Parlamentul României

Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român

Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23 iulie 2003
Formă aplicabilă de la 02 septembrie 2013

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Art. 1. -

(1) Institutul Cultural Român, denumit în continuare Institutul, este organizat și funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.

(2) Sediul Institutului este în municipiul București, aleea Alexandru nr. 38, sectorul 1.

(3) Institutul își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile legale.

(4) Institutul Cultural Român își propune inițierea, organizarea și dezvoltarea capacității asociative, de mobilizare și convergență în jurul unor proiecte culturale de interes național a tuturor acelor instituții și organizații neguvernamentale, asociații profesionale și uniuni de creație, a reprezentanților societății civile și a personalităților independente care pot contribui la îndeplinirea scopului și obiectivelor Institutului.

(5) Activitatea Institutului antrenează și include, sub diferite forme, personalități de prestigiu din țară și străinătate, apelând la specialiști și coordonatori de proiecte cu experiență, instituționalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acțiuni și de evenimente în spiritul european al comunicării culturale.

Art. 2. -

Institutul are drept scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate.

Art. 3. -

Institutul are următoarele obiective:

a) stimularea și promovarea valorilor naționale ale culturii, artei și științei;

b) susținerea circulației valorilor culturii și științei dinspre și înspre țară, consolidarea și amplificarea, sub diferite forme, a relațiilor cu comunitățile românești de peste hotare;

c) favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii și a receptării acestora în spațiul românesc;

d) susținerea valorilor "societății informaționale" și ale "societății cunoașterii";

e) facilitarea dialogului și a colaborării atât a personalităților, cât și a comunităților culturale și științifice românești cu parteneri din lumea întreagă;

f) cercetarea și evaluarea fenomenului cultural național și a perspectivelor sale;

g) realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte și programe privind accesul la cultură și educație, în parteneriat cu instituții publice și organizații neguvernamentale;

h) conceperea de proiecte și dezvoltarea de programe și schimburi cu caracter cultural, artistic, științific, educativ, documentar, singur sau în cooperare cu Academia Română, instituții guvernamentale, uniuni de creatori, asociații profesionale, etnice sau religioase, cu alte organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate;

i) încurajarea educației tinerilor și adulților în spiritul respectului față de valorile culturale naționale și față de tradițiile naționale;

j) încurajarea creației tinerilor și stimularea talentelor tinere în cultură, știință și artă, acordarea de burse pentru studii în țară și în străinătate, de premii și diplome, precum și asigurarea altor forme de sprijin material;

k) dezvoltarea de activități specifice în beneficiul culturii, al civilizației naționale și al imaginii României în lume;

l) realizarea și editarea unor lucrări de referință din domeniile literaturii, artei și științei, de opere literare, precum și de publicații, singur sau în parteneriat cu instituții specializate din țară și din străinătate;

m) realizarea, în parteneriat cu instituții specializate, publice sau private, din România și din străinătate, a unor studii, analize și cercetări comparate în vederea elaborării de prognoze pentru diferite sectoare ale vieții sociale și culturale.

Art. 4. -

Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul poate înființa, singur sau în asociere, în condițiile legii, operatori economici având caracter lucrativ, asociații și fundații și poate încheia convenții de colaborare cu persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate.

Art. 5. -

Conducerea Institutului este asigurată de:

a) Consiliul de conducere;

b) Comitetul director;

c) președintele Institutului;

d) vicepreședinții Institutului.

Art. 6. -

(1) Consiliul de conducere este organul deliberativ al Institutului și este format din 23 de membri.

(2) Consiliul de conducere are următoarea componență:

a) președintele Institutului;

b) cei 2 vicepreședinți ai Institutului;

c) un membru desemnat de Președintele României;

d) un membru desemnat de prim-ministru;

e) un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin;

f) un secretar de stat desemnat de ministrul culturii, prin ordin;

g) un secretar de stat desemnat de ministrul educației naționale, prin ordin;

h) președintele Academiei Române sau un vicepreședinte desemnat de acesta;

i) 14 membri numiți de Senat, dintre care 7 membri la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori legal constituite și declarate de utilitate publică și 7 membri la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice și ponderii lor în Senat.

