Ministerul Justiției - MJ

Ordinul nr. 1731/2020 pentru aprobarea Standardelor privind condițiile de muncă asigurate polițiștilor de penitenciare

Modificări (...)

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 22 mai 2020.

În vigoare de la 22 mai 2020

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul dispozițiilor art. 117 alin. (2) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul justiției emite următorul ordin:

Art. 1. -

Se aprobă Standardele privind condițiile de muncă asigurate polițiștilor de penitenciare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. -

Dispozițiile prezentului ordin se aplică în Administrația Națională a Penitenciarelor și în unitățile penitenciare subordonate.

Art. 3. -

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul justiției,
Marian Cătălin Predoiu

București, 11 mai 2020.

Nr. 1.731/C.

ANEXĂ

STANDARDE
privind condițiile de muncă asigurate polițiștilor de penitenciare

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prin prezentele standarde se asigură îmbunătățirea condițiilor de muncă, se creează un cadru coerent destinat eliminării sau diminuării riscurilor existente la locurile de muncă.

Art. 2. -

Standardele privind condițiile de muncă pentru polițiștii de penitenciare vizează cerințe minime de securitate și sănătate în muncă, în vederea asigurării de locuri de muncă sigure și sănătoase.

Art. 3. -

Prezentele standarde sunt obligatorii pentru toate locurile de muncă care se vor construi sau reabilita în viitor.

Art. 4. -

Fondurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă sunt asigurate din subvenții și venituri proprii, în limita de cheltuieli aprobată anual prin bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor și în limitele de cheltuieli stabilite de către Ministerul Finanțelor Publice.

CAPITOLUL II Cerințe de securitate și sănătate în muncă pentru locurile de muncă

SECȚIUNEA 1 Stabilitate și rezistență

Art. 5. -

Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structură și o rezistență corespunzătoare naturii utilizării lor.

Art. 6. -

Clădirile trebuie să corespundă și reglementărilor referitoare la securitatea la incendiu și protecția civilă.

Art. 7. -

Criteriile de performanță, care trebuie monitorizate, cu privire la siguranța clădirilor și a utilizatorilor sunt următoarele:

a) evitarea pierderii echilibrului structurii sau al unei părți a acesteia;

b) evitarea cedării prin deformare excesivă;

c) evitarea ruperii, a pierderii stabilității formei structurii sau a unei părți din aceasta.

Art. 8. -

Siguranța clădirilor în timpul lucrărilor de întreținere, în decursul activităților de curățare sau de reparare a unor părți din clădire, precum ferestre, scări, pereți, acoperișuri, luminatoare, presupune protecția utilizatorilor pe durata exploatării acesteia.

Art. 9. -

Depozitele deschise pentru materiale care produc pulberi la manipulare ce pot fi antrenate de curenții de aer vor fi amplasate la o distanță de 50 m față de clădirile administrative.

SECȚIUNEA a 2-a Uși și porți

Art. 10. -

Poziția, numărul și dimensiunile ușilor și porților, precum și materialele care se folosesc la construcția acestora sunt determinate de natura și utilizarea încăperilor sau incintelor.

Art. 11. -

(1) Ușile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălțimea vederii.

(2) Dacă este necesar, elementele de marcaj prevăzute la alin. (1) pot fi realizate din materiale reflectorizante.

Art. 12. -

(1) Ușile și porțile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.

(2) Ușile și porțile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate corespunzător.

Art. 13. -

Ușile și porțile mecanice trebuie să funcționeze în condiții de siguranță, fără să prezinte un risc de accidentare pentru lucrători.

Art. 14. -

(1) Ușile și porțile care se deschid în sus trebuie să fie fixate și asigurate cu dispozitive de siguranță care să le asigure împotriva căderii.

(2) Dispozitivele cu contragreutăți pot fi utilizate pentru a preveni căderea ușilor și porților prevăzute la alin. (1).

Art. 15. -

Toate ușile căilor de evacuare se deschid în sensul evacuării.

SECȚIUNEA a 3-a Pardoseli, pereți, plafoane și acoperișuri ale încăperilor

Art. 16. -

Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie stabile și nealunecoase, lipsite de proeminențe, de găuri sau de planuri înclinate periculos.

Art. 17. -

Încăperile care cuprind posturi de lucru tehnice trebuie să fie izolate termic în mod corespunzător, cu materiale izolante cum ar fi linoleum, mochetă, parchet sau altele asemănătoare, ținându-se cont de tipul de activitate fizică a lucrătorilor.

Art. 18. -

Pentru spațiile nou-construite se impune ca pardoselile locurilor de muncă să fie rezistente la uzură și la acțiunea diferiților agenți chimici, hidrofuge, executate din materiale incombustibile, antistatice, care nu produc scântei la lovire. În cazul încăperilor unde se pot forma amestecuri explozive, pardoselile trebuie să fie realizate cu pante corespunzătoare pentru scurgerea apelor, impermeabile sau protejate cu pelicule adecvate la acțiunea de penetrare a apei, substanțelor toxice sau agenților biologici.

Art. 19. -

Suprafețele pardoselilor, pereților și plafoanelor din încăperi trebuie să fie curățate și renovate pentru a se asigura condiții de igienă corespunzătoare.

Art. 20. -

Pereții transparenți sau translucizi, în special pereții despărțitori realizați integral din sticlă, din încăperi sau din vecinătatea posturilor de lucru și a căilor de circulație trebuie să fie semnalizați clar și construiți din materiale securizate sau să fie separați de aceste posturi de lucru și căi de circulație, prevenind intrarea în contact a lucrătorilor cu aceștia și rănirea cauzată de spargerea lor în bucăți.

