Relațiile dintre stat și culte | Lege 489/2006

Acesta este un fragment din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cultele -
SECȚIUNEA 1
Relațiile dintre stat și culte

Art. 7. -

(1) Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, precum și statutul lor de factori ai păcii sociale.

(2) Statul român recunoaște rolul important al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte biserici și culte recunoscute în istoria națională a României și în viața societății românești.

Art. 8. - Jurisprudență

(1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(2) De asemenea, sunt persoane juridice și părțile componente ale cultelor, așa cum sunt menționate în statutele sau codurile canonice proprii, dacă îndeplinesc cerințele prevăzute în acestea. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) Cultele funcționează cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioși. Jurisprudență

(4) Denumirea unui cult nu poate fi identică cu cea a altui cult recunoscut în România.

Art. 9. -

(1) În România nu există religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee. Reviste (1)

(2) Cultele sunt egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult.

(3) Autoritățile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun și sprijină activitatea acestora.

(4) Statul român, prin autoritățile publice abilitate, sprijină activitatea spiritual-culturală și socială în străinătate a cultelor recunoscute în România.

(5) Autoritățile publice centrale pot încheia cu cultele recunoscute atât parteneriate în domeniile de interes comun, cât și acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiției cultelor, care se supun aprobării prin lege.

Art. 10. - Jurisprudență

(1) Cheltuielile pentru întreținerea cultelor și desfășurarea activităților lor se vor acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create și administrate în conformitate cu statutele lor.

(2) Cultele pot stabili contribuții din partea credincioșilor lor pentru susținerea activităților pe care le desfășoară.

(3) Statul promovează sprijinul acordat de cetățeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit și încurajează sponsorizările către culte, în condițiile legii.

(4) Statul sprijină, la cerere, prin contribuții, în raport cu numărul credincioșilor cetățeni români și cu nevoile reale de subzistență și activitate, salarizarea personalului clerical și neclerical aparținând cultelor recunoscute. Statul sprijină cu contribuții în cuantum mai mare salarizarea personalului de cult al unităților de cult cu venituri reduse, în condițiile stabilite prin lege. Jurisprudență

(5) Nimeni nu poate fi constrâns prin acte administrative sau prin alte metode să contribuie la cheltuielile unui cult religios.

(6) Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcționarea unităților de cult, pentru reparații și construcții noi, în raport cu numărul credincioșilor, conform ultimului recensământ, și cu nevoile reale.

(7) Statul sprijină activitatea cultelor recunoscute și în calitate de furnizori de servicii sociale.

(8) Autoritățile publice asigură oricărei persoane, la cerere, dreptul de a fi consiliată potrivit propriilor convingeri religioase prin înlesnirea asistenței religioase.

Art. 11. -

Sprijinul statului constă și în acordarea de facilități fiscale, în condițiile legii.

Art. 12. -

Utilizarea fondurilor bănești primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum și respectarea destinației bunurilor primite în proprietate sau folosință de la autoritățile publice locale ori centrale se supun controlului statului.

Art. 13. -

(1) Raporturile dintre culte, precum și cele dintre asociații și grupuri religioase se desfășoară pe baza înțelegerii și a respectului reciproc.

(2) În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Art. 14. - Jurisprudență

(1) Fiecare cult trebuie să aibă un organism național de conducere sau de reprezentare. Jurisprudență

(2) Unitățile de cult, inclusiv filialele lor fără personalitate juridică, se înființează și se organizează de către culte potrivit propriilor statute, regulamente și coduri canonice. Respingeri de neconstituționalitate (1), Doctrină (2)

(3) Înființarea unității de cult trebuie să fie comunicată, spre evidență, Ministerului Culturii. Jurisprudență

(4) Unitățile de cult nou-înființate ca persoane juridice pot solicita și primi sprijin financiar, în condițiile legii.

Art. 15. -

Sigiliile și ștampilele folosite de către un cult sau de către o unitate locală de cult trebuie să conțină și denumirea oficială sub care cultul a fost recunoscut ori inițialele acestuia.

