Ministerul Sănătății - MS

Ordinul nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2

Modificări (9)

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 290 din 07 aprilie 2020.

În vigoare de la 07 aprilie 2020

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale de asistență medicală și sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății cu nr. NT 456/2020,

având în vedere:

- prevederile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României;

- prevederile art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății emite următorul ordin:

Art. 1. -

Se aprobă Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. -

Se aprobă Lista spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. -

Se aprobă Lista cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. -

Toate unitățile sanitare din sistemul public și privat au obligația asigurării acordării îngrijirilor medicale tuturor pacienților, în concordanță cu prevederile planului de măsuri prevăzut la art. 1. Refuzul asigurării acordării îngrijirilor medicale conform atribuțiilor specifice se sancționează conform prevederilor legale.

Art. 5. -

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătății nr. 533/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19 și a Listei spitalelor de suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 31 martie 2020.

Art. 6. -

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul sănătății,
Horațiu Moldovan,
secretar de stat

București, 3 aprilie 2020.

Nr. 555.

ANEXA Nr. 1 Modificări (1)

PLAN DE MĂSURI
pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19

I. Limitarea internărilor programate pe următoarea perioadă în raport cu gradul de ocupare a paturilor, inclusiv paturi Anestezie și terapie intensivă (ATI) și evoluția epidemiologică locală

1. Se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și până la 50% față de luna februarie activitatea din ambulatorii.

2. Spitalele vor raporta zilnic în sistemul electronic centralizat al Ministerului Sănătății (MS) situația ocupării paturilor.

3. Această măsură se impune atât pentru a asigura capacitatea de preluare a cazurilor de către spitale, cât și pentru economia de resurse materiale și umane.

4. Se va asigura o comunicare publică adecvată pentru ca, în această perioadă, publicul să se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.

II. Asigurarea asistenței medicale pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor

În prima fază, pacienții pot fi izolați în spitalele de boli infecțioase cu secții de terapie intensivă, care sunt organizate tot pe model pavilionar.

Scop: prevenirea răspândirii infecției cu COVID-19 și asigurarea accesului la tratament imediat în condiții de izolare considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitalicești

Ținând cont de calea de transmitere preponderent aerogenă (alături de cea prin mâini contaminate), este esențială izolarea în spațiu a pacienților confirmați COVID-19 sau suspecți de restul pacienților non-COVID-19, pentru a scădea la minimum riscul de contaminare.

Sunt importante respectarea izolării stricte a pacienților COVlD-19 și evitarea deplasării acestora în afara indicațiilor stricte.

În cazul în care pacienții confirmați COVID-19 necesită deplasare justificată în alte servicii medicale pentru investigații medicale sau tratamente particulare (pacienți cu dializă, investigații radiologice, intervenții chirurgicale etc.), transportul se va realiza într-un mod organizat și controlat (pacient protejat cu mască, mănuși, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare și respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecția riguroasă a spațiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19).

Faza a doua se aplică atunci când spitalele de boli infecțioase sunt depășite din punctul de vedere al numărului de pacienți internați și izolați. Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de pneumologie.

Se adresează: pacienților cu infecție confirmată COVID-19, atunci când numărul lor depășește numărul locurilor disponibile în spitalele de boli infecțioase.

Scop: prevenirea răspândirii infecției cu COVID-19, prin izolarea pacienților într-o singură unitate medicală și acces la tratament imediat, cu posibilitatea izolării de restul bolnavilor cu alte afecțiuni, considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitalicești, sub supravegherea medicilor pneumologi și ATI.

Caracteristici și măsuri la nivelul spitalelor de faza a II-a:

- spitale dedicate COVID în întregime sau parțial, doar dacă pot asigura circuite complet separate;

- vor externa sau transfera către alte spitale toți pacienții din zona dedicată COVID;

- vor interna pacienți pozitivi COVID, forme ușoare și medii, precum și cazuri grave în cazul existenței unei/unui secții/compartiment ATI, dotată/dotat cu ventilatoare mecanice;

- pot împrumuta ventilatoare de la spitalele non-COVID, pot detașa/delega personal medical necesar din alte unități sanitare publice și private, inclusiv medic infecționist pentru consulturi interdisciplinare;