Art. 21. -

Accesul pe acoperișurile executate din materiale cu rezistență redusă nu trebuie permis fără utilizarea de echipamente care să asigure lucrul în condiții de securitate.

SECȚIUNEA a 4-a Ferestre și luminatoare

Art. 22. -

(1) Lucrătorul trebuie să aibă posibilitatea să deschidă, să închidă, să regleze sau să fixeze ferestrele, luminatoarele și ventilatoarele, în condiții de securitate.

(2) Când sunt deschise, ferestrele, luminatoarele și ventilatoarele trebuie poziționate și fixate astfel încât să nu constituie un pericol pentru lucrători.

(3) Măsurile cele mai adecvate pentru curățarea fără risc a ferestrelor și luminatoarelor sunt cele planificate și incluse în documentația de proiectare a clădirii sau incintei.

Art. 23. -

Ferestrele și luminatoarele trebuie să fie concepute în raport cu echipamentul tehnic folosit și trebuie prevăzute cu dispozitive care să permită curățarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această muncă sau pentru lucrătorii prezenți în clădire sau în jurul acestora.

Art. 24. -

Ferestrele, luminatoarele și glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă, în funcție de locul de muncă și natura muncii prestate.

Art. 25. -

(1) Pentru a avea lumină suficientă, suprafața vitrată trebuie să reprezinte cel puțin 10% din suprafața camerei, indiferent dacă ferestrele sunt montate individual sau în blocuri.

(2) Raportul dintre suprafața golurilor de ferestre și suprafața pardoselii încăperilor pentru principalele tipuri de activități desfășurate în încăperi este menționat în STAS 6221-89 - "Iluminatul natural al încăperilor".

SECȚIUNEA a 5-a Căi și ieșiri de urgență

Art. 26. -

Căile și ieșirile de urgență trebuie să rămână în permanență libere, în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate și realizate, să conducă, în mod cât mai direct, în aer liber sau în spații sigure și să poată fi utilizate fără dificultate în orice moment.

Art. 27. -

În caz de pericol, pe căile și ieșirile de urgență trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă și în condiții cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.

Art. 28. -

Numărul căilor și ieșirilor de evacuare de urgență utilizabile trebuie să corespundă numărului maxim de persoane care pot fi prezente în clădiri.

Art. 29. -

Numărul, amplasarea și dimensiunile căilor și ieșirilor de evacuare de urgență depind de echipamentele utilizate și de dimensiunile locurilor de muncă.

Art. 30. -

Pentru utilizarea căilor de evacuare în condiții de siguranță, lățimea liberă necesară trebuie să fie de minimum 0,80 metri, conform Normativului de siguranță la foc a construcțiilor - indicativ P118-99.

Art. 31. -

Ușile de evacuare de urgență trebuie să poată fi deschise imediat și cu ușurință de către lucrătorii desemnați privind evacuarea în caz de urgență.

Art. 32. -

Ușile glisante sau turnante nu pot avea destinația de ieșiri de evacuare de urgență.

Art. 33. -

(1) Căile și ieșirile de evacuare de urgență trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Semnalizarea căilor și ieșirilor de evacuare de urgență trebuie să fie suficient de rezistentă pentru a nu fi deteriorată și să fie plasată în locurile vizibile.

(3) Căile și ieșirile de evacuare de urgență care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranță sau de urgență de intensitate suficientă.

SECȚIUNEA a 6-a Căile de circulație. Zone periculoase

Art. 34. -

Căile de circulație, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile și rampele de încărcare, trebuie să fie amplasate și dimensionate astfel încât să asigure un acces ușor, sigur și adecvat pentru pietoni și vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflați în vecinătatea lor.

Art. 35. -

(1) Căile folosite pentru circulația pietonală și/sau transportul intern trebuie să fie dimensionate în concordanță cu numărul posibil de utilizatori și tipul de activitate.

(2) Dacă pe căile de circulație sunt folosite mijloace de transport, trebuie să fie asigurate distanțe minime de securitate pentru pietoni.

(3) Căile de circulație pentru persoane și trecerile amplasate la înălțime vor fi protejate cu balustrade înalte, astfel încât să prevină căderea de la înălțime a lucrătorilor.

Art. 36. -

Lățimea căilor de circulație din clădiri, hale, depozite sau alte încăperi de lucru se stabilește în funcție de tipul circulației, gabaritele mijloacelor de transport utilizate și dimensiunile materialelor sau pieselor care se transportă.

Art. 37. -

Finisajul scărilor, rampelor și podestelor de acces trebuie realizat astfel încât să evite alunecarea, chiar și pe vreme umedă.

Art. 38. -

(1) Se limitează utilizarea scărilor în zona publică, astfel încât să existe o suprafață continuă orizontală, pentru o utilizare confortabilă atât pentru persoanele cu mobilitate redusă, cât și pentru persoanele în etate.

(2) Calculul scărilor se efectuează conform reglementării tehnice "Normativ privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții", indicativ NP 063-2002, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.994/2002.

(3) Treptele sunt prevăzute cu o suprafață antiderapantă sau benzi antiderapante în dreptul muchiei treptei.

(4) Treapta și contratreapta au o suprafață continuă și fără întreruperi, iar contratreapta trebuie să fie înclinată, nefiind recomandate trepte a căror muchie este întărită sau realizată cu ciubuc sau nas, ceea ce ar favoriza împiedicarea.

(5) Nu se utilizează scări balansate sau elicoidale accesibile publicului în clădiri noi, dacă sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu.

Art. 39. -

Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activității, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea altor lucrători în aceste zone.

