Parlamentul României

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 martie 2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 7

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență (2)

În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-și alege liber profesia și locul de muncă, precum și dreptul la asigurările pentru șomaj.

Art. 2. - Jurisprudență (1)

Prevederile prezentei legi reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor și politicilor elaborate în vederea protecției persoanelor pentru riscul de șomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării și adaptării forței de muncă la cerințele pieței muncii.

Art. 3. - Jurisprudență (1)

Măsurile prevăzute de prezenta lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe piața muncii:

a) prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia;

b) încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

c) sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației;

d) asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;

e) stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;

f) stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

g) îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice;

h) creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se produc în economia națională;

i) protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj.

Art. 4. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1), Referințe în cărți (1)

(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi sunt excluse orice fel de discriminări pe criterii politice, de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex și vârstă. Jurisprudență (1)

(2) Măsurile și drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane defavorizate nu constituie discriminare în sensul prevederilor alin. (1). Jurisprudență (1)

CAPITOLUL II Concepte privind piața muncii

SECȚIUNEA 1 Termeni și expresii utilizate

Art. 5. - Jurisprudență (10)

În sensul prevederilor prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

I. angajator - persoana juridică sau persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul, în România ori sucursala, filiala, agenția, reprezentanța din România a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forță de muncă în condițiile legii; Jurisprudență (1)

II. loc de muncă - cadrul în care se desfășoară o activitate din care se obține un venit și în care se materializează raporturile juridice de muncă sau raporturile juridice de serviciu; Jurisprudență (1)

III. persoană în căutarea unui loc de muncă - persoana înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condițiile legii, pentru a fi sprijinită în ocuparea unui loc de muncă; Modificări (1), Reviste (1)

IV. șomer - persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: Modificări (1), Proceduri (1)

a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;

b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;

c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizația de șomaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi; Modificări (1), Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (3), Proceduri (1)

d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă;

e) este înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în condițiile prevăzute de lege;

V. stagiu de cotizare - perioada în care s-a plătit contribuția de asigurări pentru șomaj atât de către asigurat, cât și de angajator sau, după caz, numai de către asigurat; Modificări (1), Jurisprudență (2)

VI. asigurat - persoana fizică care realizează venituri, potrivit legii, și este asigurată pentru riscul pierderii locului de muncă, prin plata contribuției de asigurări pentru șomaj; Modificări (1), Jurisprudență (1)

VII. indemnizație de șomaj - o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de învățământ și militarilor care au efectuat stagiul militar și care nu s-au putut încadra în muncă; Modificări (1)

VIII. măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă - acele măsuri care au ca scop sprijinirea persoanelor în căutarea unui loc de muncă și, în mod deosebit, a șomerilor pentru a dobândi statutul de persoană ocupată.

SECȚIUNEA a 2-a Indicatori statistici privind piața muncii

Art. 6. - Puneri în aplicare (1)

(1) La nivel național și teritorial situațiile și evoluțiile de pe piața muncii sunt monitorizate, în principal, cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici privind:

a) resursele de muncă;

b) populația activă;

c) populația ocupată;

d) șomerii;

e) locurile de muncă vacante;

f) indemnizația de șomaj;

g) populația ieșită din șomaj prin ocupare, precum și prin părăsirea pieței muncii;

h) rata șomajului.

(2) Sistemul de indicatori statistici și metodologia de calcul a acestora se stabilesc de Institutul Național de Statistică în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Art. 7. -

(1) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza documentelor primare de înregistrare a șomerilor, a comunicărilor făcute de furnizorii de servicii de ocupare acreditați și de angajatori privind locurile de muncă vacante, calculează indicatorii statistici prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. d) -h) și alți indicatori specifici pieței muncii. Jurisprudență (1)

(2) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă elaborează, în funcție de necesități, analize, studii și cercetări statistice speciale privind situația și evoluția șomajului și a ocupării, la nivel național și teritorial, pe domenii de activitate. Puneri în aplicare (1)

Art. 8. -

(1) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 7 Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură condițiile materiale, organizatorice și manageriale corespunzătoare, elaborează și administrează sistemul documentelor primare, constituie și exploatează baza proprie de date.

