații cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii și a le face eficiente în slujba cetățenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovații tehnologice și legislative.

Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și de Ministerul Administrației Publice, acestea urmând să fie predate managerilor de rețea. Ministerul Administrației Publice și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației vor finaliza o convenție de cooperare pentru acordarea de consultanță necesară organizării acestor cursuri la nivel național.

14. Tabel recapitulativ - costuri (în milioane dolari S.U.A.)

Cost 3.1: Unitatea de elaborare a strategiei 1,5
Cost 3.2: Unitatea de management a programului 3,0
Cost acţiune 3: Structuri operaţionale 4,5
Cost acţiune 4: Reţeaua naţională 7,5
Cost 5.1: Portaluri informaţionale 8,8
Cost 5.2: Portaluri de servicii 22,3
Cost acţiune 5: Portaluri ale administraţiei publice centrale 31,1
Cost 6.1: Servicii judeţene 50,0
Cost 6.2: Computerizarea administraţiilor publice locale 95,0
Cost acţiune 6: Administraţiile publice locale 145,0
Cost 7.1: Accesul la serviciile de stare civilă 10,0
Cost 7.2: Indexul înregistrărilor de stare civilă 6,5
Cost 7.3: Serviciul de notificare a evenimentelor 15,0
Cost acţiune 7: Integrarea registrelor de stare civilă 31,5
Cost acţiune 8: Registrul de proprietate 50,0
Cost 9.1: Testarea cardurilor electronice de identitate 17,5
Cost 9.2: Emiterea cardurilor şi furnizarea serviciilor 13,0
Cost acţiune 9: Cartea electronică de identitate (I.D. card) 30,5
Cost acţiune 10: Semnătura digitală 13,0
Cost acţiune 11: Managementul fluxului de documente 5,0
Cost acţiune 12: Procurarea electronică "e-Procurement" 2,5
Cost 13.1: Instruirea de bază 25,0
Cost 13.2: Cursurile de specializare 12,0
Cost acţiune 13: Instruirea funcţionarilor publici 37,0
TOTAL COST: 357,6

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...