- pot achiziționa și administra tratament anti-COVID-19 pacienților confirmați pozitiv în baza protocoalelor terapeutice;

- își creează stoc de medicamente utilizate în tratamentul COVID prin cerere către MS, achiziții de la UNIFARM sau alți distribuitori;

- vor fi introduși în lista de unități sanitare prioritare pentru aprovizionarea cu echipamente de protecție și medicamente prin C.N. UNIFARM - S.A., MS, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC);

- își asigură echipamente de protecție pentru personalul medical și le utilizează conform metodologiei Institutului Național de Sănătate Publice (INSP);

- pot funcționa și ca spital-suport, tratând patologii asociate la pacienții COVID+.

III. Stabilirea unei rețele de suport pentru spitalul de boli infecțioase printr-un protocol de colaborare sub coordonarea direcțiilor de sănătate publică județene și a comitetelor județene pentru situații de urgentă

Într-o primă etapă se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgență din zonă, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgențe medico-chirurgicale. Pot fi incluse în rețeaua de spitale de suport spitale municipale/orășenești și spitale din alte județe, preponderent cele cu secții de boli infecțioase, precum și spitalele din alte rețele decât ale Ministerului Sănătății (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, unități sanitare private).

Caracteristici și măsuri la nivelul spitalelor-suport:

- vor externa/transfera toți pacienții internați către alte spitale și vor rămâne în expectativă;

- vor asigura tratamentul patologiilor asociate pentru pacienții suspecți COVID sau COVID pozitivi, forme ușoare și medii, precum și cazuri grave în cazul existenței unei/unui secții/compartiment ATI, dotată/dotat cu ventilatoare mecanice;

- vor asigura circuite separate pentru pacienții suspecți COVID până la confirmarea prin testare;

- pot împrumuta ventilatoare de la spitalele non-COVID, pot detașa/delega personal medical necesar din alte unități sanitare cu paturi, inclusiv medic infecționist pentru consulturi interdisciplinare;

- pot achiziționa și administra tratament anti-COVID-19 pacienților confirmați pozitiv în baza unui protocol terapeutic elaborat de un medic infecționist;

- își creează stoc de medicamente utilizate în tratamentul COVID prin cerere către MS, achiziții de la C.N. UNIFARM - S.A. sau alți distribuitori;

- vor fi introduși în lista de unități sanitare prioritare pentru aprovizionarea cu echipamente de protecție și medicamente prin C.N. UNIFARM - S.A., MS, ONAC;

- își asigură echipamente de protecție pentru personalul medical și îl utilizează conform metodologiei INSP. Măsuri la nivelul unităților sanitare care realizează dializa:

- pentru fiecare județ sunt stabilite centre private de dializă, precum și spitale publice, care vor realiza dializa iterativă pentru pacienții COVID și boală renală cronică în stadiu final;

- spitalele publice și centrele de dializă vor ține cont de recomandările comisiei de nefrologie în elaborarea propriilor proceduri de lucru pentru pacienții COVID disponibile pe site-ul INSP: www.cnscbt.ro;

- în funcție de județ, sunt desemnate fie centre dedicate, care vor realiza dializa iterativă doar pentru pacienți COVID, fie centre în care pacienții COVID vor fi dializați în tura suplimentară, cu dezinfecția ulterioară a întregii clinici;

- direcțiile de sănătate publică (DSP) vor monitoriza permanent situația cazurilor COVID ce necesită dializă iterativă, a locurilor disponibile în centrele de dializă și în spitalele publice desemnate. În cazul în care capacitatea centrelor este depășită, DSP va solicita MS introducerea altor centre în program;

- astfel, pacienții cu boală renală cronică în stadiu final și COVID confirmat cu forme asimptomatice, ușoare și medii vor fi internați în spitale-suport. În acord cu centrul de dializă desemnat, pacienții vor fi transportați cu ambulanța către centrul de dializă, respectând normele de protecție recomandate de comisia de nefrologie a MS;

- spitalul-suport care internează pacientul trebuie să colaboreze cu serviciul de ambulanță și cu centrul de dializă, asigurând transportul fără întârzieri și în deplină siguranță a acestor pacienți către centrul de dializă;

- în cazul în care pacienții dezvoltă o formă severă sau critică a infecției virale, aceștia vor fi direct internați sau transferați în spitalul public desemnat în fiecare județ care dispune atât de stație de hemodializă, cât și de secție/compartiment ATI, pentru a continua tratamentul pentru COVID și a realiza dializa iterativă. Transportul se va realiza tot cu ambulanța. Spitalele publice desemnate vor transfera pacienții dializați COVID pozitivi atunci când forma de boală este ușoară și medie către spitalul-suport, pacienții urmând a efectua dializa în centrul privat dedicat.

