Parlamentul României

Legea nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 08 mai 2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. -

Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, cu următoarele modificări:

1. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

"

Art. 41. -

Bărcile și ambarcațiunile înmatriculate potrivit legii, aflate pe apele de frontieră și apele maritime interioare, se păstrează în locurile stabilite de căpităniile de port sau, după caz, de autoritățile administrației publice locale, cu avizul șefilor sectoarelor poliției de frontieră, luându-se măsuri de către cei care le dețin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activități ilicite."

2. La articolul 75, partea introductivă și litera f) vor avea următorul cuprins:

"

Art. 75. -

Sunt contravenții, dacă potrivit legii penale nu constituie infracțiuni, următoarele fapte:

...............................................................................................

f) accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, fără documente de identitate sau fără aprobarea administrației publice ori fără avizul șefului formațiunii locale a poliției de frontieră; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, în situația în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, prin alte locuri sau în alte condiții decât cele stabilite de administrația publică locală sau fără avizul șefului formațiunii locale a poliției de frontieră; accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră înainte de determinarea apartenenței acestora; desfășurarea activităților prevăzute la art. 39 fără avizul direcțiilor teritoriale ale poliției de frontieră; efectuarea pescuitului în apele de frontieră în alte locuri sau în alte sectoare decât cele stabilite de autoritățile competente; păstrarea bărcilor și ambarcațiunilor aflate pe apele de frontieră sau pe apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritățile competente sau neluarea de către cei care le dețin a măsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activități ilicite; desfășurarea activităților de agrement și sportive în apele de frontieră fără aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administrației publice locale ori fără avizul șefului sectorului poliției de frontieră; acostarea fără drept a navelor, ambarcațiunilor cu excursioniști în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului direcției teritoriale a poliției de frontieră competente în cazul navelor și ambarcațiunilor străine care navighează pe Dunărea interioară pe brațul Tulcea și brațul Sulina; pășunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externă sau dincolo de culoarul de frontieră, la frontiera internă; pășunatul animalelor în timpul nopții în alte locuri decât cele stabilite de autoritățile administrației publice locale sau fără avizul șefului sectorului poliției de frontieră; vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâșia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera internă, către interior, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apă; desfășurarea vânătorii, prevăzută la art. 44 alin. (2), fără avizul prealabil al șefului sectorului poliției de frontieră; fixarea pe bandă magnetică, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau porțiuni din teritoriul statelor vecine, de către persoanele care se deplasează sau care desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau convențiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontieră, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau convențiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de către persoanele care se deplasează sau desfășoară activități în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin ori a cetățenilor acestuia, dacă acestea sunt prevăzute în acordurile sau convențiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine."

3. La articolul 76, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"

(3) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor."

4. La articolul 77, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

"

(2) În cazul sancțiunilor cu amendă contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, la instanța de judecată, potrivit legii.

(3) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 75 lit. a), dacă agentul constatator apreciază că sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contravenției se trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, pentru judecarea cauzei și aplicarea sancțiunii. Participarea procurorului este obligatorie. Împotriva hotărârii instanței se poate face cerere de reexaminare de către contravenient sau procuror în termen de 24 de ore de la pronunțare, pentru procuror și contravenientul prezenți, sau de la comunicare, când contravenientul a lipsit la dezbateri."

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 25 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 9 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

București, 29 aprilie 2002.

Nr. 243.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...