Art. 40. -

Zonele periculoase trebuie să fie clar semnalizate, conform Hotărârii Guvernului. nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 41. -

Traseul de circulație a fluxurilor de tipuri și destinații diferite din clădiri va fi astfel conceput, încât acestea să nu se intersecteze.

SECȚIUNEA a 7-a Cheiuri și rampe de încărcare-descărcare

Art. 42. -

Cheiurile și rampele de încărcare trebuie să corespundă dimensiunilor încărcăturilor care se transportă.

Art. 43. -

(1) Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puțin un punct de ieșire.

(2) Dacă este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depășesc o anumită lungime trebuie să aibă câte un punct de ieșire la fiecare capăt.

Art. 44. -

Rampele de încărcare trebuie să fie sigure, pentru a preveni căderile lucrătorilor.

Art. 45. -

Cheiurile și rampele de încărcare cu risc de cădere de la înălțime ce depășesc 2,00 m trebuie să fie protejate cu balustrade sau cu sisteme echivalente.

SECȚIUNEA a 8-a Măsuri specifice pentru ascensoare

Art. 46. -

(1) Ascensoarele pentru transportul persoanelor și mărfurilor trebuie să funcționeze în condiții de securitate.

(2) Fiecare ascensor trebuie să fie echipat cu o cabină de transport. Cabina trebuie să ofere spațiul și rezistența corespunzătoare cu numărul maxim de persoane și sarcina nominală a ascensorului, precizată de fabricant.

(3) Clădirile prevăzute cu mai mult de P+3 etaje se dotează cu un ascensor, conform prevederilor cap. 3.2. (B) pct. 1 din "Normativul privind proiectarea clădirilor de locuințe (revizuire NP 01696) ", indicativ NP 05702, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.383/2002*).

*) Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.383/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 47. -

Ascensoarele trebuie prevăzute cu dispozitive de securitate și dotate cu dispozitive de alarmare accesibile și ușor de identificat.

SECȚIUNEA a 9-a Instalații electrice

Art. 48. -

Instalațiile electrice trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie.

Art. 49. -

Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva riscului de accidentare prin atingere directă și/sau atingere indirectă.

Art. 50. -

În proiectarea și construcția instalațiilor electrice, alegerea materialului și dispozitivelor de protecție trebuie să țină seama de tensiunea nominală, influența condițiilor externe și de competența lucrătorilor care au acces la părțile componente ale acestora.

Art. 51. -

(1) Măsurile de protecție a lucrătorilor împotriva riscului de accidentare prin atingerea directă a instalațiilor electrice sunt următoarele:

a) toate elementele conducătoare de curent, care fac parte din circuitele curenților de lucru, vor fi făcute inaccesibile atingerii întâmplătoare prin:

(i) izolarea părților active (protecție completă);

(ii) prevederea de bariere sau carcase, în interiorul cărora să se găsească părțile active (protecție completă);

(iii) instalarea unor obstacole care să împiedice atingerile întâmplătoare cu părțile active (protecție parțială);

(v) instalarea părților active în afara zonei de accesibilitate (protecție parțială);

b) alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS) maximum 50 V c.a. și maximum 120 V c.c.;

c) folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante (pentru intervenții).

(2) Măsurile de protecție a persoanelor împotriva riscului de accidentare prin atingere indirectă a instalațiilor electrice sunt următoarele:

a) măsuri de protecție fără întreruperea alimentării, care cuprind următoarele mijloace:

(i) folosirea materialelor și echipamentelor de clasă II și III sau echivalente;

(ii) izolarea suplimentară;

(iii) separarea de protecție;

(iv) amplasarea la distanță sau intercalarea de obstacole;

(v) executarea de legături de echipotențializare locale, nelegate la pământ;

b) măsuri de protecție prin "întreruperea automată a alimentării", care se realizează cu dispozitive automate de protecție.

SECȚIUNEA a 10-a Instalații și obiecte sanitare

Art. 52. -

(1) Lucrătorului trebuie să i se asigure dușuri corespunzătoare și în număr suficient, dacă acest lucru este impus de natura activității sau din motive de sănătate.

(2) Cabinele de dușuri trebuie să fie suficient de încăpătoare, încât să permită fiecărui lucrător să își facă toaleta, cu respectarea intimității și în condiții de igienă corespunzătoare.

(3) Distanțele de amplasare a cădiței de duș față de celelalte obiecte sanitare și față de elementele de construcții sunt cele prevăzute în STAS 1504-85.

(4) Dușurile trebuie să asigure apă curentă rece și caldă.

(5) Atunci când dușurile nu sunt necesare în sensul dispozițiilor alin. (1), trebuie prevăzute chiuvete cu apă curentă și cu apă caldă, dacă este necesar, și în număr suficient, care să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru și a vestiarelor.

Art. 53. -

(1) Lucrătorului trebuie să i se asigure cabine de WC-uri distincte pentru bărbați și pentru femei sau utilizarea separată a acestora.

(2) Materialele igienico-sanitare, dotarea cabinelor de WC și materiale de curățenie sunt asigurate de conducerea unității prin grija structurii economico-administrative, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului justiției nr. 2.138/2007*) - Normativ privind consumul materialelor de curățenie, întreținere și gospodărie pentru unitățile din sistemul administrație penitenciare.

*) Ordinul ministrului justiției nr. 2.138/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 54. -

Dacă încăperile cu dușuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale ușoară de comunicare între ele.

Art. 55. -

În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor, lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri și chiuvete.

Art. 56. -

Instalațiile sanitare trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic, având în vedere următoarele criterii:

a) igienă și sănătate;

b) siguranță în exploatare;

c) securitate la incendiu;

d) protecție împotriva zgomotului;

e) economie de energie.

