Curtea Constituțională

Decizia nr. 551/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b), e) și r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06 februarie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b), e) și r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Petru Marc în Dosarul nr. 3.467/96/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 503D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, deoarece nu există un drept constituțional la pensie specială, iar dispozițiile de lege criticate nu creează discriminări între magistrați și militari.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 3.467/96/2011, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b), e) și r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de intimatul reclamant Petru Marc în cadrul soluționării recursului declarat de pârâtul recurent Serviciul Român de Informații - Casa de Pensii sectorială, prin U.M. 0198, împotriva Sentinței civile nr. 2.000 din 31 mai 2012, prin care Tribunalul Harghita a admis acțiunea și a anulat decizia de revizuire a pensiei emisă în baza Legii nr. 119/2010, menținând în plată decizia de pensie emisă în baza Legii nr. 164/2001.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 20, întrucât creează grave discriminări în cazul categoriilor de pensii prevăzute la art. 1-5 din Legea nr. 119/2010, în raport cu persoanele prevăzute în Legea nr. 19/2000.

Invocă în acest sens Decizia nr. 120/2007, prin care Curtea Constituțională a stabilit că, în cazul recalculării pensiilor, cuantumul acestora nu poate fi diminuat.

Susține că, în cazul pensiilor prevăzute de art. 1-5 din Legea nr. 119/2010, ar fi necesar să se aplice principiul accesorium sequitur principale, iar persoanele asimilate trebuie să urmeze tratamentul juridic al celor la care au fost asimilate, în caz contrar, încălcându-se prevederile art. 16 din Constituție.

Totodată, arată că, prin desființarea pensiilor de serviciu numai pentru o parte dintre categoriile de pensionari, Legea nr. 263/2010 încalcă principiile egalității și nediscriminării în fața legii. De asemenea, prevederile criticate din Legea nr. 263/2010 contravin și art. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind egalitatea, art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind egalitatea și nediscriminarea, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, și art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție. Mai arată că atât pensiile de care au beneficiat anterior cadrele militare, cât și pensiile de care beneficiază în prezent judecătorii și procurorii se încadrează în pilonul al II-lea privind schemele ocupaționale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC, adoptate în considerarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În același sens, autorul excepției susține că, anterior, prin Decizia nr. 20/2000, Curtea Constituțională a reținut că între militari și magistrați există analogie în privința situației juridice, fapt ce justifică acordarea pensiei de serviciu ambelor categorii socioprofesionale. Or, aceleași rațiuni care au condus la instituirea pensiilor de serviciu pentru magistrați, luându-se în calcul criteriul asemănărilor statutului acestora cu statutul militarilor, ar trebui să opereze și în prezent.

În continuare, autorul excepției redă dispozițiile de lege care detaliază statutul magistraților și cel al militarilor, concluzionând în sensul că cel puțin o categorie de cadre militare - cele specializate în activitatea de informații pentru apărarea securității naționale - sunt susceptibile de a fi asimilate magistraților - cu precădere corpului procurorilor, prin prisma principiului independenței.

Luând în considerare toate aceste aspecte, precum și faptul că, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu, susține că "devine evidentă satisfacerea condițiilor necesare asimilării, pe de-o parte, a situației juridice a tuturor cadrelor militare cu cea a magistraților militari, iar, pe de altă parte, a situației juridice a cadrelor militare din compunerea Comunității Naționale de Informații cu cea a corpului procurorilor în ansamblul său".

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă opinează în sensul că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 190/2013, nr. 1.010/2012, nr. 953/2012.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1-5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, și ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b), e) și r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

Dispozițiile de lege criticate din Legea nr. 119/2010 au următorul conținut:

- Art. 1:

"

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular;

e) pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;

h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";

- Art. 2:

"

(1) Pensiile de serviciu anticipate și anticipate parțiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) și f) devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaș, în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menționate la alin. (1) - (3), dintre cele prevăzute la art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 3:

"

(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.";

- Art. 4:

"

(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b);

b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";

- Art. 5:

"

(1) Prevederile art. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

(3) La cuantumul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective."