(2) Pentru realizarea unor analize, studii și cercetări statistice speciale de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (2) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă poate angaja și serviciile unor prestatori specializați.

(3) Metodologia de realizare a cercetărilor statistice speciale va fi avizată, potrivit legii, de Institutul Național de Statistică.

Art. 9. -

(1) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are obligația să facă publici indicatorii statistici privind piața muncii, cu o periodicitate care va fi stabilită o dată cu sistemul de indicatori prevăzut la art. 6 alin. (1).

(2) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va pune la dispoziție Ministerului Muncii și Solidarității Sociale indicatorii statistici, rezultatele cercetărilor statistice speciale, analizele și studiile statistice.

Art. 10. - Jurisprudență (1)

(1) Angajatorii au obligația să comunice agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții pentru ocuparea forței de muncă, în căror rază își au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora. Puneri în aplicare (1)

(2) Furnizorii de servicii de ocupare acreditați au obligația de a comunica lunar agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază își au sediul date privind numărul șomerilor mediați și încadrați în muncă. Puneri în aplicare (2)

Art. 11. - Jurisprudență (2)

În vederea elaborării strategiilor și politicilor, precum și pentru adoptarea unor măsuri pe piața muncii, la nivel național, pe domenii de activitate, ramuri, sectoare economice sau zone, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale inițiază reglementări privind obligativitatea angajatorilor de a comunica informațiile necesare cu privire la forța de muncă.

Art. 12. -

În sensul prezentei legi, Institutul Național de Statistică are următoarele atribuții:

a) calculează indicatorii statistici prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. a) -c);

b) furnizează Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă datele privind forța de muncă, rezultate din cercetările statistice proprii;

c) elaborează în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sistemul de indicatori statistici ai pieței muncii și metodologia de calcul a acestora;

d) avizează cercetările statistice speciale realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

SECȚIUNEA a 3-a Clasificarea ocupațiilor

Art. 13. - Jurisprudență (2)

Clasificarea ocupațiilor din România este sistemul de identificare, ierarhizare, codificare a ocupațiilor din economie, care se elaborează de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în colaborare cu Institutul Național de Statistică, cu alte ministere și instituții publice interesate și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 14. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

(1) Modificarea conținutului Clasificării ocupațiilor din România se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și cu avizul Institutului Național de Statistică.

(2) Înscrierea de noi ocupații în Clasificarea ocupațiilor din România se aprobă, la solicitarea celor interesați sau în baza unor reglementări speciale, prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 15. -

Utilizarea Clasificării ocupațiilor din România este obligatorie la completarea documentelor oficiale.

SECȚIUNEA a 4-a Categorii de beneficiari

Art. 16. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (5)

Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, aflate în una dintre următoarele situații:

a) au devenit șomeri în sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit c);

b) nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după satisfacerea stagiului militar; Modificări (1)

c) ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;

d) au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională, conform legii;

e) străini care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii; Modificări (2)

f) nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.

Art. 17. - Jurisprudență (7), Referințe în cărți (1)

(1) Șomerii prevăzuți la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situații: Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (6), Reviste (1)

a) le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor; Modificări (2), Jurisprudență (3), Reviste (1)

b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; Jurisprudență (3)

c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiți ori aleși, dacă anterior nu au fost încadrați în muncă ori dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activității angajatorului; Jurisprudență (1)

d) militari angajați pe bază de contract cărora li s-a desfăcut contractul înaintea expirării duratei pentru care a fost încheiat; Modificări (1)

e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;

f) au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizația de șomaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii; Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, în cazul recuperării capacității de muncă, nu mai pot fi reîncadrate în muncă din cauza încetării definitive a activității angajatorului sau din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior; Modificări (1), Jurisprudență (1)

h) la încetarea concediului plătit pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, în condițiile legii, nu a mai fost posibilă reluarea activității din cauza încetării definitive a activității angajatorului; Modificări (1), Jurisprudență (1), Reviste (1)

i) nu s-au putut reîncadra în muncă după efectuarea stagiului militar din cauza încetării definitive a activității angajatorului;

j) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora; Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...