Art. 57. -

Cerințele de igienă și sănătate impun furnizarea apei potabile în regim permanent.

Art. 58. -

Dotarea cu obiecte sanitare și stabilirea tipului și numărului acestora se realizează ținând cont de numărul de grupuri sanitare din clădire.

Art. 59. -

Dotarea cu obiecte sanitare se face în funcție de următoarele criterii:

a) tipul de folosință al apei, respectiv nevoi igienico-sanitare sau nevoi tehnologice;

b) categoriile de utilizatori, respectiv lucrătorii angajați, persoanele private de libertate sau vizitatorii;

c) numărul și distribuția pe sexe a utilizatorilor;

d) alte cerințe specifice: zonă securizată, adăpost protecție civilă.

Art. 60. -

Condițiile care trebuie îndeplinite de către obiectele sanitare sunt:

a) forma și mărimea necesară unei folosiri normale;

b) finisajele rezistente la acțiuni mecano-chimice legate de curățenia și întreținerea lor;

c) dotarea cu armături sanitare funcționale și care vor evita risipa de apă;

d) amplasarea în încăpere astfel încât să permită o utilizare optimă a obiectului sanitar, conform STAS 1504-85 - Distanțe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor și accesoriilor lor.

Art. 61. -

(1) Dotarea cu obiecte sanitare, ca număr și tip, se face în funcție de numărul de utilizatori, conform prevederilor STAS 1478-90 - Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale, astfel:

a) lavoare: câte un obiect sanitar la maximum 40 de bărbați și la maximum 40 de femei;

b) closete: câte un obiect sanitar la maximum 90 de bărbați și la maximum 30 de femei;

c) pisoare: câte un obiect sanitar la maximum 45 de bărbați;

d) dușuri pentru personalul de întreținere sau lucrătorii din sectorul operativ, atunci când situația o impune: câte un obiect sanitar la maximum 30 de utilizatori.

(2) Dotarea grupurilor sanitare cu accesorii speciale se face conform Ordinului ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 818/2015 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor (Revizuire și comasare normativele I9-1994 și I9/1-1996", indicativ I9-2015, astfel:

a) suport de hârtie igienică;

b) suport/dozator de săpun;

c) perie de toaletă;

d) coș de gunoi, opțional cu capac acționat la pedală;

e) suport de prosop.

Art. 62. -

În cadrul grupurilor sanitare trebuie asigurate igiena și curățenia, zilnic, precum și ori de câte ori este necesar.

SECȚIUNEA a 11-a Vestiare și dulapuri pentru îmbrăcăminte

Art. 63. -

(1) În locurile de muncă unde personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte specială pe timpul desfășurării activităților care necesită respectarea unor condiții speciale sau se impune schimbarea îmbrăcămintei persoanelor cu cea specială, este necesar să fie asigurate vestiare corespunzătoare.

(2) În măsura în care vestiarele nu sunt necesare în sensul celor menționate la alin. (1), trebuie prevăzut pentru fiecare lucrător un loc în care să își țină îmbrăcămintea personală, asigurat cu cheie.

Art. 64. -

Vestiarele trebuie să fie ușor accesibile, cu o capacitate suficientă și prevăzute cu scaune și/sau bănci, atunci când situația o impune.

Art. 65. -

Vestiarele trebuie să fie suficient de spațioase și să aibă facilități care să permită fiecărui lucrător să își poată încuia îmbrăcămintea în timpul orelor de lucru.

Art. 66. -

În locurile de muncă prevăzute la art. 65 trebuie să existe vestiare separate pentru femei și bărbați.

SECȚIUNEA a 12-a Ergonomia locurilor de muncă

1. Principii ergonomice

Art. 67. -

Dimensiunea locului de muncă se calculează în funcție de particularitățile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum și de dimensiunile și caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mișcările și deplasările lucrătorului în timpul activității, de distanțele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor, precum și de necesitatea asigurării confortului psihofizic.

Art. 68. -

Eliminarea pozițiilor forțate, nenaturale, ale corpului lucrătorului și asigurarea posibilităților de modificare a poziției în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic și prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în vigoare.

Art. 69. -

(1) Locurile de muncă la care se lucrează în poziție așezat se dotează cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice și funcționale ale organismului uman, precum și activității care se desfășoară, corelându-se înălțimea scaunului cu cea a planului de lucru.

(2) La locurile de muncă unde se lucrează în poziție ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloace pentru așezarea lucrătorului cel puțin pentru perioade scurte de timp - scaune sau bănci.

(3) Înălțimea planului de lucru pentru poziția așezat sau ortostatică se stabilește în funcție de distanța optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului și de mărimea efortului membrelor superioare.

(4) Pentru a asigura poziții de lucru și mișcări profesionale confortabile, la postul de lucru trebuie asigurate cerințele de spațiu adecvate, în ceea ce privește spațiul de realizare a sarcinilor de lucru, spațiul de mișcare, spațiul liber pentru membrele inferioare.

2. Dimensiunile încăperilor și volumul de aer în încăperi

Art. 70. -

Proiectarea și amenajarea posturilor de lucru trebuie să respecte criterii ergonomice, care să asigure concordanța între caracteristicile antropofuncționale ale operațiilor și caracteristicile echipamentelor de muncă, să asigure accesul ușor și confortabil al lucrătorului la echipamentul de muncă și la părțile sale componente și poziții normale de lucru.

Art. 71. -

La dimensionarea suprafețelor de lucru se ține seama, pe lângă spațiul ocupat de echipamente de muncă și căi de acces și de spațiul ocupat de materiale, semifabricate, produse finite sau deșeuri, în așa fel încât să se asigure suprafața liberă necesară desfășurării normale a activității lucrative.