IV. Pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienților critici (în cazul extinderii crizei și depășirii capacității spitalelor de boli infecțioase) - măsuri

1. În situația apariției de cazuri critice ce necesită internare în compartimentele ATI ale spitalelor de boli infecțioase se va asigura preluarea cazurilor critice din aceste compartimente - altele decât cele cu COVID-19 - de către serviciile ATI din localitate/județ/regiune.

2. Stabilirea unităților sanitare cu paturi care au secție ATI și linie de gardă ATI și care vor prelua cazuri critice la nevoie, atunci când capacitatea serviciului ATI al spitalului de boli infecțioase este depășită

3. Raportarea numărului de paturi ATI din fiecare unitate sanitară cu paturi atât de stat, cât și private, precum și a numărului de paturi din spital care dispun de surse de oxigen și aer comprimat funcționale

4. Identificarea unor zone (de exemplu: bloc operator, saloane de izolare) din spitalele cu secții ATI unde activitatea ATI să se poată extinde la nevoie, pentru a asigura îngrijirea pacienților critici cu COVID-19, preferabil într-o zonă separată de spațiul în care sunt îngrijiți pacienți critici cu alte patologii

5. Asigurarea aprovizionării prin procedură de urgență cu medicamente, materiale sanitare, echipamente individuale de protecție, reactivi, atunci când nu există contracte de aprovizionare în derulare

V. Triajul clinico-epidemiologic al pacienților

Pacienții COVID pozitivi sau suspecți care reprezintă urgențe medico-chirurgicale se rezolvă în spitalul de urgență unde s-au adresat și au fost evaluați și se transferă ulterior în spitalul-suport.

Triajul clinico-epidemiologic

VI. Reglementări cu privire la echipamentele individuale de protecție (PPE)

1. Criteriile minimale pentru utilizarea echipamentelor individuale de protecție vor respecta recomandările din "Utilizarea rațională a PPE în contextul COVID-19", document elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în domeniu (Interim Guidance 27 Februarie 2020).

2. Se vor efectua o instruire documentată, precum și una practică, cu tot personalul pentru utilizarea adecvată a echipamentelor individuale de protecție.

VII. Asigurarea resursei umane. Măsuri posibile

1. Analiza necesității detașării medicilor cu specialitatea boli infecțioase din unitățile sanitare care nu au secții de boli infecțioase (din cabinetele de boli infecțioase etc.) în secțiile sau spitalele de boli infecțioase

2. Asigurarea de servicii medicale (ATI sau de alte specialități) pentru a asigura extinderea activității destinate gestionării cazurilor de îmbolnăviri COVID-19

3. Prin reducerea activității chirurgicale strict la urgențe, o parte din personalul ATI care activează în blocul operator va fi disponibil pentru activitatea în terapie intensivă

4. Medici pneumologi

VIII. Se vor asigura prezentarea cu luare la cunoștință, precum și diseminarea în cadrul unităților sanitare cu paturi a pictogramelor de pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (www.insp.gov.ro) referitoare la infecția COVID-19, postate la rubrica "Informații pentru personalul medico-sanitar". Utilizarea rațională a echipamentului individual de protecție în contextul infecției COVID-19

IX. Măsuri de prevenire în contextul COVID-19

Pe baza dovezilor disponibile, virusul SARS-CoV-2 este transmis de la om la om prin contact direct și prin picături Flugge. Persoanele cu cel mai mare risc de infecție sunt cele care sunt în contact direct cu un pacient cu COVID-19 sau care au grijă de pacienții cu COVID-19.