Dispozițiile de lege criticate din Legea nr. 263/2010 au următorul conținut:

- Art. 6 alin. (1) pct. V:

"

În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

[...]

cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condițiile legii;"

- Art. 196 lit. b), e) și r):

"

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

[...]

b) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

[...]

e) Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările și completările ulterioare;

[...]

r) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 și 2, art. 21 alin. 3 și art. 24 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare;".

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale art. 15 alin. (1) potrivit cărora "Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea", art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și dispozițiilor art. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind egalitatea, art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind egalitatea și nediscriminarea, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, și art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

I. Sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate în cauza de față, Curtea reține că obiectul litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate îl reprezintă soluționarea cererii de constatare a nulității absolute a deciziei de revizuire a pensiei emise în baza Legii nr. 119/2010 și de dispunere a restabilirii situației anterioare prin menținerea în plată a deciziei de pensie emise în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Art. 1 din Legea nr. 119 prevede la lit. a) -h) categoriile de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, care devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, reglementarea corespunzătoare a pensiilor militare de stat fiind prevăzută la lit. a) a acestui articol.

Totodată, art. 196 din Legea nr. 263/2010 abrogă o serie de acte normative ce reglementau pensii de serviciu. Curtea reține că numai lit. b) și r) ale acestui articol se referă la pensiile militare de stat, lit. e) referindu-se la abrogarea Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.

Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță "care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia", Curtea constată că numai dispozițiile art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), și art. 5 din Legea nr. 119/2010, precum și cele ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b) și r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au legătură cu soluționarea litigiului referitor la pensii militare de stat.

În concluzie, dispozițiile art. 1 lit. b) -h), art. 2 alin. (2) și art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 119/2010, precum și dispozițiile art. 196 lit. e) din Legea nr. 263/2010 se referă la pensiile de serviciu ale altor categorii socioprofesionale și, prin urmare, nu au legătură cu soluționarea litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate.

În consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. b) -h), art. 2 alin. (2) și art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 119/2010, precum și a dispozițiilor art. 196 lit. e) din Legea nr. 263/2010 este inadmisibilă.

II. Cu privire la celelalte dispoziții de lege criticate, Curtea reține că referitor la reglementarea privind eliminarea pensiilor militare de stat s-a pronunțat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor Legii nr. 119/210.

În cadrul controlului a priori de constituționalitate, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a reținut că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, și nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie.

Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil".

Prin Decizia nr. 551 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 10 iulie 2012, Curtea a reținut că "și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie de un anumit cuantum".

În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de cei din Cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate (paragraful 16). De asemenea, Curtea a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe rațiuni obiective, și anume contextul economic și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari (paragraful 20).

Cu privire la pretinsa discriminare între magistrați și militari - sub aspectul acordării pensiei de serviciu, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013. Cu acel prilej, Curte a reținut că, "prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că dispozițiile art. 1 lit. a), b), d) -i) și art. 2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale, dar a reținut, în același timp, neconstituționalitatea dispozițiilor din aceeași lege referitoare la recalcularea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților-asistenți ai Curții Constituționale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. Motivând această decizie, Curtea a arătat, în esență, că diferența de tratament sub aspectul acordării dreptului la pensie de serviciu izvorăște, în ceea ce îi privește pe magistrați, din statutul constituțional al acestora. Curtea nu a avut însă în vedere simpla menționare în Constituție a magistraților și nici nu s-a oprit doar la a invoca interdicțiile, incompatibilitățile și riscurile pe care activitatea profesională a acestora le presupune, ci și-a construit raționamentul pe faptul că textul Legii fundamentale consacră în mod expres independența judecătorilor, iar «stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției»."

În final, Curtea reține că, prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, legiuitorul a prevăzut la art. 1 că:

"

(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.

(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).

(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. b) -h), art. 2 alin. (2) și art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și a dispozițiilor art. 196 lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Petru Marc în Dosarul nr. 3.467/96/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar și constată că dispozițiile art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), și art. 5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și cele ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b) și r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
;
se încarcă...