Art. 72. -

(1) Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafață, o înălțime și un volum de aer suficiente, care să permită lucrătorilor să își îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul acestora.

(2) Calculul suprafețelor folosite ca birouri se face pe ansamblul unității, în funcție de numărul de lucrători și de suprafața medie de 5 mp/persoană, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spațiile cu destinația de birou sau pentru activități colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, de instituțiile publice din subordinea acestora, precum și de prefecturi.

(3) Încăperile de lucru în care se desfășoară activități administrative pot avea înălțimea minimă de 2,60 m, iar pentru fiecare persoană se va asigura un volum de cel puțin 10 m3 și o suprafață minimă de 3,85 m2.

(4) Alte spații de lucru în care se desfășoară procese de muncă, precum ateliere de producție, întreținere, reparații, pot avea înălțimea minimă de 3 m, iar pentru fiecare persoană se va asigura un volum de cel puțin 12 m3 și o suprafață minimă stabilită de 4 m2.

(5) Suprafața liberă pe care fiecare lucrător o are la dispoziție la postul său de lucru trebuie să fie de cel puțin 1,5 m2, indiferent de natura activității pe care acesta o desfășoară. Se va ține seama de accesul la postul de lucru și spațiul minim necesar desfășurării activității. Spațiul de mișcare necesar lucrătorului depinde de activitatea pe care trebuie să o realizeze și de dimensiunile sale corporale.

Art. 73. -

(1) În cazul desfășurării activităților de tip administrativ, în încăperile de lucru, lățimea spațiilor trebuie prevăzută astfel încât să permită aranjarea posturilor de lucru în multiple moduri, dar în așa fel încât niciunul dintre birouri să nu fie așezat cu fața către unul dintre pereții încăperii. Dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul trebuie să aibă suficientă libertate de mișcare în apropierea postului său de lucru, însă nu mai puțin 80 cm pentru fiecare culoar de trecere, conform prevederilor art. 2.6.60 din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor indicativ P118-99.

(2) Amenajarea optimă a posturilor de lucru se face conform reprezentării grafice din anexa nr. 1 lit. a).

Art. 74. -

Spațiul în care lucrătorii își desfășoară activitatea trebuie să le permită acestora realizarea sarcinii de muncă în condiții ergonomice, de confort, fără riscuri pentru securitatea și sănătatea lor, având în vedere:

a) accesul ușor la postul de lucru;

b) spațiul suficient pentru realizarea operațiilor de lucru;

c) spațiul de mișcare și deplasare în zona postului și în apropierea acestuia;

d) spațiul pentru eventuala depozitare a lucrurilor personale.

Art. 75. -

Suprafața de lucru trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

a) dimensiunile minime pentru planul de lucru util sunt de 120 cm lungime x 80 cm lățime;

b) înălțimea suprafeței de lucru să fie între 72 și 75 cm;

c) blatul suprafeței de lucru nu trebuie să prezinte muchii ascuțite sau unghiuri proeminente;

d) factorul de reflexie a suprafeței de lucru recomandat este între 0,3 și 0,5;

e) adâncimea minimă a spațiului liber disponibil pentru picioare, sub suprafața de lucru, trebuie să fie 55 cm la nivelul genunchilor, 70 cm la nivelul tălpilor;

f) lățimea minimă a spațiului liber disponibil pentru picioare, sub suprafața de lucru, trebuie să fie minimum 60 cm.

Art. 76. -

(1) Posturile de lucru trebuie să fie proiectate astfel încât să permită instalarea scaunelor, în măsura în care condițiile de muncă permit aceasta și dacă este necesar.

(2) Scaunul lucrătorului trebuie să îi asigure acestuia o poziție stabilă. Distanța acestuia față de echipamentul de lucru trebuie să poată să fie adaptată lucrătorului, conform anexei nr. 1 lit. b).

(3) Poziție optimă de lucru:

a) înălțimea scaunului trebuie ajustată în așa fel încât atât genunchii, cât și coatele să formeze unghiuri de 90 de grade;

b) spatele trebuie să fie sprijinit de spătar în poziție verticală;

c) tălpile să fie pe podea fără ca interiorul genunchilor să atingă marginea scaunului.

3. Microclimatul la locul de muncă

3.1. Ventilația locurilor de muncă în spații închise

Art. 77. -

La locurile de muncă aflate în spații închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate și cerințele fizice impuse lucrătorilor.

Art. 78. -

În cazul utilizării unor instalații de ventilare mecanică sau de aer condiționat, acestea trebuie să funcționeze astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenți de aer, astfel:

a) poziționarea echipamentelor de ventilare și climatizare nu trebuie direcționate către utilizator;

b) se interzice instalarea echipamentelor de introducere a aerului proaspăt sau climatizat prin plafonul suspendat casetat, direcționat perpendicular spre pardoseală;

c) controlul termic individual pentru fiecare spațiu în parte se realizează în funcție de necesitățile și confortul termic al utilizatorilor.

Art. 79. -

Instalațiile de ventilare mecanică sau de aer condiționat se instalează în toate spațiile în care își desfășoară activitatea lucrătorii pentru a asigura o calitate corespunzătoare a aerului, în perioada caldă a anului.

Art. 80. -

La apariția unui defect în funcționarea instalațiilor de ventilare a aerului, acesta trebuie semnalizat printr-un sistem de avertizare, atunci când poate fi periclitată sănătatea lucrătorilor.

Art. 81. -

Instalațiile de ventilare trebuie verificate periodic, pentru a se constata eficiența acestora și corespondența cu parametrii tehnici din proiect.