Măsurile de prevenire și limitare sunt esențiale atât în domeniul asistenței medicale, cât și la nivelul comunității. Cele mai eficiente măsuri preventive pentru comunitate includ: Modificări (1)

• efectuarea frecventă a igienei mâinilor cu o soluție hidro- alcoolică prin frecare în cazul în care mâinile nu sunt vizibil murdare sau cu apă și săpun în cazul în care mâinile sunt murdare;
• evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii;
• practicarea igienei respiratorii prin tuse sau strănut în plica cotului sau într-o batistă, cu aruncarea imediată a acesteia;
• purtarea unei măști în cazul prezenței simptomelor respiratorii și efectuarea igienei mâinilor după îndepărtarea măștii;
• menținerea distanței sociale (minimum 1 m) față de persoanele cu simptome respiratorii.

Personalul medical trebuie să aplice măsuri de precauție suplimentare pentru a se proteja și a preveni transmiterea în timpul îngrijirilor medicale. Măsurile de precauție care trebuie puse în aplicare de către personalul medical care îngrijește pacienții cu COVID-19 includ utilizarea PPE în mod corespunzător; acest lucru implică atât selectarea echipamentului individual de protecție adecvat, cât și echiparea și dezechiparea corespunzătoare a acestuia.

Recomandări de utilizare optimă a echipamentului individual de protecție disponibil

Având în vedere deficitul global de echipament individual de protecție, următoarele strategii pot facilita utilizarea optimă a PPE (Fig. 1).

Fig. 1. Strategii de optimizare a disponibilității echipamentului individual de protecție (PPE)

Minimizarea necesității de echipament individual de protecție (PPE)

Următoarele intervenții pot minimiza necesitatea de echipament individual de protecție astfel ca să fie protejate în același timp personalul medical, precum și alte persoane împotriva expunerii la virusul SARS-CoV-2 în cadrul asistenței medicale:

1. Restricționarea accesului personalului medical în saloanele pacienților cu infecție COVID-19, dacă nu sunt implicați în îngrijire directă. Se va lua în considerare gruparea activităților astfel încât să fie minimizat numărul de persoane introduse (de exemplu, verificați semnele vitale în timpul administrării medicamentelor sau livrați alimentele în timp ce se efectuează și alte îngrijiri) și se vor planifica ce activități vor fi efectuate la marginea patului.

2. În mod ideal, vizitatorii nu vor fi permiși, dar, dacă acest lucru nu este posibil, se va restricționa numărul de vizitatori în zonele de izolare a pacienților cu COVID-19, de asemenea va fi restricționat timpul per vizită; vor fi oferite instrucțiuni clare privind modul de echipare și dezechipare a echipamentului individual de protecție, precum și modul de efectuare a igienei mâinilor sub supravegherea unui cadru medical, astfel încât vizitatorii să evite autocontaminarea (https://www.who.int/csr/resources/publications/putontakeoff PPE/en/).

Asigurarea că echipamentele individuale de protecție (PPE) sunt utilizate în mod rațional și corect

Echipamentul individual de protecție trebuie utilizat pe baza riscului de expunere (de exemplu, tipul de activitate) și a dinamicii de transmitere a agentului patogen (de exemplu, contact, picături sau aerosoli). Utilizarea exagerată a PPE va avea un impact suplimentar asupra dificultăților de aprovizionare.

Prin vizualizarea următoarelor recomandări se poate asigura utilizarea rațională a PPE.

• Tipul de PPE utilizat atunci când se oferă îngrijiri pacienților cu COVID-19 va varia în funcție de situație, personalul sanitar și activitatea desfășurată (Tabelul 1).
• Personalul medical implicat în îngrijirea directă a pacienților trebuie să utilizeze următoarele PPE: halate, mănuși, mască și protecție oculară (ochelari de protecție sau scut facial).
• În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienții cu COVID-19 (de exemplu, intubare, ventilație noninvazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilație manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie și recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze protecție, mănuși, halate, măști FFP2 și FFP3; de asemenea, se vor utiliza șorțuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile.
• Măștile de protecție înaltă (de exemplu, N95, FFP2 standard sau echivalent) au fost utilizate pentru o perioadă îndelungată în timpul urgențelor anterioare de sănătate publică care au implicat boli respiratorii acute, atunci când echipamentele individuale de protecție (PPE) nu erau disponibile în cantități suficiente. Aceasta se referă la purtarea aceleiași măști de protecție înaltă în timp ce sunt îngrijiți mai mulți pacienți care au același diagnostic fără a o scoate, iar dovezile indică faptul că măștile de protecție înaltă își mențin protecția atunci când sunt utilizate pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, utilizarea măștilor de protecție înaltă timp de mai mult de 4 ore poate duce la disconfort și trebuie evitată.

