Revista Dreptul (Uniunea Juristilor) nr. 3/2012

Opinie privind necesitatea adoptării unei noi legi a pieței de capital sau, cel puțin, modificarea substanțială a acestei legi
de Adrian-Cătălin Țigănoaia

14 februarie 2012

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Asist. univ. drd.* – Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", București

SUMMARY

The study analyses the legal provisions regarding the capital market in terms of the relationship which has to exist between the relevant laws of the European Union, the Romanian law and the normative acts of the National Securities Commission, as an autonomous administrative authority.

Certain legislative issues which occurred in the transposition of certain provisions of the European Directives into Romanian laws are identified. These issues generate effects breaching the constitutional principles and, consequently, affect the integrity of the Romanian law system regarding the capital market.

The necessary solutions are proposed as well, in order to reestablish the balance between the above mentioned normative acts, as compared to their legal force.

Key words: capital market; administrative authority; directive; privileged information.

1. Piața de capital este un mecanism esențial pentru orice economie de piață, iar viziunea asupra acesteia se raportează întotdeauna la interesul ce animă fiecare participant la acest amplu sistem de progres economic. În ansamblul factorilor care fac ca o piață de capital să se poată dezvolta sănătos un rol esențial îl au determinările de ordin legislativ.

2. Legislația română a pieței de capital este structurată pe trei niveluri, după cum urmează:

a) Nivelul primar alcătuit din legislația emisă de către Parlamentul României fiind reprezentată de Legea nr. 297/2004 privind piața de capital1, cu modificările și completările ulterioare.

Acest nivel de reglementare stabilește principiile și regulile cu caracter general referitoare la piața de capital. Legislația pieței de capital, la acest nivel, este emisă în general sub formă de legi.

b) Nivelul secundar este nivelul reglementat de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, autoritate publică ce are atribuții în reglementarea și supravegherea pieței de capital din România. Acest nivel de reglementare dezvoltă cadrul legislativ instituit de primul nivel și stabilește regimul juridic pentru fiecare subsector al pieței de capital. Legislația pieței de capital, la acest nivel, este emisă sub formă de regulamente și instrucțiuni, și în anumite situații, cu caracter temporar, îmbracă și forma unor dispuneri de măsuri.

Exemplificăm cu Regulamentul nr. 31/2006 de completare a reglementărilor C.N.V.M. în vederea implementării unor prevederi ale directivelor europene2; Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare3; Regulamentul nr. 2/2006 privind piețele reglementate și sistemele alternative de tranzacționare4; Instrucțiunea nr. 1/2011 privind transmiterea pe cale electronică a procedurilor interne elaborate în conformitate cu reglementările incidente ale C.N.V.M. de către intermediarii înscriși în Registrul C.N.V.M.5

c) Nivelul terțiar este nivelul reglementat de către operatorul de piață, conținând reglementări referitoare la condițiile în care un intermediar poate să efectueze tranzacții cu instrumente financiare prin intermediul piețelor reglementate/ nereglementate organizate și administrate de către respectivul operator de piață. Legislația pieței de capital, la acest nivel, este emisă sub formă de regulamente și proceduri. De exemplu, Codul Bursei de Valori București S.A. – operator de piață; Regulamentul nr. 1 privind organizarea și funcționarea S.C. Sibex – Sibiu Stock Exchange S.A. sau Regulamentul nr. 2 Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere și control intern în cadrul S.C. Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri S.A. Sibiu. Aceste reglementări sunt supuse aprobării C.N.V.M. înainte de a intra în vigoare, putând fi modificate în aceleași condiții.

3. Structurată pe trei niveluri, legislația română a pieței de capital este dependentă și articulată de legislația europeană din domeniu, atât de cea primară, dar mai cu seamă de cea secundară, fiind obligatorie armonizarea conținutului.

Supusă în permanență modificărilor dictate de nevoia îmbunătățirii cadrului legislativ al Uniunii Europene în perioadele de creștere economică, sau dimpotrivă de regândire a întregii arhitecturi financiare în perioadele de criză, legislația europeană trebuie să își găsească o reflectare adecvată în legislația internă. Este necesar ca fiecare dispoziție europeană să își găsească transpunerea în actul normativ intern cu forța juridică suficientă pentru a-și produce efecte în condițiile integrării organice în ansamblul legislației. Transpunerea trebuie să se facă nu doar ținând seama de celeritate, dar și de calitatea actului normativ intern, având în vedere particularitățile sistemului legislativ românesc, de exemplu competența limitată de legiferare pe care acesta o conferă autorităților administrative autonome din sfera puterii executive. Din nefericire, grefată și pe inactivitatea Parlamentului, nu de puține ori, limitele competenței de legiferare ale acestor autorități sunt depășite din considerente pe care le putem doar bănui ca fiind de celeritate și oportunitate economică, consecința în plan juridic fiind aceea a afectării integrității sistemului de drept prin crearea unor acte normative a căror forță juridică va putea face oricând obiectul contestării în justiție.

4. Din această perspectivă, situația pe care dorim să o semnalăm privește legislația secundară, fiind frecvent întâlnită, deși după părerea noastră anormală, și anume că transpunerea directivelor comunitare în plan legislativ național se face prin regulament al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, și nu prin lege. Potrivit dispoziției art. 1 al anexei 1 a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare6, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, denumită în continuare C.N.V.M., este o autoritate administrativă autonomă, de specialitate, independentă, autofinanțată, cu personalitate juridică. C.N.V.M. reglementează și supraveghează piața de capital, piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate, precum și instituțiile, instrumentele și operațiunile specifice acestora. Fiind o autoritate administrativă, rezultă că activitatea de emitere a actelor normative proprii trebuie să respecte atât cadrul normativ general instituit prin dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative7, dar și pe cel instituit în special prin dispozițiile propriului statut.

5. Vom prezenta în continuare dispozițiile legale pe care autoritatea pieței de capital trebuie să le respecte în activitatea sa de reglementare.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...