3.2. Temperatura în încăperi

Art. 82. -

Expunerea la condițiile de microclimat din încăperile de lucru nu trebuie să reprezinte un risc pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor.

Art. 83. -

În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, ținându-se seama de metodele de lucru utilizate și de cerințele fizice impuse lucrătorilor.

Art. 84. -

Temperatura operativă din spațiile în care se desfășoară activități secundare sau cu efort fizic redus precum activități de birou, activități la echipamente cu ecrane de vizualizare, în centre de comandă sau dispecerate, conform Normativului pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare Indicativ I5-2010 și SR EN ISO 7730-2006, trebuie să asigure condiții de confort termic, astfel:

a) Cerințele pentru asigurarea condițiilor în perioada rece a anului, când este necesară încălzirea aerului, sunt: temperatura aerului 20-24°C; umiditatea relativă a aerului 30÷70%, optim 50÷60%; viteza medie a aerului ≤ 0,15 m/sec.;

b) Cerințele pentru asigurarea condițiilor în perioada caldă a anului, când este necesară răcirea aerului, sunt: temperatura aerului 23-26°C; umiditatea relativă a aerului 30÷70%, optim 50÷60%; viteza medie a aerului ≤ 0,25 m/sec.

Art. 85. -

Calitativ, temperatura aerului în încăperile de lucru trebuie să fie mai ridicată atunci când lucrătorul efectuează o activitate cu cerințe fizice de nivel scăzut sau activitate sedentară și mai scăzută atunci când nivelul efortului fizic este ridicat.

Art. 86. -

Temperaturile interioare convenționale de calcul pentru încăperi situate în clădiri de locuit, administrative, social- culturale, anexe administrative și social-culturale ale unităților se regăsesc în standardul SR 1907-2:1997.

Art. 87. -

Echipamentul aparținând postului de lucru nu trebuie să producă o căldură excesivă care să conducă la disconfortul lucrătorilor.

3.3. Iluminatul natural și artificial

Art. 88. -

Iluminatul la locurile de muncă trebuie să țină seama de caracteristicile activităților desfășurate, respectiv de cerințele vizuale ale sarcinilor de muncă, precum și de riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor de la aceste locuri de muncă.

Art. 89. -

Iluminarea în zonele de lucru trebuie să asigure:

a) furnizarea unei cantități de lumină care să asigure realizarea în bune condiții a sarcinilor vizuale. În acest sens, lumina naturală sau artificială nu trebuie să orbească utilizatorul, direct sau indirect;

b) repartizarea luminii astfel încât să se realizeze echilibrul luminanțelor în încăpere și pe suprafața de lucru;

c) distribuția cât mai uniformă a nivelurilor de iluminare;

d) redarea corectă a culorilor;

e) evitarea reflexiilor perturbatoare;

f) securitatea utilizatorilor instalației electrice de iluminat.

Art. 90. -

(1) Iluminatul într-o încăpere sau zonă de lucru trebuie să asigure vizibilitatea bună a sarcinilor vizuale și realizarea acesteia în condiții de confort vizual.

(2) La locurile de muncă trebuie să se asigure un iluminat mixt corespunzător. Dacă acest lucru nu este posibil, este obligatoriu să se asigure un iluminat artificial fără afectarea capacității vizuale.

Art. 91. -

Instalațiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru și de pe căile de acces și de circulație trebuie amplasate în așa fel încât să nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.

Art. 92. -

Iluminarea suprafețelor sau a obiectelor trebuie să aibă o valoare suficient de mare, astfel încât să corespundă activităților ce se execută în spațiul deservit de sistemul de iluminat.

Art. 93. -

La locul de muncă trebuie asigurate niveluri de iluminat necesare obținerii siguranței vizuale și obținerii performanței vizuale în activitățile de muncă, conform valorilor menționate în Normativul pentru proiectarea și executarea sistemului de iluminat artificial din clădiri, Indicativ NP 061-02.

Art. 94. -

Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuși riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranță sau urgență de o intensitate suficientă.

3.4. Zgomotul

Art. 95. -

Acțiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să afecteze confortul fizic sau psihic al lucrătorului.

Art. 96. -

Pentru limitarea zgomotului la locul de muncă se vor lua măsuri după cum urmează:

a) alegerea de soluții constructive pentru limitarea zgomotului produs de instalații, respectiv: suporturi amortizoare pentru utilaje, atenuatoare de zgomot pe canalele de ventilare și la gurile de aer, racorduri elastice, rigidizarea pereților canalelor de aer;

b) evitarea amplasării echipamentelor tehnice care emit sunete și vibrații pe pereții de rezistență sau în colțurile încăperilor.

Art. 97. -

(1) Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în clădiri sunt cele menționate în Normativul privind acustica în construcții și zone urbane C125-2013, ținându-se cont de climatul corespunzător specific utilizării și activităților ce se desfășoară.

(2) Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunerea zilnică la zgomot este de 87 dB (A), potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările și completările ulterioare.

4. Încăperi pentru odihnă

Art. 98. -

(1) În situația în care sarcinile specifice anumitor funcții impun prezența la locul de muncă o perioadă îndelungată de timp și în măsura în care funcțiile se regăsesc în anexa nr. 2, se va asigura spațiu pentru odihnă. Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii își desfășoară activitatea în birouri sau în încăperi de lucru similare, care oferă posibilități echivalente de relaxare în timpul pauzelor.

(2) Dacă orele de lucru sunt cu regularitate și frecvent întrerupte și nu există o încăpere pentru odihnă, trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta în timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor.

(3) În cazul anumitor categorii de activități, în care sunt implicați lucrătorii care asigură continuitatea în situații speciale, lucrătorii din cadrul structurilor de intervenție, personalul rezervă pentru postul de pază, șoferul de tură, se amenajează cel puțin un spațiu destinat pentru refacerea capacității de muncă.