Art. 16. -

(1) Cultele recunoscute pot folosi, în desfășurarea activităților lor, orice limbă consideră de cuviință. Evidența financiar-contabilă se va ține și în limba română.

(2) În relațiile oficiale cu autoritățile statului, cultele recunoscute folosesc limba română.

Acesta este un fragment din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    17. Examinând excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) și (2) și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 489/2006, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora din perspectiva unor critici de neconstituționalitate identice. Astfel, prin Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, Decizia nr. 797 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, și Decizia nr. 446 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011, Curtea astatuat că alcătuirea cultelor religioase este compusă din totalitatea credincioșilor de oanumită religie, că ele sunt autonome față de stat și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. Așadar, cultele au un rol spiritual în societatea românească, fiind evident că natura lor juridică nu este cea aunor entități statale, deoarece ele sunt autonome față de stat. Disciplina internă aunui cult este reglementată prin acte juridice specifice, adecvate desăvârșirii rolului spiritual, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Având în vedere că statul nu exercită funcții publice și în domeniul activității interne acultelor religioase, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile și personalului cultelor religioase. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    17. Examinând excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) și (2) și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 489/2006, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora din perspectiva unor critici de neconstituționalitate identice. Astfel, prin Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, Decizia nr. 797 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, și Decizia nr. 446 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011, Curtea astatuat că alcătuirea cultelor religioase este compusă din totalitatea credincioșilor de oanumită religie, că ele sunt autonome față de stat și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. Așadar, cultele au un rol spiritual în societatea românească, fiind evident că natura lor juridică nu este cea aunor entități statale, deoarece ele sunt autonome față de stat. Disciplina internă aunui cult este reglementată prin acte juridice specifice, adecvate desăvârșirii rolului spiritual, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Având în vedere că statul nu exercită funcții publice și în domeniul activității interne acultelor religioase, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile și personalului cultelor religioase. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    17. Examinând excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) și (2) și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 489/2006, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora din perspectiva unor critici de neconstituționalitate identice. Astfel, prin Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, Decizia nr. 797 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, și Decizia nr. 446 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011, Curtea astatuat că alcătuirea cultelor religioase este compusă din totalitatea credincioșilor de oanumită religie, că ele sunt autonome față de stat și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. Așadar, cultele au un rol spiritual în societatea românească, fiind evident că natura lor juridică nu este cea aunor entități statale, deoarece ele sunt autonome față de stat. Disciplina internă aunui cult este reglementată prin acte juridice specifice, adecvate desăvârșirii rolului spiritual, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Având în vedere că statul nu exercită funcții publice și în domeniul activității interne acultelor religioase, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile și personalului cultelor religioase. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    17. Examinând excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) și (2) și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 489/2006, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora din perspectiva unor critici de neconstituționalitate identice. Astfel, prin Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, Decizia nr. 797 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, și Decizia nr. 446 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011, Curtea astatuat că alcătuirea cultelor religioase este compusă din totalitatea credincioșilor de oanumită religie, că ele sunt autonome față de stat și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. Așadar, cultele au un rol spiritual în societatea românească, fiind evident că natura lor juridică nu este cea aunor entități statale, deoarece ele sunt autonome față de stat. Disciplina internă aunui cult este reglementată prin acte juridice specifice, adecvate desăvârșirii rolului spiritual, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Având în vedere că statul nu exercită funcții publice și în domeniul activității interne acultelor religioase, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile și personalului cultelor religioase. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 489/2006:
Relațiile dintre stat și culte
Recunoașterea calității de cult
Personalul cultelor
Patrimoniul cultelor
Învățământul organizat de culte
Reviste:
Unele considerații asupra evoluției dreptului de a-ți determina felul propriilor funeralii în România
Lipsa dovezii calității de succesor în drepturi
Despre acordarea de către angajatori a zilelor libere pentru sărbătorile religioase anuale
Doctrină:
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
;
se încarcă...