Recomandări privind utilizarea echipamentului de protecție

1. Utilizarea echipamentului de protecție la nivelul blocului operator și în secțiile de ATI:

a) precauții generale de contact (PGC): (halat și două perechi de mănuși impermeabile), adică peste uniformă (de unică folosință, bluză + pantalon) se va îmbrăca un halat chirurgical impermeabil de unică folosință și peste acesta, eventual un șorț de plastic de unică folosință, bonetă, botoși;

b) în cazul îngrijirilor curente acordate pacienților la care nu se vor iniția manevre generatoare de aerosoli: PGC plus mască chirurgicală sau chiar mască N95/PFF2, ochelari de protecție;

c) în cazul îngrijirilor acordate pacienților la care se vor iniția manevre generatoare de aerosoli (ventilație pe mască, ventilație CNFC, IOT, IOT + VM, aspirație secreții, bronhoscopie etc.): PGC plus mască PFF3 (sau în lipsă, mască N95/PFF2) ori aparat mască cu purificator de aer, ochelari de protecție și echipament de protecție oculară (vizieră);

d) în toate situațiile de mai sus se pot utiliza în locul halatului chirurgical impermeabil de unică folosință combinezoanele, doar dacă acestea se potrivesc, nu se rup și sunt impermeabile;

e) în cazul pacienților suspecți sau confirmați cu COVID-19 se recomandă ca accesul în blocul operator al echipei chirurgicale și al personalului nenecesar pentru realizarea intubației să fie permis după inducția anesteziei și după realizarea intubației;

f) se recomandă minimalizarea personalului la nivelul blocului operator;

g) se recomandă ca între intervențiile chirurgicale să existe o pauză de minimum o oră pentru realizarea decontaminării tuturor suprafețelor, inclusiv a monitoarelor, tastaturilor, cablurilor, aparatului de anestezie.

2. Îmbrăcarea și înlăturarea echipamentului personal de protecție:

a) modul în care se îmbracă și se înlătură echipamentul personal de protecție este extrem de important (mai ales în cazul în care transmiterea prin contact este modul principal de transmitere);

b) înlăturarea echipamentului personal de protecție vizibil murdar este aspectul cel mai dificil;

c) îmbrăcarea și înlăturarea echipamentului personal de protecție ar trebui repetate înainte de primirea primelor cazuri de COVID-19 (simulare);

d) se impune o atenție sporită la locul de suprapunere a halatului cu mănușile. Mânecile halatului trebuie să fie acoperite de mânuși (fără să existe un spațiu restant între ele). Utilizarea mănușilor mai lungi (similare mănușilor chirurgicale) poate facilita acest lucru. De asemenea, îndepărtarea echipamentului personal de protecție poate fi mai ușor realizată în acest caz;

e) la îndepărtarea echipamentului personal de protecție se începe întotdeauna cu aplicarea pe mănuși a unei soluții de dezinfectare pe bază de alcool;

f) tot echipamentul de protecție (halat, mănuși, ochelari, bonetă, botoși etc.), cu excepția măștii, trebuie dat jos în salonul pacientului la maximă distanță de acesta și depus pe rând în cutia cu sac "de infecțioase";

g) masca de protecție se dă jos numai după ieșirea din salonul cu COVID-19, adică doar în anticamera salonului sau, în lipsa acesteia, pe hol, și trebuie depusă tot într-o cutie cu sac "de infecțioase";

h) după îndepărtarea echipamentului personal de protecție se igienizează mâinile cu o soluție de dezinfectare pe bază de alcool.

