Revista Dreptul (Uniunea Juristilor) nr. 7/2014

Discuții în legătură cu rudenia ca impediment la căsătorie în actuala reglementare a Codului civil
de Alin-Gheorghe Gavrilescu

23 mai 2014

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Dr. Lector univ.* – Facultatea de Relații Internaționale,

Drept și Științe Administrative,

Universitatea "Constantin Brâncuși", Târgu-Jiu

ABSTRACT

The article analyzes one of the circumstances which prevents the conclusion of marriage, i.e. kinship. Following a brief introduction, the author focuses on impediments to marriage resulting from natural kinship, kinship resulted from adoption and kinship in case of medically-assisted human reproduction with a third donor. The final part is devoted to the conclusions which can be drawn from this study.

Key words: kinship; fourth degree collateral relatives; marriage; guardianship court; absolute nullity; medically-assisted human reproduction with third donor.

1. Noțiuni introductive. Rudenia ca impediment la căsătorie constituie una dintre acele împrejurări a căror existență împiedică încheierea căsătoriei. Această opreliște legală la căsătorie este prevăzută deart. 274 din Codul civil care reglementează interzicerea căsătoriei între rude. Acest articol conține dispoziții imperative a căror încălcare atrage, în temeiul art. 293 alin. (1) din Codul civil, nulitatea absolută a căsătoriei.

Așa cum se poate constata la o simplă lectură, prevederile art. 274 din Codul civil sunt aplicabile atât rudeniei firești, definită de art. 405 alin. (1) din Codul civil ca fiind legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun, cât și rudeniei civile definite de prevederile alin. (2) al aceluiași articol ca fiind legătura rezultată din adopția încheiată în condițiile legii.

2. Rudenia firească – impediment la căsătorie. Potrivit art. 274 alin. (1) din Codul civil, este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum și între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

a) Rudenia în linie dreaptă. Așa cum arată art. 406 alin. (1) din Codul civil, rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenței unei persoane dintr-o altă persoană. Rudenia în linie dreaptă poate fi ascendentă (care leagă o persoană de cei din care ea coboară) sau descendentă (care leagă o persoană de cei care coboară din ea). În cazul rudeniei în linie dreaptă, gradul de rudenie se stabilește conform art. 406 alin. (3) lit. a) din Codul civil după numărul nașterilor, astfel, copiii și părinții sunt rude de gradul întâi, nepoții și bunicii sunt rude de gradul al doilea. Întrucât art. 274 alin. (1) din Codul civil dispune că este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă fără nicio altă precizare, rudenia firească în linie dreaptă constituie un impediment dirimant la încheierea căsătoriei indiferent de grad.

b) Rudenia în linie colaterală. Rudenia este în linie colaterală, conform art. 406 alin. (2) din Codul civil, când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. În linie colaterală rudenia este o piedică la încheierea căsătoriei numai până la al patrulea grad inclusiv. Gradul de rudenie în linie colaterală se stabilește conform art. 406 alin. (3) lit. b) din Codul civil după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă rudă, astfel, frații sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătușa și nepotul de gradul al treilea, verii primari de gradul al patrulea. Prin urmare, între aceste categorii de persoane încheierea căsătoriei nu este permisă.

Prin excepție de la prevederile art. 274 alin. (1) din Codul civil, care interzice căsătoria între rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legiuitorul a stabilit în alin. (2) al aceluiași articol că, pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de către instanța de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea, instanța pronunțându-se pe baza unui aviz medical special dat în acest sens. Așadar, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea va putea fi încheiată dacă s-a obținut autorizarea din partea instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea. Instanța de tutelă competentă va putea autoriza căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea dacă două condiții sunt îndeplinite cumulativ:

– există motive temeinice;

– există aviz medical special, dat în acest sens.

Autorizarea instanței de tutelă trebuie să fie, în mod obligatoriu, prealabilă încheierii căsătoriei. Această concluzie se desprinde atât din prevederile art. 274 alin. (2) din Codul civil, cât și din cele ale art. 25 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată1, cu modificările și completările ulterioare2, în temeiul cărora ofițerul de stare civilă care primește declarația de căsătorie solicită viitorilor soți să prezinte, alături de actele de identitate, certificatele de naștere, certificatele medicale privind starea sănătății acestora și autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție, în condițiile prevăzute de lege. În aceste condiții, nu ar trebui să se întâlnească situații de încheiere a căsătoriei între rudele colaterale de gradul al patrulea fără obținerea, în prealabil, a autorizării instanței de tutelă. Dacă am admite că astfel de cazuri pot fi totuși întâlnite, ar trebui să dăm răspuns la întrebarea dacă nulitatea absolută a căsătoriei încheiate între rudele colaterale de gradul al patrulea fără autorizarea instanței de tutelă ar putea fi acoperită. Referitor la această problemă, într-o opinie susținută în doctrină, care are în vedere practica judecătorească anterioară actualului Cod civil (în care s-a decis că nulitatea absolută se acoperă dacă, până la declararea nulității, este obținută dispensa de rudenie3), s-a considerat că această soluție ar trebui menținută chiar dacă nu este expres prevăzută de Codul civil4. În ceea ce ne privește, considerăm greșită această opinie din următoarele considerente:

– cauza de nulitate se apreciază în raport de momentul încheierii căsătoriei, or, la acest moment, nu a existat autorizarea instanței de tutelă;

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...