Universul Juridic nr. 5/2020

White-collar crime - câteva repere conceptuale
de Mihai Mareș

11 mai 2020

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Referințe articol: Știri juridice, Drept Penal și Procesual Penal, Premium, Mares Mihai

Motto: "White-collar crime had to be invented." - Jesse Eisinger(1)

1. Originile conceptului de white-collar crime: O privire asupra infracționalității prin prisma clasei sociale

Astăzi, conceptul criminologic de white-collar crime (în traducere, "criminalitatea gulerelor albe") este adânc înrădăcinat în toate sistemele moderne de justiție penală, făcând parte din jargonul juridic de bază. Când vorbim despre infracțiuni precum evaziunea fiscală, spălarea banilor, manipularea pieței de capital sau infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, liantul invizibil dintre ele constă în subsumarea lor sferei white-collar crime. Însă white-collar crime reprezintă o "invenție" relativ recentă.

Sociologul american Edwin Sutherland este recunoscut pentru consacrarea acestui concept într-o prelegere din anul 1939. Deși nu există o definiție unanim acceptată a white-collar crime, în esență, această sintagmă propusă de Sutherland are la bază o clasificare de sorginte socialistă a infracțiunilor, în funcție de criteriul clasei sociale căreia îi aparține făptuitorul(2): "gulerele albe" sunt persoane ce se bucură de un statut privilegiat în societate.

În acest sens, Sutherland(3) a invalidat legătura de cauzalitate pe care criminologii vremii o identificau între infracționalitate și sărăcie, susținând că această relație nu se aplică white-collar crime, care cuprinde diverse tipuri de infracțiuni specifice domeniului afacerilor și anumitor profesii, ce pot fi reduse, în esență, la următoarele două categorii: inducerea în eroare cu privire la valorile activelor și duplicitatea manifestată în exercitarea puterii.

Însă, trebuie să menționăm că preocuparea criminologilor și sociologilor pentru fenomenul infracțional în rândul straturilor superioare ale societății a existat chiar înainte ca Sutherland să cristalizeze conceptual white-collar crime. Lucrările unor Tarde, Tönnies, Durkheim, Bonger, Marx, Weber sau Simmel conțin teme comune celor abordate de Sutherland, cum ar fi cele referitoare la anumiți factori care influențează natura și dimensiunea infracționalității gulerelor albe (de exemplu, rolul urbanizării, anomia juridică și morală din cadrul sferei socio-economice, elementele iraționale care se regăsesc în modelul capitalismului) sau factori care afectează controlul social (de exemplu, discriminarea în baza criteriului clasei, conflictele de interese, relația dintre diversele coduri de conduită ș.a.)(4).

2. White-collar crime și economia subterană

Economia subterană (denumită și economia invizibilă, informală, ascunsă, paralelă etc.) reprezintă, potrivit unei definiții sintetice, acea componentă a economiei care nu este cuprinsă în statisticile oficiale statale sau care ignoră ordinea juridică.(5)

Matricea economiei subterane conține următoarele elemente: frauda fiscală (deseori, fiind asociată crimei organizate, corupția, munca nedeclarată ("la negru") și spălarea banilor. Principalii factori care influențeazăeconomia subterană sunt: sistemul economic, presiunea fiscală și moravurile, sistemul social și cultural, calitatea instituțiilor publice, legislația, contextul internațional, precum și particularitățile guvernanței locale(6).

White-collar crime face parte din economia subterană, iar magnitudinea sa, întocmai precum a economiei subterane, nu poate fi calculată cu exactitate, ci doar estimată(7).

Studiile relevante în materie reflectă că reducerea amplorii acestui fenomen reprezintă un punct permanent pe agenda politicilor statale, fiscale și penale deopotrivă, indiferent de nivelul de dezvoltare economică și socială al statelor.

3. Teorii criminologice referitoare la white-collar crime

Literatura de specialitate abundă în teorii care surprind diverse valențe ale white-collar crime, servind la facilitarea înțelegerii acestui domeniu infracțional și, deci, la contracarat sa în mod eficient.

Petter Gottschalk(8) sistematizează teoriile avansate de diverși autori, propunând o taxonomie formată din patru categorii:

a) teorii comportamentale

Potrivit studiului anterior citat, criminalitatea de elită este prevalentă în cazul infractorilor ce aparțin "gulerelor albe", iar o astfel de constatare se bazează pe constructe ce explorează factori atât de natură obiectivistă, cât și subiectivistă, cum ar fi relațiile care se creează între astfel de persoane ce formează elita sau gradul de autocontrol de care dispun acestea.

Există, de asemenea, teorii care plasează în centrul lor: (i) rolul pe care îl ocupă infractorul în societate (de exemplu, persoanele expuse politic - PEP); (ii) utilitatea provenită din conduita ilicită; (iii) combinația de factori care dau naștere riscului de fraudă ocupațională sau care favorizează corupția ori alimentează mobilul de a comite astfel de fraude.

b) teorii organizaționale

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...