(3) Listele candidaților propuși de grupurile parlamentare și, respectiv, de asociațiile și uniunile de creatori sunt înaintate de Biroul permanent al Senatului Comisiei pentru cultură și media și Comisiei pentru politică externă, în vederea audierii acestora în ședință comună.

(4) În urma audierii, cele două comisii permanente vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta în ședința plenului Senatului, însoțit de listele de candidați propuși pentru posturile de membru în Consiliul de conducere.

(5) Listele de candidați se supun votului plenului Senatului și se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.

(6) Mandatul membrilor Consiliului de conducere este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Art. 7. -

(1) Consiliul de conducere are următoarele atribuții:

a) aprobă strategia, proiectele și programele de activitate ale Institutului, atât pe plan intern, cât și pe plan extern;

b) aprobă structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare ale Institutului;

c) avizează structura organizatorică și funcțiile de conducere pentru institutele culturale românești din străinătate;

d) aprobă proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli, pe baza fundamentării Comitetului director, precum și execuția bugetară din anul anterior; Modificări (1)

e) aprobă raportul Comitetului director privind descărcarea de gestiune a acestuia pentru perioada analizată;

f) avizează colaborarea cu organizații interne și internaționale, precum și afilierea la organizații internaționale;

g) aprobă raportul anual de activitate a Institutului, precum și orice alte rapoarte cerute de comisiile de specialitate ale Senatului.

(2) Consiliul de conducere poate delega unele dintre atribuțiile sale Comitetului director.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

Art. 8. -

(1) Consiliul de conducere se întrunește semestrial în ședință ordinară, precum și în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului de conducere se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, de către președintele Institutului, cu cel puțin 7 zile înainte de data ședinței, precizându-se data, ora și locul desfășurării și ordinea de zi a ședinței.

(3) Convocarea ședințelor extraordinare ale Consiliului de conducere se poate face la cererea Biroului permanent al Senatului României, a președintelui Institutului sau a unei pătrimi din numărul total al membrilor. Convocarea se face nominal, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării.

(4) La ședințele Consiliului de conducere participă, fără drept de vot, secretarul general al Institutului și secretarul general adjunct.

Art. 9. -

(1) Consiliul de conducere este legal constituit în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) În cazul în care, la prima convocare, Consiliul de conducere nu este legal constituit, a doua convocare este organizată în decurs de două săptămâni, cu respectarea prevederilor prezentei legi, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majorității membrilor prezenți, oricare ar fi numărul acestora.

Art. 10. -

(1) Comitetul director este organul care asigură conducerea executivă a activității curente a Institutului și este alcătuit din 7 membri, dintre care unul este președintele Institutului, 2 sunt vicepreședinții, unul este secretarul general, unul este secretarul general adjunct, iar restul de 2 membri sunt numiți de președinte dintre persoanele cu funcții de conducere din aparatul propriu al Institutului.

(2) Mandatul membrilor Comitetului director este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii; membrii Comitetului director prezintă anual Consiliului de conducere raportul de activitate.

(3) Comitetul director adoptă decizii cu votul majorității membrilor săi.

(4) Comitetul director are următoarele atribuții:

a) asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului de conducere;

b) asigură realizarea strategiei și a programelor de activitate ale Institutului;

c) elaborează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și execuția bugetară pe anul anterior; Modificări (1)

d) asigură realizarea proiectelor de parteneriat public-privat cu instituții din țară și din străinătate;

e) elaborează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a Institutului, precum și organigrama acestuia;

f) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Consiliul de conducere.

(5) Atribuțiile Comitetului director sunt repartizate membrilor acestuia, corespunzător departamentelor Institutului.

Art. 11. -

(1) Comitetul director se întrunește în ședințe ordinare o dată pe lună și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea ședințelor se face de către președintele Institutului.

