Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine

Reglementarea tehnică "Normativ privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2013, elaborată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. din 17.06.2013

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 iulie 2013

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 5

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Generalități

SECȚIUNEA 1 Obiect și domeniu de aplicare

Art. 1. -

Prezentul normativ reglementează modul de organizare a intervențiilor pentru combaterea poleiului și înzăpezirii drumurilor publice, precum și modul de conducere și coordonare a acestei activități în vederea asigurării viabilității drumurilor pe timp de iarnă.

Art. 2. -

Autoritățile administrației publice locale vor stabili, în conformitate cu prezentul normativ, modul de intervenție pentru combaterea poleiului și înzăpezirii pentru drumurile pe care le au în administrare.

SECȚIUNEA a 2-a Notații

Art. 3. -

În înțelesul prezentului normativ, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:

a) C.N.A.D.N.R. - S.A. - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.;

b) D.R.D.P. - direcția regională de drumuri și poduri;

c) S.D.N. - Secția de drumuri naționale;

d) D.R. - I.G.P.R. - Direcția rutieră din Inspectoratul General al Poliției Române;

e) S.R.-I.P.J. - Serviciul rutier din cadrul inspectoratului de poliție județean;

f) I.J.S.U. - inspectoratul județean pentru situații de urgență;

g) A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie;

h) A.L.D. - administrația locală a drumurilor;

i) C.G.M.B. - Consiliul General al Municipiului București;

j) C.J. - consiliul județean;

k) D.N. - drum național;

l) D.J. - drum județean;

m) D.C. - drum comunal;

n) P.S.I. - paza și stingerea incendiilor;

o) M.Z.A. - media zilnică anuală;

p) A.T.B. - autobasculantă;

q) C.L. - consiliul local;

r) CIC - Centru de întreținere și coordonare

SECȚIUNEA a 3-a Prevederi generale

Art. 4. -

Administratorul drumului își va organiza atât sistemul de informare și control asupra stării drumurilor, cât și modul de pregătire și acționare pe timp de iarnă.

Art. 5. -

Conducerea și coordonarea activității de prevenire și intervenție pentru combaterea poleiului și înzăpezirii drumurilor se realizează prin comandamente instituite la nivel central și teritorial de către administratorul drumului public, aprobate prin ordine și decizii.

Art. 6. -

Pe timp de viscol, ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care pot genera probleme în trafic, se vor lua următoarele măsuri:

1. Administratorul drumului va monta mijloacele de semnalizare rutieră corespunzătoare de restricționare a circulației și va informa utilizatorii drumului despre măsurile luate.

2. Utilizatorii vor fi informați asupra posibilității accesului pe sectorul de drum restricționat.

3. Aprobarea pentru închiderea temporară a circulației rutiere pe un sector de drum afectat de fenomenele menționate, pentru drumurile naționale care asigură legătura cu frontierele, cele care asigură legătura dintre municipiile-reședință de județ și capitală, se dă de către comandamentul central de iarnă la inițiativa C.N.A.D.N.R. - S.A. și a D.R.-I.G.P.R., iar pentru celelalte drumuri naționale de către comandamentele județene la inițiativa D.R.D.P. și a S.R.-I.P.J. respective.

Art. 7. -

(1) În cazuri de urgență, când starea timpului impune închiderea circulației rutiere pe un sector de drum pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viața participanților la trafic și când sistemul de informare existent nu permite luarea operativă a aprobării menționate la art. 5, șeful S.D.N. împreună cu șeful S.R.-I.P.J. pot opera închiderea circulației cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunzătoare și a informării participanților la trafic.

(2) În aceste cazuri, în termenul cel mai scurt posibil, șeful secției va informa simultan asupra măsurilor luate conducerea D.R.D.P., dispeceratul Comandamentului Central de Iarnă al C.N.A.D.N.R.-S.A. și I.J.S.U., iar șeful S.R.-I.P.J. va informa operativ D.R.-I.G.P.R. asupra măsurilor dispuse.

(3) Conducerea D.R.D.P. va informa C.N.A.D.N.R.-S.A cu privire la măsurile de închidere a circulației rutiere pe autostrăzi și drumuri naționale.

(4) Ceilalți administratori de drumuri publice vor proceda în mod similar.

