Camera Deputaților

Hotărârea nr. 8/2014 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei - Analiza anuală a creșterii pentru 2014 COM (2013) 800

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 martie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și al art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 11/2011 privind procedura de lucru și mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naționale,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. -

Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/94 adoptat de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 26 februarie 2014,

1. Camera Deputaților apreciază claritatea și caracterul realist al analizei și consideră că documentul reflectă adecvat evoluția creșterii economice la nivelul Uniunii.

2. Camera Deputaților apreciază recomandarea ca programele naționale de reformă (PNR) și programele de stabilitate și de convergență (PSC) să fie discutate cu parlamentele naționale și cu toate părțile relevante, mai ales cu partenerii sociali și actorii de la nivel subnațional, și asigură de întreaga sa disponibilitate în acest sens.

3. Camera Deputaților consideră că analiza ar beneficia de un plus de acuratețe și în consecință măsurile derivate din aceasta s-ar dovedi mai eficiente dacă ar fi luate în considerare următoarele aspecte, în special în domeniul combaterii șomajului și a consecințelor sociale ale crizei:

- Comunicarea subliniază faptul că reducerea șomajului în rândul tinerilor (prin garanții cu scopul de a se asigura că primesc o ofertă de calitate de angajare, de continuare a studiilor, de ucenicie sau de stagiu în termen de 4 luni de la încetarea studiilor formale sau de la intrarea în șomaj) va avea nevoie de timp. Camera Deputaților recomandă Comisiei Europene să evalueze aceste intervale de timp pentru a orienta politicile în domeniu atât la nivelul Uniunii, cât și al statelor membre. Beneficiile sprijinului financiar al Uniunii ar trebui să conducă spre convergență, dar fără a neglija obiectivele de îmbunătățire a pieței naționale a muncii.

- Accesul persoanelor tinere la derularea contractelor de achiziții publice reprezintă una dintre modalitățile concrete de combatere a șomajului, dar și de stimulare a instruirii de-a lungul vieții. În acest sens, noul pachet de directive privind achizițiile publice reprezintă un pas înainte prin posibilitatea oferită autorităților contractante de a reflecta astfel de considerații sociale în evaluarea ofertelor. Camera Deputaților invită Comisia Europeană să integreze această oportunitate în strategiile și programele dedicate reducerii șomajului, inclusiv în Programul de învățare mutuală, importantă metodă de coordonare și schimb de experiență între statele membre în domeniul politicii europene de creștere a nivelului de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu art. 149 TFUE.

- Consideră ca prioritare măsurile active de ocupare a forței de muncă, mai ales sprijinirea activă și instruirea șomerilor, ca și punerea în aplicare a recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (2013/C 120/01). Comunicarea reiterează preocuparea față de faptul că 20% din forța de muncă a Uniunii se află într-un deficit de competențe. Cu toate acestea, analiza anuală a creșterii nu face trimiteri la cauzele diferențiate ale acestei situații în diferite regiuni și state membre. Camera Deputaților recomandă Comisiei Europene să explice cauzele acestei situații și să perfecționeze metodele și conceptele flexibile aplicate la nivel de Uniune, între care flexicuritatea joacă un rol important, astfel încât să răspundă eficient nevoilor economiei bazate pe cunoaștere și să reducă astfel deficitul de competențe.

- Este îngrijorător faptul că decalajul existent în materie de inovare este în creștere în Europa, mai ales că unele state membre pierd teren în termeni comparativi, începând din 2010, în pofida sprijinului Uniunii și a preocupărilor naționale. Camera Deputaților salută atenția acordată inovării în noul exercițiu bugetar al Uniunii, în special alocarea a 9 miliarde de euro prin programul "Orizont 2000". În acest context, Camera Deputaților recomandă Comisiei Europene să manifeste deschiderea și flexibilitatea necesare pentru a răspunde nevoilor specifice statelor membre.

- Informațiile referitoare la stadiul și evoluția proceselor sociale și economice din Uniune sunt esențiale pentru fundamentarea deciziilor politice, inclusiv în ce privește realizarea obiectivelor de convergență. Însă unele informații sunt disponibile cu un decalaj semnificativ - cazul sondajelor privind spiritul antreprenorial la nivelul statelor membre, pentru care datele sunt din 2012. Camera Deputaților invită Comisia Europeană să inițieze un mecanism de informare în flux rapid cu privire la avansul înregistrat de creșterea economică și la situația privind ocuparea forței de muncă, posibil pe baza sistemului de monitorizare a Analizelor anuale ale creșterii. Un astfel de mecanism ar oferi o imagine în timp real, foarte utilă mai ales în cazul statelor care au de recuperat decalaje în anumite domenii, cum este cazul României.