(3) Ședințele Comitetului director sunt legal constituite în prezența a cel puțin 5 membri.

(4) Ședințele Comitetului director sunt prezidate de președintele Institutului sau, în lipsa acestuia, de către un alt membru desemnat de președinte potrivit legii.

(5) În exercitarea atribuțiilor care îi revin Comitetul director adoptă decizii cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(6) La ședințele Comitetului director pot participa, cu statut consultativ, și alți coordonatori ai compartimentelor de specialitate stabilite prin organigramă.

Art. 12. -

(1) Conducerea operativă a Institutului este asigurată de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți, cu rang de secretar de stat, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului permanent al Senatului, cu respectarea procedurilor prevăzute la art. 6 alin. (3) - (5). Funcția de vicepreședinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

(2) Funcția de președinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

(3) Președintele Institutului exercită următoarele atribuții:

a) coordonează întreaga activitate a Institutului;

b) reprezintă Institutul în relațiile cu persoanele fizice și juridice române și străine;

c) încheie în numele Institutului acte juridice, potrivit legii;

d) prezidează ședințele Consiliului de conducere;

e) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin președintele emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii.

(5) Președintele este ordonator principal de credite.

(6) Președintele Institutului poate delega o parte dintre atribuțiile sale vicepreședinților Institutului sau altor membri ai Comitetului director, desemnați conform legii.

Art. 13. -

(1) Pe lângă președintele Institutului funcționează un consiliu consultativ format din personalități de prestigiu în domeniul culturii, artei, învățământului și științei, din țară și din străinătate.

(2) Componența, organizarea și funcționarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al președintelui Institutului.

Art. 14. -

Numărul maxim de posturi pentru Institut este de 184, exclusiv demnitarii.

Art. 15. -

(1) Activitatea externă a Institutului se desfășoară și prin institute culturale românești din străinătate, care își mențin subordonarea administrativă față de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Institutele culturale românești din străinătate își desfășoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din țările respective.

Art. 16. -

În susținerea activității externe a Institutului, prin intermediul institutelor culturale românești din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe asigură:

a) cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare funcționării administrative a acestor institute;

b) condițiile necesare pentru derularea programelor și proiectelor stabilite de Consiliul de conducere al Institutului, în conformitate cu obiectivele acestuia și pentru fiecare institut cultural în parte;

c) transportul, în regim de curier diplomatic, al materialelor documentare, necesare activității acestor institute.

Art. 17. -

(1) Înființarea și desființarea institutelor culturale românești din străinătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii și a Institutului.

(2) Structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare ale institutelor culturale românești din străinătate se stabilesc, la propunerea Institutului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii și președintelui Institutului.

Art. 18. -

(1) Institutele culturale românești din străinătate sunt conduse de câte un director și un director adjunct, funcții incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic.

(2) Directorul institutului cultural român din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier, iar directorul adjunct are grad diplomatic de consilier.

(3) Numirea și revocarea directorilor și a directorilor adjuncți se fac la propunerea președintelui Institutului și cu avizul comun al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii și al președintelui Institutului, pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru încă un mandat; directorul Accademia di Romania din Roma și cel al Institutului Cultural Român și de Cercetare Umanistică de la Veneția sunt numiți la propunerea președintelui Academiei Române. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 19. -

Ministerul Afacerilor Externe sprijină, prin intermediul Academiei Diplomatice, organizarea de cursuri de formare, pregătire și perfecționare profesională a personalului care urmează să fie trimis în misiune permanentă la institutele culturale românești din străinătate, în cooperare cu instituțiile de învățământ universitar sau postuniversitar ori cu alte instituții specializate în promovarea culturii și cooperării internaționale.

Art. 20. -

(1) Pe perioada misiunii permanente în străinătate personalul de specialitate al institutelor culturale românești, cu excepția personalului tehnico-administrativ, beneficiază de drepturile și se supune obligațiilor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic și consular al României.

