Guvernul României

Hotărârea nr. 899/2002 privind organizarea învățământului postuniversitar medical și farmaceutic uman

Modificări (3), Puneri în aplicare (2), Referințe (2), Referințe în jurisprudență

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 05 septembrie 2002.

În vigoare de la 05 septembrie 2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 69, 79, 135 și 136 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. -

Învățământul postuniversitar medical și farmaceutic uman asigură specializarea și perfecționarea personalului cu studii superioare în domeniu. Modificări (1)

Art. 2. - Modificări (1)

Formele de învățământ postuniversitar medical și farmaceutic uman sunt:

a) rezidențiatul;

b) specializarea pentru dobândirea unei alte specialități;

c) doctoratul;

d) programele pentru obținerea de competențe și supraspecializări;

e) masteratul;

f) educația medicală continuă;

g) cursurile postuniversitare de perfecționare și alte forme prevăzute de lege.

Art. 3. -

Învățământul postuniversitar medical și farmaceutic uman este coordonat de către Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătății și Familiei, în condițiile legii, pe baza cerințelor de perfecționare determinate de strategiile programelor naționale de sănătate. Modificări (1)

Art. 4. -

(1) Învățământul postuniversitar medical și farmaceutic uman se desfășoară în instituții de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, în unități sanitare acreditate și în alte instituții prevăzute de lege. Modificări (1)

(2) Unitățile sanitare sunt acreditate în acest scop de către Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Ministerului Sănătății și Familiei, pe baza criteriilor de competență profesională și a nivelului de dotare tehnico-materială. Procedura și criteriile de acreditare a unităților sanitare în care se desfășoară rezidențiatul se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei și al ministrului educației și cercetării, la propunerea instituțiilor de învățământ superior medical. Modificări (1)

(3) Învățământul postuniversitar medical și farmaceutic uman se desfășoară conform programelor de învățământ elaborate de instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, cu avizele Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Sănătății și Familiei. Modificări (1)

Art. 5. -

(1) Rezidențiatul este forma de învățământ postuniversitar specifică în medicină, stomatologie și farmacie, prin care se asigură pregătirea ce permite obținerea specializării medicale și farmaceutice, cu o durată cuprinsă între 3 și 7 ani, în funcție de specialitate. Modificări (1)

(2) Medicii, medicii stomatologi și farmaciștii care sunt admiși în rezidențiat și desfășoară activitățile specifice acestei forme de pregătire sunt numiți rezidenți. Modificări (1)

(3) Conținutul și durata rezidențiatului se propun de către instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, în acord cu Directivele sectoriale ale Uniunii Europene, și se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății și familiei.

(4) În vederea stabilirii numărului de locuri instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate vor comunica în prealabil Ministerului Sănătății și Familiei și Ministerului Educației și Cercetării, cu minimum un an înainte de data începerii fiecărui an de pregătire în rezidențiat, numărul de rezidenți care pot fi pregătiți în instituția respectivă, pe fiecare specialitate, pentru anul de rezidențiat respectiv. Modificări (1)

(5) Numărul de locuri pentru pregătirea în rezidențiat este stabilit în fiecare an de rezidențiat, pe baza propunerilor formulate de Ministerul Sănătății și Familiei, cu consultarea ministerelor cu rețele sanitare proprii, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății și familiei. Numărul de locuri din teritoriu se stabilește pe baza numărului de posturi din teritoriu, ținându-se seama de numărul specialiștilor existent în rețeaua de asistență medicală de specialitate, dinamica acestuia, evoluția demografică, mobilitatea globală și regională și de strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate. Modificări (1)

(6) Rezidentul participă la activități specifice în clinicile sau secțiile unde își desfășoară pregătirea de specialitate, sub îndrumarea și supravegherea directă a coordonatorilor săi din instituțiile și unitățile acreditate conform art. 4. Modificări (1)

Art. 6. -

(1) Admiterea la rezidențiat se face prin concurs național organizat în ultimul trimestru al fiecărui an de către Ministerul Sănătății și Familiei, pe baza metodologiei de concurs aprobate prin ordin al ministrului sănătății și familiei. Modificări (1)

(2) Condițiile de înscriere la concursul național pentru rezidențiat sunt:

- candidatul are diplomă de licență în profil medico-farmaceutic uman sau o diplomă echivalentă cu aceasta;

- candidatul este apt din punct de vedere medical (fizic și neuropsihic) pentru exercitarea activității în grupa de specialitate pentru care candidează.

(3) Rezultatele concursului național pentru rezidențiat sunt confirmate prin ordin al ministrului sănătății și familiei.

