Curtea Constituțională

Decizia nr. 353/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 7 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 noiembrie 2013

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 7 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Nicolae Duvalmă în Dosarul nr. 5.791/120/2012 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 340D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând deciziile Curții Constituționale nr. 684 din 28 iunie 2012 și nr. 748 din 20 septembrie 2012, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 5.791/120/2012, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 7 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Excepția a fost ridicată de Nicolae Duvalmă cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.063 din 22 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în Dosarul nr. 5.791/120/2012, având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc modul de calcul al punctajului mediu anual, sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că, pentru salariații care au o vechime neîntreruptă în muncă, calculul punctajului anual se face prin împărțirea sumei punctajelor lunare la 12 în loc de a se împărți la numărul de luni efectiv lucrate atât în primul an de muncă, cât și în ultimul an de muncă. Astfel, persoanele care au ieșit la pensie în prima jumătate a anului sunt defavorizate și au o pensie mai mică față de cea a persoanelor care ies la pensie spre sfârșitul anului, în condiții egale de stagiu de cotizare și vârstă de pensionare. Or, consideră că discriminarea care se creează între pensionari în funcție de luna în care au ieșit la pensie nu are o justificare rațională și previzibilă, ci una aleatorie, depinzând de luna în care se iese la pensie și nu de criterii obiective, cum ar fi vechimea în muncă și contribuția asiguratului.

Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât cele două articole de lege criticate se aplică fără discriminări tuturor pensionarilor cu vechime neîntreruptă în muncă. De asemenea, consideră că nu este încălcat nici dreptul la pensie.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 748 din 20 septembrie 2012, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitatea de determinare a punctajului realizat de asigurat în perioada de cotizare, a modului de majorare a punctajului realizat după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, precum și a modului de determinare a cuantumului drepturilor de asigurări sociale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv."

De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. 7 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, dispoziții potrivit cărora:

"

Punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv."

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.

Examinând excepția de neconstituționalitate se constată că aspectele criticate de autorul excepției au mai fost analizate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 684 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008. Cu acel prilej, Curtea a reținut că interpretarea pretins neconstituțională a textului de lege era generată de premisa greșită de la care pleca autorul excepției în acea cauză, care avea în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracție de faptul că, "în final, punctajul mediu anual se va împărți la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuție fracționată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal.

Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracționat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parțial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege."

Asemănător criticii de neconstituționalitate soluționate prin decizia mai sus amintită, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate omite faptul că pentru a obține dreptul la pensie, alături de vârsta de cotizare, cel care solicită acest drept trebuie să întrunească numărul de ani de cotizare stabilit prin lege. Această perioadă reprezintă însumarea tuturor lunilor și anilor cât o persoană a cotizat sau s-a aflat într-una din situațiile asimilate de lege stagiului de cotizare, indiferent că acest stagiu s-a realizat neîntrerupt sau fragmentat. Pentru anii în care o persoană nu a cotizat decât parțial, este firesc ca punctajul anual să se calculeze proporțional cu perioada de contribuție, aceasta urmând a se completa cu celelalte fracțiuni din alți ani de cotizare periodică, până la însumarea numărului de ani de stagiu de cotizare cerut de lege. Astfel, potrivit art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, "punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare". Prin urmare, perioada care se va avea în vedere în final la stabilirea punctajului mediu anual, în funcție de care este determinat cuantumul pensiei, este cea în care asiguratul a cotizat efectiv, iar nu numărul de ani în care s-a realizat acest stagiu, care poate fi diferit, în funcție de data la care a început să contribuie și dacă a contribuit neîntrerupt sau fracționat în anumiți ani.

Prin urmare, Curtea constată că textul de lege nu instituie nicio diferență de tratament între pensionari în funcție de data ieșirii la pensie și nici în funcție de modul în care au realizat stagiul de cotizare, respectiv dacă acesta a fost neîntrerupt sau fracționat. De asemenea, nu este adusă nicio încălcare dreptului la pensie așa cum este acesta consacrat prin art. 47 alin. (2) din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Duvalmă în Dosarul nr. 5.791/120/2012 al Curții de Apel Ploiești Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 7 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă care a sesizat Curtea Constituțională și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

;
se încarcă...