Revista Dreptul (Uniunea Juristilor) nr. 6/2019

Statul de drept. Semnificații constituționale și jurisprudențiale contemporane
de Marius Andreescu, Claudia Andreescu

20 iunie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

dr. MARIUS ANDREESCU *

Judecător – Curtea de Apel Pitești

Lector univ. – Facultatea de Științe Economice și Drept, Universitatea din Pitești

CLAUDIA ANDREESCU **

Avocat – Baroul București ABSTRACT

The doctrine of the state of law springs from the German theory and case law, but at present it is also a requirement and a reality of the constitutional democracy in the contemporary society. At present, the state of law is no longer merely a doctrine, but a fundamental principle of democracy enshrined in the Constitution and in international political and legal documents. In essence, the concept of the state of law is based on the supremacy of law in general and of the Constitution in particular. Essential to the contemporary realities of the state of law are the following fundamental elements: the moderation of the exercise of state power in relation to the law, the consecration, guarantee and respect for the constitutional human rights especially by the state power, and last but not least, the independence and impartiality of justice.

In this study we are analyzing the most important elements and features of the state of law with reference to the contemporary realities in Romania. An important aspect of the analysis relates to the separation, balance and collaboration of the state powers, in relation to constitutional provisions. The most significant aspects of the case law of the Constitutional Court regarding the state of law are analyzed.

Key words:

conditions of the state of law; separation and balance of powers; supremacy of law; guaranteeing fundamental rights; contemporary realities; aspects of constitutional case law.

I. Scurte considerații privind noțiunea statului de drept

Statul de drept, pluralismul, democrația, societatea civilă, sunt incontestabil valori universale ale gândirii și practicii politice contemporane și se regăsesc exprimate normativ și în Constituția României, dar și în documentele internaționale. Atributele statului configurează calitatea acestuia de subiect de drept constituțional și definesc puterea, dar și raporturile complexe dintre stat și cetățeni și celelalte subiecte de drept constituțional. Atributele statului român reglementate normativ în dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituția României sunt: stat de drept, stat social, stat pluralist, stat democratic.

Statul de drept este unul dintre cele mai discutate concepte ale dreptului constituțional și este indiscutabil legat de trecerea de la dreptul statului la statul dreptului. În literatura de specialitate s-au afirmat uneori opinii contradictorii, potrivit cărora statul de drept corespunde unei necesități antropologice sau că este un mit, un postulat și o axiomă, iar pe de altă parte, statul de drept este un pleonasm, un nonsens juridic.

Conceptul statului de drept reprezintă o realitate constituțională al cărei fundament se regăsește în mecanismele exercitării puterii statale, în raporturile dintre putere și libertatea fiecărui individ al societății și în aplicarea principiului legalității la întreaga activitate statală, dar și la comportamentul fiecărui membru al societății.

Statul de drept s-a format și s-a răspândit în raport cu trei mari modele:

1. Modelul englez "rule of law" se caracterizează prin limitarea puterii monarhului, iar pe de altă parte, prin conservarea puterii Parlamentului, ceea ce în planul dreptului constituțional înseamnă: a) restrângerea prerogativelor monarhului și recunoașterea lor unei puteri constituite prin normele dreptului pozitiv; b) necesitatea fondării actelor executivului direct sau indirect pe autoritatea Parlamentului; c) obligația tuturor subiectelor de drept să se supună legii jurisdicției;

2. Concepția germană pune accentul pe necesitatea de a asigura legalitatea în administrație și controlul jurisdicțional al acesteia;

3. Concepția franceză consideră statul de drept ca un stat legal, care proclamă și apără principiul legalității.

În sintagma "stat de drept" sunt implicate două aspecte ale juridicului, aparent contradictorii, dar complementare: normativitatea și ideologia. În planul normativității, statul de drept apare ca un principiu structural al Constituției alături de alte atribute esențiale ale statului, materializând valori fundamentale pe care se bazează existența societății și a statului.

Din punct de vedere normativ, exigențele statului de drept se manifestă într-un dublu sens: a) sensul formal exprimă cerința ca statul, organele sale să respecte legile, să se subordoneze strict regulilor juridice care au ca obiect modul de alcătuire a organelor statului, atribuțiile și funcțiile ce le revin și b) sensul material – cerința ca organele statului, exercitându-și atribuțiile, să respecte garanțiile juridice privind exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...