Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 290/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27 iunie 2013

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Stimas" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.103/86/2012* al Tribunalului Suceava - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 145D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 318/2007.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.103/86/2012*, Tribunalul Suceava - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Stimas" - S.A. din Suceava cu ocazia soluționării unui litigiu de muncă având ca obiect "contestație decizie de concediere".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că "stabilind ope legis, prin prevederile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, întinderea prejudiciului, cât și obligația angajatorului de a repara acest prejudiciu, indiferent dacă prejudiciul a fost cauzat din culpa sa sau din culpa altei persoane, se încalcă dreptul angajatorului la un proces echitabil, acesta fiind lipsit de dreptul de a putea dovedi prin probe întinderea prejudiciului suferit de angajat, de dreptul de a proba culpa unei alte persoane ori chiar culpa angajatului în crearea prejudiciului".

Tribunalul Suceava - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 și 57.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece prevederile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, dat fiind că din conținutul normativ al acestora rezultă că nu se referă la despăgubiri, ci la altă ipoteză, și anume la încetarea de drept a contractului individual de muncă, la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de admitere a cererii de anulare a actului de concediere, în cazul în care salariatul concediat nu solicită repunerea în situația anterioară actului de concediere. Or, în esență, aspectele invocate reprezintă probleme de interpretare și aplicare a legii cu privire la întinderea prejudiciului efectiv suferit de salariat, care trebuie acoperit prin plata despăgubirilor, în cazul în care instanța a dispus anularea concedierii, aspecte ce sunt însă de competența instanțelor de judecată, iar nu a instanței de contencios constituțional.

Avocatul Poporului apreciază că, din examinarea susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, rezultă că, în realitate, acesta critică conținutul alin. (1) al art. 80 din Codul muncii și nu alin. (3), așa cum s-a reținut atât în excepția formulată, cât și în încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Așa fiind, Avocatul Poporului și-a exprimat punctul de vedere în sensul că prevederile art. 80 alin. (1) din Codul muncii sunt constituționale și nu aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 21 și 57 din Legea fundamentală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu următorul cuprins: "În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești."

Din examinarea motivelor de neconstituționalitate invocate, rezultă însă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl formează prevederile alin. (1) al art. 80 din Codul muncii, potrivit cărora "În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 57 referitoare la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 318 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, Curtea a constatat că "textul de lege criticat are ca ipoteză concedierea unui salariat în mod netemeinic sau nelegal, fapt ce trebuie stabilit în cadrul unui proces desfășurat cu respectarea principiului contradictorialității și pe baza unui probatoriu pertinent și convingător. Numai în urma stabilirii cu corectitudine a acestui fapt, instanța va dispune anularea măsurii de concediere și obligarea angajatorului în culpă la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Lipsirea salariatului de aceste drepturi reprezintă un prejudiciu efectiv suferit, indiferent dacă în perioada cuprinsă între data concedierii și cea a reîncadrării a realizat sau nu venituri din alte surse. Salariatul nu poate abuza de acest drept, întrucât beneficiază de el numai cu condiția stabilirii netemeiniciei sau a nelegalității măsurii de concediere luate unilateral de angajator."

În aceste condiții, Curtea a constatat că textul de lege examinat "nu conține nicio măsură de natură să îngrădească, accesul liber la justiție ori posibilitatea ambelor părți de a se folosi de toate garanțiile și mijloacele procesuale, propunând și administrând probele necesare pentru susținerea și apărarea drepturilor și intereselor lor legitime, inclusiv exercitarea căilor legale de atac, care condiționează și asigură desfășurarea unui proces echitabil".

Cât privește administrarea probelor în litigiile de muncă, prin Decizia nr. 48 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 15 martie 2011, Curtea a reținut că "Angajatorul este cel care deține documentele și toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului și pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor părților raportului juridic de muncă, fiind necesară și firească obligația acestuia de a prezenta aceste probe".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În speță, Curtea reține că autorul excepției critică faptul că s-a permis angajatului său ca, prin rea-credință, după o perioadă de aproximativ 5 ani de zile, să solicite anularea deciziei de concediere și obligarea angajatorului la plata de despăgubiri, fără just temei, întemeiate pe o prezumție de culpă a angajatorului. Din această perspectivă, Curtea apreciază că aspectele invocate de autorul excepției vizează probleme de aplicare a legii, și nu aspecte de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât perioada de timp - termenul - în care s-a desfășurat procesul, considerat de acesta că ar aduce atingere termenului rezonabil, nu este instituit de normele legale criticate, ci este determinat de modul în care s-au desfășurat procedurile în fața instanțelor judecătorești.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Stimas" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.103/86/2012* al Tribunalului Suceava - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...