Art. 7. -

(1) Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Educației și Cercetării înființează o comisie comună de organizare a concursului pentru rezidențiat, sub autoritatea și responsabilitatea Ministerului Sănătății și Familiei, abilitată să asigure organizarea concursului. Modificări (1)

(2) Comisia comună de organizare a concursului pentru rezidențiat este formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei și reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării. Modificări (1)

(3) Componența și numărul membrilor comisiei comune se aprobă anual prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății și familiei.

Art. 8. -

(1) Admiterea în rezidențiat a personalului didactic încadrat pe funcții de preparator la disciplinele clinice și preclinice cu sau fără corespondent în Nomenclatorul specialităților medicale și farmaceutice, competențe și supraspecializări pentru rețeaua de asistență medicală se face în situația îndeplinirii condițiilor de admitere la grupa sau subgrupa de specialități respectivă. Modificări (1)

(2) Doctoranzii cu frecvență pot fi admiși în rezidențiat numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1).

Art. 9. -

Pregătirea în rezidențiat se organizează în două etape:

a) etapa I, de pregătire teoretică, ce are loc numai în clinici universitare, fiind normată ca activitate de învățământ;

b) etapa a II-a, de pregătire practică, ce are loc atât în clinici universitare, cât și în unități sanitare și farmaceutice de stat sau particulare acreditate.

Art. 10. -

(1) Candidații admiși la concursul național de rezidențiat sunt repartizați de către Ministerul Sănătății și Familiei, pe baza propriilor opțiuni, în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la concurs, pentru efectuarea stagiilor de pregătire în centre universitare sau în unități sanitare acreditate, în conformitate cu art. 4, în funcție de propunerile instituțiilor de învățământ superior de stat cu profil medico-farmaceutic uman acreditate și de capacitățile de pregătire ale unităților sanitare. Modificări (1)

(2) Schimbarea specialității în care a fost admis rezidentul este posibilă printr-un nou concurs de rezidențiat. În cazuri justificate schimbarea se poate face numai prin ordin al ministrului sănătății și familiei, dacă solicitantul îndeplinește condițiile minime la specializarea cerută. Jurisprudență

(3) Lista candidaților repartizați în universități, pe specialități, se comunică Ministerului Educației și Cercetării de către Ministerul Sănătății și Familiei la finalizarea concursului. Modificări (1)

Art. 11. -

(1) Numărul de rezidenți pentru normarea activității de predare este de cel puțin 5 pe specializare. În mod excepțional, el poate coborî sub această cifră la propunerea senatului universității și cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.

(2) Finanțarea activității de pregătire teoretică a rezidenților admiși pe numărul de locuri stabilit potrivit art. 5 alin. (4), organizată de instituțiile de învățământ superior de stat cu profil medico-farmaceutic uman, se face din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pe bază de contract, în condițiile prevăzute la art. 171 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Activitatea de predare aferentă învățământului de rezidențiat se cuprinde distinct în statele de funcțiuni ale catedrelor.

(4) Instituțiile de învățământ superior de stat cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, care derulează programe de pregătire prin rezidențiat, au obligația să organizeze un departament specializat sau o structură care să răspundă de organizarea și calitatea activităților didactice pentru aceste programe.

Art. 12. -

(1) Rezidențiatul se finalizează printr-un examen care cuprinde probe teoretice și practice, susținute în fața unei comisii de specialiști propuse de către instituțiile de învățământ superior, societățile profesionale, Colegiul Medicilor din România și Colegiul Farmaciștilor din România și numite prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei și al ministrului educației și cercetării.

(2) Absolvenții stagiilor de rezidențiat se pot prezenta la examenul de finalizare în primii 2 ani de la absolvire.

(3) Stagiul de rezidențiat poate fi întrerupt la solicitarea rezidentului și cu aprobarea Ministerului Sănătății și Familiei, în condițiile respectării contractului individual de muncă. Modificări (1)

(4) După promovarea examenului prevăzut la alin. (1) rezidenților li se eliberează certificatul de medic specialist, medic stomatolog specialist și, respectiv, de farmacist specialist, de către Ministerul Sănătății și Familiei. Modificări (1)

(5) Calitatea de medic specialist sau de farmacist specialist este dovedită de certificatul eliberat conform alin. (4).