(2) Personalul institutelor culturale românești din străinătate nu poate efectua, de regulă, misiuni permanente în străinătate cu o durată mai mare de 4 ani consecutivi; după fiecare misiune permanentă în străinătate, personalul institutului cultural își reia activitatea la locul de muncă anterior.

Art. 21. -

(1) Bugetul de venituri și cheltuieli al Institutului se elaborează pe bază de programe. Cheltuielile curente și de capital ale Institutului se finanțează din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat. Modificări (1)

(2) Veniturile proprii ale Institutului se constituie din vânzarea produselor editoriale, realizarea de studii, analize și programe pe bază de contracte de cercetare, precum și din proiecte realizate în parteneriat public-privat și se utilizează de către Institut, integral, pentru finanțarea activității proprii. Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului se reportează în anul următor, cu excepția subvențiilor de la bugetul de stat. Modificări (1)

(3) Institutul poate primi și folosi donații și sponsorizări, potrivit legii.

(4) Institutele culturale românești din străinătate sunt finanțate de la bugetul de stat, pentru cheltuieli administrative, printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Ministerului Afacerilor Externe, iar cheltuielile cu programele și proiectele culturale sunt finanțate de la bugetul de stat, printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Institutului Cultural Român.

Art. 22. -

Institutul preia fără plată patrimoniul Fundației Culturale Române și al Editurii Fundației Culturale Române, inclusiv sediile în care acestea își desfășoară activitatea, pe bază de protocol de predare-primire, încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu ultima situație financiară anuală, actualizată potrivit prevederilor legale.

Art. 23. -

(1) Încadrarea personalului Institutului se face pe bază de concurs sau examen, în condițiile legii.

(2) Personalul Fundației Culturale Române și al Editurii Fundației Culturale Române se preia, pe baza testării cunoștințelor, în limita numărului de posturi și se consideră transferat în interes de serviciu.

Art. 24. -

Salarizarea personalului Institutului se face potrivit legislației privind salarizarea în sectorul bugetar.

Art. 25. -

(1) Activitatea Institutului este analizată de Senat, prin dezbaterea raportului de activitate anual și ori de câte ori comisiile de specialitate ale Senatului solicită Institutului rapoarte cu privire la probleme specifice, care se depune, împreună cu contul de execuție bugetară, până la data de 15 aprilie a anului următor.

(2) Raportul anual de activitate se depune, împreună cu contul de execuție bugetară, la Biroul permanent al Senatului, până la data de 15 aprilie a anului următor.

(3) Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă ale Senatului dezbat, în ședință comună, raportul anual de activitate a Institutului și, cu avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital asupra contului de execuție bugetară, întocmesc un raport comun, care este supus aprobării Senatului.

(4) În situația în care comisiile de specialitate resping raportul anual de activitate a Institutului, conducerea acestuia este obligată ca, în termen de 30 de zile, să prezinte comisiilor reunite un program de măsuri concrete pentru remedierea lipsurilor semnalate, program care va fi supus dezbaterii și aprobării celor două comisii.

(5) Raportul comisiilor de specialitate asupra raportului anual de activitate a Institutului și, după caz, programul de măsuri se supun dezbaterii plenului Senatului în prezența conducerii Institutului și se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Art. 26. -

(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, centrele culturale românești din străinătate se reorganizează ca institute culturale.

(2) Institutele culturale românești din străinătate vor beneficia de dotări adecvate activităților stabilite prin prezenta lege.

Art. 27. -

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 354/1990 privind înființarea Fundației Culturale Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 22 septembrie 1995, și Hotărârea Guvernului nr. 1.208/1990 privind înființarea Editurii Fundației Culturale Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 27 mai 1992, precum și orice alte dispoziții contrare.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. I și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2012, care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale acesteia:

"

Art. I. -

Institutul Cultural Român, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, sub autoritatea Președintelui României, se reorganizează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Art. III. -

În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, plenul Senatului va numi conducerea operativă a Institutului, precum și membrii Consiliului de conducere a căror desemnare este de competența sa, conform dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență."

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...