Tabelul 1. Recomandări de folosire a echipamentului individual de protecție (PPE) care trebuie utilizat în contextul COVID-19, în funcție de secție, personal și tipul de activitate

Personal sau pacient Activitate Tip de echipament
Furnizor de servicii medicale
Spital
Salon de spital Personal medical În contact direct cu pacienți cu COVID-19 Mască simplă
Halat de unică folosință
Mănuși
Protecția ochilor (ochelari sau vizieră)
Proceduri generatoare de aerosoli efectuate la pacienți cu COVID-19 Mască N95 sau FFP2 standard sau echivalent
Halat de unică folosință peste care se pune șorț/combinezon
Mănuși
Protecția ochilor
Personal de curățenie În salonul de izolare a pacientului cu COVID-19 Mască simplă
Halat de unică folosință
Mănuși menajere
Protecția ochilor
Ghete/Papuci de spital închiși în față
Bloc operator sau ATI Personal medical În contact direct cu pacienți cu COVID-19 Mască chirurgicală sau chiar mască N95/FFP2; halat impermeabil de unică folosință sau halat de unică folosință peste care se pune șorț impermeabil de unică folosință Două perechi de mănuși de unică utilizare
Bonetă
Botoși
Protecția ochilor (ochelari sau ecran de protecție facială)
Proceduri generatoare de aerosoli efectuate la pacienți cu COVID-19 Mască FFP3 (sau în lipsă, mască N95/FFP2) sau aparat mască cu purificator de aer
Halat impermeabil de unică folosință sau halat de unică folosință peste care se pune șorț impermeabil de unică folosință
Două perechi de mănuși de unică utilizare
Bonetă
Botoși
Protecția ochilor (ochelari sau ecran de protecție facială)
Personal de curățenie În salonul de izolare a pacientului cu COVID-19 Mască simplă
Halat impermeabil de unică folosință sau halat de unică folosință peste care se pune șorț impermeabil de unică folosință
Mănuși menajere
Protecția ochilor
Ghete/Papuci de spital închiși în față
Alte zone (coridoare, sala de tratament etc.) Tot personalul Orice activitate care nu presupune contact cu pacientul cu COVID-19 Echipament obișnuit de spital
Triaj Personal medical Screening preliminar ce nu necesită contact direct cu pacientul Menținerea distanței de cel puțin 1 m între pacient și personal
Echipament obișnuit de spital
Pacienți cu simptomatologie respiratorie Orice activitate Menținerea distanței de cel puțin 1 m între pacient și personal
Mască simplă
Pacienți fără simptomatologie respiratorie Orice activitate Echipament obișnuit de spital
Laborator Personalul din laborator Manipularea probelor respiratorii Mască simplă
Halat de unică folosință
Mănuși
Protecția ochilor
Zona administrativă Tot personalul, inclusiv personalul medical Activități administrative care nu necesită contact cu pacient cu COVID-19 Nu necesită echipament individual de protecție.
Ambulatorii de specialitate
Cabinet de consultație Personal medical Examinarea fizică a pacientului cu simptome respiratorii Mască simplă
Halat de unică folosință
Mănuși
Protecție oculară
Personal medical Examinarea fizică a pacientului fără simptome respiratorii Echipament individual de protecție conform precauțiunilor universale standard și evaluării riscului
Pacienți cu simptomatologie respiratorie Orice activitate Mască simplă
Pacienți fără simptomatologie respiratorie Orice activitate Nu necesită echipament individual de protecție.
Îngrijitoare de curățenie Între consultații și după examinarea pacienților cu simptome respiratorii Mască simplă
Halat de unică folosință
Mănuși menajere
Protecție oculară (dacă există risc de stropire cu materie organică sau chimică) Ghete/papuci de spital închiși în față
Sala de așteptare Pacienți cu simptomatologie respiratorie Orice activitate Mască simplă
Izolați imediat pacientul în camera de izolare sau într-o zona separată de sala de așteptare. Dacă acest lucru nu este posibil, asigurați o distanță de cel puțin 1 m de respectivul pacient.
Pacienți fără simptomatologie respiratorie Orice activitate Nu necesită echipament individual de protecție.
Zona administrativă Întreg personalul, inclusiv personal medical Activități administrative Nu necesită echipament individual de protecție.
Triaj Personal medical Screening preliminar fără implicarea contactului direct Menținerea distanței de cel puțin 1 m între pacient și personal Mască simplă
Pacienți cu simptomatologie respiratorie Orice activitate Menținerea distanței de cel puțin 1 m între pacient și personal
Mască simplă
Pacienți fără simptomatologie respiratorie Orice activitate Nu necesită echipament individual de protecție.
În comunitate
La domiciliu Pacienți cu simptomatologie respiratorie Orice activitate Menținerea distanței de cel puțin 1 metru față de restul persoanelor din casă
Mască simplă atunci când se află în prezența altor persoane
Îngrijitor Intră în camera pacientului și oferă îngrijire directă. Mască simplă
Zone publice (școli, magazine, stații de transport în comun etc.) Persoane fără simptomatologie respiratorie Orice activitate Nu necesită echipament individual de protecție.