Art. 13. -

(1) Diplomele, certificatele și alte documente emise de autoritățile și organismele competente ale unui stat membru al Uniunii Europene sau din țările din Spațiul Economic European (S.E.E.), care atestă specializarea medicilor și stomatologilor cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Spațiului Economic European (S.E.E.) în una dintre specialitățile recunoscute de către statele membre ale Uniunii Europene, specialitate existentă în Nomenclatorul specialităților medicale și farmaceutice, competențe și supraspecializări pentru rețeaua de asistență medicală, sunt recunoscute de Ministerul Sănătății și Familiei ca certificat de medic specialist, respectiv de stomatolog specialist.

(2) Farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai Spațiului Economic European (S.E.E.) își pot desfășura activitatea în România pe baza diplomei de farmacist eliberate de autoritățile și organismele competente ale unui stat membru al Uniunii Europene sau din țările din Spațiul Economic European (S.E.E.), echivalată de Ministerul Educației și Cercetării și recunoscută de Ministerul Sănătății și Familiei din România, conform legii.

(3) Stagiile de specializare efectuate în afara României, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European (S.E.E.), se echivalează de către Ministerul Sănătății și Familiei cu stagiul de rezidențiat prevăzut de legislația din România, dacă pentru specializarea respectivă durata și programele de studiu sunt echivalente. Certificatele de medic, de stomatolog și, respectiv, de farmacist specialist se obțin în acest caz după promovarea examenului de specialitate în România.

Art. 14. -

(1) Pregătirea prin rezidențiat se poate face și cu taxă, atât de către cetățenii români, cât și de către cetățenii străini, în afara locurilor care se susțin de la bugetul de stat, stabilite conform art. 5 alin. (4).

(2) Numărul locurilor cu taxă se stabilește anual, pe specialități, la propunerea senatelor universitare, și se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei și al ministrului educației și cercetării.

Art. 15. -

Masteratul și doctoratul se desfășoară conform legii.

Art. 16. -

(1) A doua specialitate se poate obține, numai în regim cu taxă:

a) prin susținerea unui nou concurs național pentru rezidențiat și cu parcurgerea programei de pregătire, dacă specialitatea nu este înrudită cu prima specialitate pentru care solicitantul are certificat;

b) fără susținerea concursului național pentru rezidențiat, dar cu parcurgerea integrală a stagiului de pregătire, dacă specialitatea este înrudită cu cea pentru care solicitantul are certificat, cu aprobarea Ministerului Sănătății și Familiei și a Ministerului Educației și Cercetării. Modificări (1)

(2) Lista specialităților înrudite se stabilește de către Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Educației și Cercetării, prin ordin comun, pe baza Nomenclatorului specialităților medicale și farmaceutice, competențe și supraspecializări pentru rețeaua de asistență medicală. Modificări (1)

Art. 17. - Modificări (1)

(1) Competența reprezintă o formă de pregătire postuniversitară în domenii tehnice, diagnostice sau terapeutice, complementare unor specialități medico-farmaceutice.

(2) Supraspecializarea reprezintă o formă de instruire postuniversitară suplimentară, aprofundată, în domenii conexe specialității de bază, și se obține numai de către medicii specialiști sau primari după efectuarea unui program de pregătire aprobat de Ministerul Sănătății și Familiei și după promovarea examenului final.

(3) Competențele sau supraspecializările aferente fiecărei specialități medico-farmaceutice sunt stabilite de Ministerul Sănătății și Familiei și sunt cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale și farmaceutice, competențe și supraspecializări pentru rețeaua de asistență medicală. Durata și conținutul programelor de pregătire pentru obținerea de competențe sau supraspecializări sunt aprobate de către Ministerul Sănătății și Familiei la propunerea instituțiilor de învățământ superior de stat cu profil medico-farmaceutic uman acreditate.

Art. 18. - Modificări (1), Puneri în aplicare (2)

Programele de pregătire în vederea dobândirii de competențe și supraspecializări se organizează de către Ministerul Sănătății și Familiei, prin instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, care organizează și examenele de obținere a competențelor sau supraspecializărilor și eliberează certificatele de absolvire.

Art. 19. - Modificări (1)

Competențele și supraspecializările obținute în străinătate pot fi recunoscute de Ministerul Sănătății și Familiei.

Art. 20. -

(1) Educația medicală continuă cuprinde totalitatea activităților de pregătire teoretică și/sau practică destinate personalului care lucrează în domeniul medical și farmaceutic uman, în vederea dobândirii/îmbunătățirii nivelului de cunoștințe, abilități și aptitudini necesare creșterii calității asistenței medicale și nivelului de performanță în domeniul respectiv.