- Atrage atenția că scăderea salariilor prezintă pericolul creșterii inegalităților în interiorul țărilor și a divergenței între țările UE.

- Susține ideea concentrării fondurilor FESI (Fonduri europene structurale și de investiții) asupra priorităților naționale și europene, consolidării pieței interne și agendei digitale, acestea asigurând condiții pentru creșterea economică și pentru un impact sinergic la nivelul societății.

- Subliniază importanța dezbaterii largi a Programului național de reformă și a Programului de stabilitate și convergență la nivel parlamentar și cu participarea partenerilor sociali.

- Comisia Europeană amintește importanța întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru perspectivele creșterii și citează accesul la finanțare ca fiind un domeniu prioritar. Cu toate acestea, accesul la finanțare al IMM-urilor este doar unul dintre cele 6 domenii de acțiune pentru sporirea spiritului antreprenorial la nivelul Uniunii, așa cum subliniază COM (2013) 795 Planul de acțiune - ANTREPRENORIAT 2020 - Relansarea spiritului de întreprindere în Europa. Fără îndoială, accesul la finanțare este o preocupare fundamentală pentru majoritatea întreprinzătorilor, dar alte obiective amintite de COM (2013) 795, cum ar simplificarea cadrului birocratic, s-ar putea atinge mai rapid și, prin urmare, ar oferi rezultate scontate mai repede. Camera Deputaților propune Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a acționa pentru creșterea gradului de predictibilitate al practicii fiscale în statele membre, posibil prin instituirea unor norme comune privind interpretarea unitară a obligațiilor.

- Susține eforturile de diminuare a diferențelor dintre state privind accesul la finanțare al IMM-urilor și subliniază că realizarea unei uniuni bancare la nivel european este elementul necesar asigurării stabilității climatului de investiții; consideră că dublarea cuantumului prevăzut pentru IMM-uri în fondurile structurale și de investiții europene este absolut necesar statelor membre în care condițiile financiare rămân dificile.

- Salută inițiativa Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții de mobilizare a investițiilor sectorului privat și pieței de capital în sectorul IMM-urilor, prin crearea unor instrumente ce vor fi funcționale cât de curând.

- Susține atât abordarea la nivel de politici prin Cartea verde privind finanțarea pe termen lung a economiei europene, cât și alternativele create la nivel european pentru finanțarea alternativă a IMM-urilor, în special prin următoarele acte: Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc, Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (reformare) - COM (2011) 656 final [2011/0298(COD)], Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și a Directivei 2007/14/CE a Comisiei - COM (2011) 683 final [2011/0307(COD)].

- Susține direcția strategică menționată de Comisia Europeană de a reduce impozitele și contribuțiile la asigurările sociale, în paralel cu intensificarea investițiilor pe termen lung în educație, cercetare, inovare, energie și politici climatice.

- Consideră că subestimarea multiplicatorilor fiscali a condus la o evaluare greșită a potențialului de creștere. Consecința imediată a acestei erori este estimarea greșită a deficitului structural. Evaluarea unui deficit structural mai mare decât în realitate a condus la recomandări care vizau eforturi mai mari de consolidare bugetară.

- Solicită Comisiei Europene să reevalueze metodologia de calcul al multiplicatorilor fiscali și al deficitelor structurale și recomandă Consiliului să țină cont de corecțiile realizate pentru a permite diminuarea ritmului de consolidare bugetară.

- Salută recomandarea Comisiei Europene privind necesitatea unui accent sporit pe calitatea cheltuielilor publice și pe modernizarea administrației la toate nivelurile.

- Apreciază recomandarea Comisiei Europene de a concepe impozite în vederea favorizării creșterii, dar își exprimă rezerva privind transferarea sarcinii fiscale spre bazele de impozitare legate de consum, care ar conduce la diminuarea cererii, afectată oricum de măsurile severe de consolidare bugetară.

- Susține analiza Comisiei Europene că diferențele în materie de acces la credite nu pot fi explicate doar prin diferențele dintre condițiile economice actuale.

- Ia notă de constatarea Comisiei Europene că realizarea uniunii bancare în adevăratul sens al cuvântului este elementul principal al reacției UE.

- Exprimă, în același timp, îngrijorarea față de compromisul din Consiliu din 18 decembrie 2013 privind mecanismul unic de rezoluție, care golește de conținut, într-o bună măsură, propunerea inițială a Comisiei.

- Consideră că mecanismul unic de rezoluție trebuie dotat cu o procedură de decizie rapidă și eficientă în privința declanșării rezoluției bancare.

- Consideră că este necesară realizarea cât mai rapidă a finanțării mutuale a rezoluției bancare la nivel european în vederea îndeplinirii unuia dintre obiectivele majore ale uniunii bancare: ruperea cercului vicios între datoriile suverane și datoriile bancare.