Art. 8. -

În cazul restricționării/închiderii circulației rutiere pe anumite sectoare de drumuri, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne din Comandamentul Central de Iarnă informează telefonic Centrul Operațional de Comandă al Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 9. -

Pe timp de viscol, avertizat cu cod galben și/sau portocaliu, se va interveni doar în situația când sunt în pericol vieți omenești sau distrugeri materiale pe rețeaua de drumuri publice. Intervenția se va efectua din dispoziția comandamentelor județene.

Art. 10. -

(1) Participanții la trafic au obligația să își pregătească corespunzător autovehiculele pentru circulația pe timp de iarnă.

(2) În cadrul programelor comune C.N.A.D.N.R. - S.A. - D.R.-I.G.P.R. se vor prevedea modalități concrete de verificare a autovehiculelor din trafic.

SECȚIUNEA a 4-a Terminologie, notații, referințe

Art. 11. -

Terminologia uzuală este cea stabilită prin SR 4032/1 - Lucrări de drumuri. Terminologie, precum și prin alte standarde conexe lucrărilor de drumuri. Pentru terminologia neutilizată în mod curent în domeniul întreținerii drumurilor, redăm termenii cu definiția acestora din Dicționarul explicativ al limbii române, cu interpretarea și efectele produse asupra drumurilor, astfel:

a) Fenomene meteorologice:

precipitații - particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori și ating suprafața solului. Referirile la cantitățile de precipitații se fac de regulă la cantitatea de apă căzută în 24 de ore. Se măsoară în milimetri (înălțimea stratului de apă depus pe m2 sau echivalentul în litri. Dacă precipitațiile sunt solide, se echivalează grosimea stratului de zăpadă, în funcție de densitatea sa, cu cantitatea de apă corespunzătoare).

Definiții privind forma precipitațiilor:

ploaie - precipitație atmosferică sub formă de picături provenite din condensarea vaporilor din atmosferă;

burniță - precipitație caracterizată prin picături foarte fine de apă și foarte apropiate între ele, care cad lent dintr-o pătură noroasă, relativ densă și în majoritatea cazurilor joasă, care uneori atinge suprafața solului sub formă de ceață;

ninsoare - precipitație sub formă de cristale de gheață, izolate sau unite între ele: ninsoarea poate fi slabă când fulgii sunt rari ori ninsoarea este măruntă (fulguială), abundentă, când fulgii sunt mari și deși, sau normală;

lapoviță - precipitație constituită dintr-un amestec de picături de apă și fulgi de zăpadă care cade la temperaturi în jur de zero grade;

grindină - precipitație sub formă de particule de gheață, fie transparente, fie parțial sau în totalitate opace, de formă sferică, conică sau neregulată; deși este o formă în care pot cădea precipitațiile, grindina are aceleași reguli de tratare ca și fenomenele speciale, din cauza pagubelor deosebite pe care le produce;

Fenomenele speciale - sunt acelea care au un impact deosebit asupra economiei naționale, în transport, în agricultură sau industrie. Acestea sunt:

ceață (pâclă, negură) - suspensie în atmosferă de picături de apă foarte mici, în general de dimensiuni microscopice care reduce vizibilitatea (sub un km) la suprafața solului. Ceața slabă care nu reduce vizibilitatea sub un km se numește aer cețos;

chiciură (promoroacă) - depunere pe obiectele terestre, ca urmare a înghețării picăturilor de apă supraîncărcate care se lovesc de suprafețele obiectelor, fie sub acțiunea mișcării lor dezordonate, fie sub acțiunea vântului;

măzăriche - precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață;

brumă - depunere de gheață pe obiectele de la sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din sublimarea vaporilor de apă conținuți în aerul ambient; frecvent bruma se formează după răsăritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine și în cursul nopții. Pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul este obișnuit în intervalul 15 octombrie-20 martie, după 29 martie brumele fiind considerate târzii, iar înainte de 15 octombrie, timpurii;

îngheț la sol - scăderea temperaturii suprafeței solului sub zero grade în timp ce temperatura în adăpost de regulă rămâne superioară acestui prag și se datorează înainte de toate radiației nocturne;

polei - depunere de gheață, compactă și netedă, în general transparentă, care provine din înghețarea picăturilor de ploaie sau de burniță suprarăcite pe obiectele a căror suprafață au o temperatură negativă ori puțin mai mare de 0°C.

Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu gheața la sol (ghețușca), formată prin unul din următoarele procese:

- apa rezultată din precipitații lichide, înghețată ulterior pe suprafața solului;

- apa provenită din topirea parțială sau totală a stratului de zăpadă care a acoperit solul îngheață din nou;

- zăpada care acoperă solul devine compactă și tare (bătătorită și alunecoasă) datorită circulației rutiere;

vânt - mișcare a aerului în raport cu suprafața solului, caracterizată prin viteză (tărie) și direcție de deplasare care se determină cu instrumente și repere în teren, iar interpretarea se face conform tabelului Scara Beaufort;

viscol - vânt suficient de puternic și turbulent, care depășește tăria 4 pe scara Beaufort, însoțit ori nu de ninsoare sau care transportă zăpada la suprafața solului; când fenomenul este intens și vizibilitatea verticală este redusă, nu se poate ști dacă este transportată numai zăpada de la sol sau și ninsoarea. Când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpada de pe sol și nu ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată și nu viscolită;

vijelie - se caracterizează printr-o variație puternică a vântului; viteza vântului crește brusc (poate depăși 100 km/h) pentru o perioadă de timp scurt, uneori de ordinul minutelor, însoțită și de o schimbare a direcției, în majoritatea cazurilor la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de bruscă. Vijelia precede sau însoțește norii orajoși; momentul ei de declanșare corespunde cu cel al creșterii bruște de presiune și umezeală relative și de scădere a temperaturii aerului. Cerul capătă un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult și baza norului orajos nu mai este vizbilă.

Ca mod de manifestare viscolele pot fi:

a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere;

b) viscolul de jos (viscolul de sol) - este produs de vânt puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafața solului;

c) viscolul general - este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de jos (antrenarea zăpezii căzută anterior).

Ținând seama de viteza vântului pot fi:

a) viscole moderate - când viteza vântului este cuprinsă între 6 și 10 m/s;

b) viscole tari - când viteza vântului este cuprinsă între 11 și 16 m/s;

c) viscole violente - când viteza vântului este mai mare de 17 m/s;

d) furtuni de zăpadă - viscolul general cu o viteză a vântului mai mare de 17 m/s, când transportul zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în cazul viscolelor lucrările de deszăpezire sunt întrerupte;

vizibilitate - distanța maximă până la care un obiect, luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condiții atmosferice date. În legătură cu starea meteo, vizibilitatea se reduce datorită ploii, ceții, viscolului. Se consideră:

- vizibilitate bună - pentru distanțe mai mari de 300 m;

- vizibilitate redusă - pentru distanțe cuprinse între 50 m și 300 m;

- vizibilitate foarte redusă - pentru distanțe mai mici de 50 m;

zăpadă (omăt, nea, ninsoare) - precipitație solidă sub formă de fulgi albi alcătuiți din cristale de apă înghețată sau, referitor la existența acesteia, strat provenit din aglomerarea acestor fulgi când temperatura solului este sub 0°C;

zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheață, care se formează primăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secțiuni de scurgere mai înguste, datorită căreia se produc creșteri de nivel și inundații;

zăi - sloiuri de gheață care plutesc liber la suprafața unei ape;

zloată - amestec de apă cu zăpadă format pe partea carosabilă ca urmare a căderii precipitațiilor sub formă de lapoviță ori a topirii zăpezii datorată creșterii temperaturilor atmosferice sau acționării cu materiale chimice.

b) Consecințe ale fenomenelor meteorologice:

înzăpezirea - depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantități mari de zăpadă, unde poziția drumului față de vânt și profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue;

grad de înzăpezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea. Este influențat de configurația profilului transversal al drumului, poziția drumului față de direcția vântului, tăria vântului (viteza), volumul de precipitații. Exprimă de regulă pericolul de înzăpezire prin factorii care îl determină, dar și înzăpezirea produsă la un anumit moment din timpul iernii;

fenomene de înzăpezire - mod de depunere a zăpezii, cum ar fi:

suluri de zăpadă

- depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (parțial sau total), mai înalte spre partea de unde suflă vântul;

- depuneri de zăpadă cu grosime aproape constantă pe o lungime de drum.

c) Cu privire la desfășurarea traficului rutier:


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...