(2) Educația medicală continuă este organizată de către Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Academia de Științe Medicale în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate și este coordonată de Ministerul Sănătății și Familiei. Modificări (1)

(3) Programele naționale de educație medicală continuă sunt avizate de Ministerul Sănătății și Familiei. Modificări (1)

Art. 21. -

(1) Învățământul superior universitar și postuniversitar medico-farmaceutic uman se desfășoară în spitale, institute, centre de diagnostic și tratament, în secții cu paturi, în laboratoare și în cabinete. Clinicile universitare sunt secții clinice de spital în care sunt organizate catedre sau discipline universitare.

(2) Învățământul farmaceutic se desfășoară în clinici, laboratoare, farmacii publice sau de spital și în unități de cercetare și/sau producție de medicamente, agreate de instituțiile de învățământ superior.

(3) Unitățile clinice universitare se înființează, la propunerea instituției de învățământ superior, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății și familiei. Într-o unitate clinică universitară activitatea de învățământ este susținută de o singură instituție de învățământ superior sau, după caz, de o singură facultate cu profil medico-farmaceutic uman.

(4) Desființarea unei unități clinice universitare se poate face numai prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei și al ministrului educației și cercetării, la propunerea instituției de învățământ superior.

(5) Într-o unitate clinică universitară întreaga activitate de învățământ, asistență medicală și cercetare științifică este condusă de șeful clinicii.

(6) Poziția de șef de clinică se ocupă de cadrele didactice universitare cu cel mai înalt grad universitar, pe baza hotărârii senatului universității. Șeful de clinică poate fi numit șef de secție/șef de laborator, la propunerea senatului universității, prin ordin al ministrului sănătății și familiei.

Art. 22. -

Medicii și farmaciștii cu funcție didactică din unitățile clinice universitare, salariați ai instituției de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman, pot primi din partea unității sanitare în care își desfășoară activitatea integrată clinic o indemnizație de activitate clinică reprezentând cel puțin echivalentul unei jumătăți de normă corespunzătoare gradului profesional în care sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății și familiei, pentru activitatea de asistență medicală, respectiv farmaceutică, cu excepția rezidenților. Modificări (1)

Art. 23. -

Instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman vor dimensiona formațiile de studiu astfel încât numărul de studenți și rezidenți care activează concomitent într-o unitate clinică universitară să fie corelat cu capacitatea de acordare a asistenței medicale.

Art. 24. -

(1) Spațiile din spitale vor fi folosite pentru învățământ universitar și postuniversitar acreditat de stat, fără plată. Instituțiile de învățământ superior particular care au specializări cu profil medico-farmaceutic uman pot încheia contracte de închiriere, cu aprobarea ministrului sănătății și familiei, conform legislației în vigoare.

(2) Dotările din spitale, indiferent de proveniență, sunt folosite fără plată și pentru procesul de învățământ de stat acreditat, cu profil medico-farmaceutic uman.

Art. 25. -

(1) Cursurile postuniversitare de perfecționare sunt organizate de instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, cu consultarea Ministerului Sănătății și Familiei, a Colegiului Medicilor din România, respectiv a Colegiului Farmaciștilor din România. Modificări (1)

(2) Pregătirea, durata și conținutul programelor se stabilesc de către instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate, în cadrul unui program național coordonat de Ministerul Sănătății și Familiei, cu avizul Colegiului Medicilor din România, respectiv al Colegiului Farmaciștilor din România. Modificări (1)

Art. 26. -

(1) Taxele de instruire pentru formele de pregătire profesională - rezidențiat cu taxă, competențe, supraspecializări, cursuri postuniversitare, educație medicală continuă - sunt suportate de către beneficiari sau angajatorii acestora. Modificări (1)

(2) Taxele de instruire prevăzute la alin. (1) se constituie ca venituri proprii extrabugetare, se propun și se aprobă de către instituțiile organizatoare.

(3) Coordonarea activității de pregătire postuniversitară se face de către Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor, Farmaciștilor, Altui Personal cu Studii Superioare și Asistenților Medicali, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 537/2002 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății și Familiei și pentru înființarea Centrului Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor, Farmaciștilor, Altui Personal cu Studii Superioare și Asistenților Medicali. Modificări (1)

Art. 27. -

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății și Familiei vor elabora și vor aproba prin ordin comun metodologia de aplicare a prezentei hotărâri.

Art. 28. -

Prevederile prezentei hotărâri se aplică tuturor unităților medico-sanitare cu activitate structurată de învățământ universitar și postuniversitar medical și farmaceutic uman.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul educației și cercetării,
Ecaterina Andronescu
Ministrul sănătății și familiei,
Daniela Bartoș
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marian Sârbu
Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

București, 22 august 2002.

Nr. 899.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...