- Consideră inadecvată soluția aleasă la nivel european de realizare a unei ajustări asimetrice, prin scăderea salariilor în țările cu deficit de competitivitate, și amintește că episoadele anterioare de reducere a salariilor s-au dovedit ajustări ineficiente.

- În privința continuării consolidării bugetare diferențiate și favorabile creșterii, consideră consolidarea fiscală ca mijloc pentru asigurarea macrostabilității financiare, ca bază pentru creșterea economică.

4. În urma analizei și dezbaterii situației macroeconomice, a principalelor riscuri și dificultăți cu care s-ar putea confrunta România în anul 2014, analiză la care a contribuit substanțial Comisia Națională de Prognoză, organism guvernamental cu atribuții de sprijinire a politicilor publice naționale, prin prelucrarea datelor statistice conform metodelor agreate la nivelul Uniunii, Camera Deputaților este în măsură să sublinieze următoarele:

- Având în vedere contextul economic internațional și evoluția economică și financiară din zona euro, pentru anul 2014, scenariul de prognoză pentru România prevede o creștere a produsului intern brut de 2,2%, cererea internă reprezentând motorul creșterii economice.

- În România, consolidarea procesului de reducere a inflației este susținută de rezultatele bune ale producției agricole din anul 2013, precum și de efectele măsurilor de reducere a cotei de TVA la pâine și făină care determină pentru anul 2014 un efect de bază ce va influența favorabil dinamica prețurilor din primele 3 trimestre.

- Ca risc cu impact în toate sectoarele economice și cu deosebire asupra IMM-urilor trebuie subliniată politica restrictivă de creditare a sectorului bancar, cu toate că rata dobânzii de politică monetară a fost relaxată.

- Previziunile Comisiei Europene confirmă așteptările ca revenirea economică în UE să continue și să se accelereze în 2014. În caz contrar însă, reducerea cererii din UE și mai ales din țările care sunt principalii parteneri comerciali ai României va afecta - prin intermediul exportului, dar și al fluxurilor de investiții - creșterea produsului intern brut.

- Între riscurile externe la adresa perspectivelor macroeconomice din România se mențin și cele legate de fragilitatea piețelor financiare, de incertitudinea politicii fiscale a SUA, precum și tensiunile geopolitice care ar putea conduce la o creștere mai mare a prețurilor la energie.

- Contribuția financiară a Uniunii va avea un impact economic semnificativ nu doar asupra creșterii economice, ci și asupra pieței muncii din România, în scenariul optimist urmând a fi create pe această cale peste 200.000 de noi locuri de muncă până în anul 2017.

- Eforturi au fost depuse de instituțiile statului pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, facilitarea înființării firmelor și susținerea afacerilor tinerilor, pentru angajarea acestora, continuarea studiilor și participarea la stagii de formare sau ucenicie.

- Angajamentul României de a accelera ritmul reformelor structurale, de a depune toate eforturile pentru creșterea competitivității și a productivității este reafirmat.

- Hotărârea de a depune toate eforturile pentru a recupera decalajele pe care le-a înregistrat România față de alte state membre în domeniul cercetării și dezvoltării este exprimată.

- Una dintre preocupările României este de a mări ponderea angajării în muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv prin măsuri de recalificare și prin consiliere privind accesul pe piața muncii.

- Reiterează că între prioritățile pentru România ce decurg din documentul analizat se află creșterea performanței de mediu a industriei energetice și subliniază că, dacă în teorie finalizarea pieței unice a energiei ar conduce la diminuarea costurilor, impactul legislației de mediu și al compensațiilor pentru sprijinirea energiilor regenerabile ar putea estompa această diminuare; în consecință, subliniază legătura dintre competitivitatea industriei energetice și stadiul acordurilor internaționale în domeniul schimbărilor climatice, ca expresie a riscului delocalizării întreprinderilor din sectorul energetic.

- Comunicarea subliniază că statele membre trebuie să găsească modalități de protejare sau de promovare a investițiilor pe termen lung în educație, cercetare, inovare, energie și politici climatice. Pentru o serie de state membre, între care și România, investiția în educație și cercetare este o necesitate stringentă. În acest sens, este de luat în seamă analiza oportunității de acțiune concentrată la nivelul Uniunii, inclusiv la nivel financiar, și de sporire a consultărilor între statele membre.

Camera Deputaților va avea în vedere aceste aspecte în analizele și opiniile sale, astfel încât să contribuie la tendința de consolidare a revenirii economice a Uniunii și la transpunerea în practică a Strategiei Europa 2020.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 11 martie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA

București, 11 martie 2014.

Nr. 8.

;
se încarcă...