Art. 99. -

In cadrul amenajării și dotării zonelor destinate odihnei și recreerii trebuie să se asigure:

a) instalații de alimentare cu apă potabilă;

b) W.C.-uri și locuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor;

c) colectarea și îndepărtarea apelor uzate prin instalații de canalizare, locale sau zonale, a căror construcție și exploatare să evite poluarea factorilor de mediu;

d) mese și scaune, băncuțe sau canapele;

e) paturi pentru camera de odihnă.

5. Locurile de muncă

Art. 100. -

(1) Un loc de muncă, în funcție de numărul posturilor de lucru și tipul de funcțiune pe care o îndeplinește, trebuie să fie dotat cu mobilier, precum birou/masă de lucru, scaun, cuier și dulap pentru documente, acolo unde este cazul, echipamente de lucru-calculator, imprimantă, telefon.

(2) Amenajarea și asigurarea condițiilor de muncă sigure și sănătoase la locurile de muncă din exteriorul unității, unde își desfășoară activitatea lucrătorii din cadrul sistemului administrației penitenciare, revin în sarcina conducătorilor locurilor de muncă respective.

(3) Condițiile de muncă pentru polițiștii de penitenciare care desfășoară activități la diverși operatori economici care au încheiate contracte de prestări servicii cu unitatea sunt asigurate de către aceștia, conform prevederilor Deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 500.165/2017 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate, cu modificările ulterioare.

Art. 101. -

Locurile de muncă sunt evaluate pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

5.1. Locurile de muncă izolate

Art. 102. -

Se consideră că o persoană lucrează în condiții de izolare atunci când nu are contact vizual și comunicare verbală directă cu alți lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, și când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situație critică.

Art. 103. -

Lucrătorii care lucrează în condiții de izolare trebuie să fie informați clar cu privire la:

a) riscurile de accidentare și modul de acțiune în caz de apariție a acestora;

b) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariției unei situații critice;

c) manipularea echipamentului tehnic, starea acestuia;

d) utilizarea echipamentului individual de protecție;

e) acordarea primului ajutor;

f) utilizarea sistemului de supraveghere și de legătură cu exteriorul.

5.2. Lucrul la înălțime

Art. 104. -

(1) Prin "lucrul la înălțime" se înțelege activitatea desfășurată la minimum 2 m, măsurat de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referință naturală (solul) sau orice altă bază de referință artificială, bază față de care nu există pericolul căderii în gol.

(2) Pentru locurile de muncă amplasate până la înălțimea de 2 m se consideră "lucrul la înălțime mică", la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcție de pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălțime.

Art. 105. -

Lucrul la înălțime trebuie să se desfășoare numai sub supraveghere.

Art. 106. -

Locurile de muncă amplasate la înălțime și căile de acces la și de la aceste locuri de muncă trebuie marcate și semnalizate permanent.

Art. 107. -

Persoanele care lucrează în condițiile lucrului la înălțime vor purta echipament individual de protecție specific eliminării pericolului căderii în gol sau oricărui al gen de accidente.

5.3. Locuri de muncă în aer liber

Art. 108. -

Posturile de lucru, căile de circulație și alte zone sau instalații în aer liber, utilizate sau ocupate de lucrători în cursul activității lor, trebuie să fie organizate astfel încât lucrătorii sau vehiculele să circule în condiții de securitate.

Art. 109. -

Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.

Art. 110. -

Atunci când lucrătorii desfășoară activități la posturi de lucru în aer liber, posturile de lucru respective trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât lucrătorii:

a) să fie protejați împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile și, dacă este necesar, împotriva căderii obiectelor;

b) să nu fie expuși unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influențe exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c) să nu poată aluneca sau cădea.

6. Spații cu destinația de birou sau pentru alte activități colective, de deservire ori pentru executarea atribuțiilor specifice

Art. 111. -

Funcțiile de conducere pentru care se poate acorda spațiu separat cu destinația de birou și anexele aferente, respectiv cameră de odihnă, grup sanitar și altele asemenea sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 112. -

Cu acordul directorului unității se pot înființa spații cu destinație de birou pentru persoanele care ocupă alte funcții de conducere, persoane care execută activității specifice pentru care este necesară asigurarea unui spațiu (cabinet psihologic, capelă etc.), precum și spații cu destinație specială (arhivă documente, dispecerate, camere servere, magazii armament și alte asemenea destinații).

Art. 113. -

(1) Spațiile destinate desfășurării activităților colective, de deservire ori pentru executarea altor atribuții specifice, ce pot fi folosite de lucrătorii unităților, sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Locurile de muncă și posturile de lucru din sectorul operativ sunt prevăzute în anexa nr. 4.

7. Spații de pază și supraveghere

Art. 114. -

Spațiile destinate asigurării pazei și supravegherii locului de deținere sunt prevăzute în Regulamentul privind siguranța locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 4.800/C/2018.

8. Dotarea cu echipament și mijloace de intervenție a lucrătorilor din sectorul siguranța deținerii și regim penitenciar, pe posturi și misiuni

Art. 115. -

(1) Dotarea lucrătorilor, care are ca misiune paza, escortarea, supravegherea și însoțirea persoanelor private de libertate, se face diferențiat, în conformitate cu prevederile art. 117 lit. a) din Regulamentul privind siguranța locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 4.800/C/2018.

(2) Mijloacele de transport speciale și cele operative se dotează în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul privind siguranța locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 4.800/C/2018.

Art. 116. -

Dotarea lucrătorilor din sistemul administrației penitenciare cu echipament specific și echipament individual de protecție se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 la Regulamentul pentru descrierea, compunerea și modul de purtare a uniformelor și echipamentului specific pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și a regulilor de acordare a drepturilor de echipament, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.908/C/2013, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL III Dispoziții finale

Art. 117. -

(1) Anual, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, se efectuează o analiză a demersurilor de îmbunătățire a condițiilor de muncă, în cadrul căreia sunt avute în vedere toate eforturile depuse de instituție și unitățile penitenciare subordonate în acest scop.

(2) Rezultatul analizei prevăzute la alin. (1), precum și sumele de bani cu această destinație sunt comunicate Ministerului Justiției.

Art. 118. -

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele standarde.

ANEXA Nr. 1 la standarde

a) Amenajarea posturilor de lucru

b) Post de lucru amenajat cu echipamente cu ecran de vizualizare

ANEXA Nr. 2 la standarde

Funcții de conducere pentru care se acordă spațiu separat cu destinația de birou și anexele aferente (secretariat, cameră de odihnă, grup sanitar)

Nr. crt. Denumirea funcției Caracteristici
1 Director general ANP Secretariat, cameră de odihnă, grup sanitar
2 Director general adjunct ANP Secretariat*)
3 Director direcție Secretariat*)
4 Șef serviciu ANP, subordonat direct directorului general/directorului general adjunct Secretariat*)
5 Director unitate Secretariat, cameră odihnă, grup sanitar
6 Director adjunct unitate (asimilat) Secretariat*)

*) Pozițiile 2, 3, 4 și 6 beneficiază de cameră de odihnă comună.

ANEXA Nr. 3 la standarde

Spații destinate desfășurării activităților colective

Spațiile destinate desfășurării activităților colective, de deservire ori pentru executarea altor atribuții specifice sunt următoarele:

a) sală de ședințe - dotări minime: masă consiliu, scaune, telefon fix, calculator, videoproiector, ecran de proiecție, televizor;

b) spații destinate a fi folosite pentru:

(i) desfășurarea cursurilor - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaune sau scaune cu măsuță rabatabilă, calculator, videoproiector, ecran de proiecție;

(ii) activități desfășurate de organele de control - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaune, cuier;

(iii) vizitatori - dotările minime de tip mobilier sunt: scaune;

(iv) activități de protocol - dotările minime de tip mobilier sunt: masă, scaune;

c) spațiu pentru bibliotecă - dotările minime de tip mobilier sunt: masă și scaun bibliotecar, dulap, mese de studiu, scaune, rafturi pentru cărți, dulap fișier;

d) spațiu pentru activitatea de secretariat - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap, cuier, calculator;

e) spațiu pentru acțiuni de protocol - dotările minime de tip mobilier sunt: masă, scaune, cuier;

f) încăperi pentru bufet, sală de mese, popotă - dotările minime de tip mobilier sunt: mese cu scaune, masă tip bufet, cuier;

g) spațiu pentru casierie, special amenajate - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap metalic, seif metalic, cuier;

h) spațiu pentru registratură - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, calculator, scaun, cuier;

i) spații pentru relații cu publicul - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, cuier, calculator, masă și scaune pentru public;

j) spații pentru magazii - dotările minime de tip mobilier sunt: masă, scaun, rafturi;

k) spații pentru ateliere de întreținere - se asigură în funcție de necesități;

l) spații echipamente de multiplicat;

m) spații pentru activități medicale - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, cuier, masă și pat tratament, după caz, scaun stomatologic, dulap fișier, dulap medicamente;

n) săli de sport - dotările minime de tip mobilier sunt: bănci;

o) săli de pregătire profesională - dotările minime de tip mobilier sunt: masă, scaune;

p) spații pentru arhivarea documentelor - dotările minime de tip mobilier sunt: masă, scaun, rafturi metalice.

ANEXA Nr. 4 la standarde

Locuri de muncă/posturi de lucru din sectorul operativ

1. Posturi de pază - dotările minime de tip mobilier sunt: scaun.

2. Posturi de pază cu câini - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

3. Posturi de control - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic, cuier.

4. Posturi de patrulă - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

5. Posturi supraveghere secții deținere, pentru camerele de detenție, camerele de izolare, cameră infirmerie, cameră refuz hrană - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic, cuier.

6. Posturi supraveghere comisii, cabinet medical, judecător de supraveghere, pentru agenții supraveghetori însoțitori - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

7. Posturi supraveghere curți plimbare - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

8. Posturi supraveghere blocul alimentar dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic.

9. Posturi supraveghere puncte de lucru interioare, ateliere - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic, cuier.

10. Posturi supraveghere puncte de lucru exterioare - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

11. Posturi supraveghere punct primire deținuți - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic, cuier.

12. Posturi supraveghere comisia de recompense și comisia de disciplină deținuți - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

13. Posturi supraveghere videoconferință - dotările minime de tip mobilier sunt: masă, scaun.

14. Posturi de supraveghere la sectorul de acordare a drepturilor la pachet, vizite, convorbiri telefonice, corespondență, cumpărături și comunicări online - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic, cuier.

15. Posturi de monitorizare și comunicații precum dispecerat, supraveghere electronică video, supraveghere cameră protecție - dotările minime de tip mobilier sunt: masă/birou, scaun, dulap/fișet metalic.

16. Post lucru escortarea persoanelor private de libertate în afara unității - nu necesită dotări de tip mobilier pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

17. Camera de odihnă pentru membrii echipei operative/grupei operative/detașamentului de intervenție - paturi odihnă pentru personalul care lucrează la 24 de ore, masă, scaune, cuier, fișet metalic.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...