X. Ghid pentru evaluarea riscului personalului medical (P.M.) expus la pacienții cu infecție cu COVID-19

Răspândirea:

1. de la o persoană la altă persoană este similară cu transmiterea altor virusuri respiratorii, în principal prin picăturile produse de persoana infectată răspândite prin tuse sau strănut;

2. prin atingerea suprafețelor contaminate, deși nu este demonstrat încă.

Ghidarea monitorizării:

1. Automonitorizarea:

Personalul medical trebuie să se automonitorizeze pentru:

- febră: 2 x 24 h;

- simptome respiratorii; tuse, durere de gât, dificultate în respirație, mialgii.

2. Monitorizare activă:

- DSP: are responsabilitatea pentru a comunica regulat cu persoanele potențial expuse infecției, în vederea evaluării clinice (febră și simptomele respiratorii);

- pentru personalul cu risc de expunere mare/mediu se recomandă comunicare cel puțin 1 x 24 h;

- modul de comunicare: se stabilește la nivel local (prin telefon, internet sau alte mijloace de comunicare).

3. Automonitorizare cu supervizare delegată:

- personalul medical: se recomandă să își autoevalueze simptomatologia înainte de a intra în tură;

- dacă personalul medical prezintă simptome: planul include anunțarea superiorilor și direcției de sănătate publică (DSP), urmată de păstrarea contactului cu persoana infectată în vederea necesității transportului în unitățile medicale specializate.

4. Contact direct:

Expunerea este definită ca: apropierea la o distanță de cel puțin 2 m, pentru o perioadă de minimum 15 minute/contact neprotejat cu secrețiile/excrețiile persoanei infectate.

Factorii care cresc riscul infecției cu COVID-19:

- durata prelungită de expunere;

- simptomatologie respiratorie evidentă: tuse, strănut fără ca pacientul să poarte mască de protecție facială, care să diminueze răspândirea infecției;

- lipsa echipamentului adecvat de protecție (mască FFP2, FFP3, ochelari, șorț facial, mănuși, halat impermeabil) de către personalul medical în momentul în care fac manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubație, extubație, nebulizare aerosoli, aspirație traheo- bronșică în sistem deschis, gastroscopie, recoltarea testului PCR-COVID).

Clasificarea în funcție de riscul epidemiologic pentru personalul medical (P.M.) asimptomatic în urma contactului direct sau cu secrețiile/excrețiile pacientului infectat cu COVID-19:

CONTACT PRELUNGIT CU UN PACIENT CU COVID-19 CARE A PURTAT MASCA DE PROTECȚIE:

Factori de risc epidemiologic Categoria de expunere Recomandarea monitorizării pentru COVID-19 (până la 14 zile de la posibila expunere) Restricțiile de lucru pentru personalul medical
P.M. fără echipament de protecție Mediu Activ Izolare la domiciliu cel puțin 14 zile de la ultima expunere
P.M.: care nu poartă mască simplă sau mască facială Mediu Activ Izolare la domiciliu cel puțin 14 zile de la ultima expunere
P.M.: Fără protecție pentru ochi Scăzut Automonitorizare și supervizare delegată Niciuna
P.M.: Fără halat sau mănuși Scăzut Automonitorizare și supervizare delegată Niciuna
P.M.: care poartă tot echipamentul de protecție cu o mască facială normală Scăzut Automonitorizare și supervizare delegată Niciuna

CONTACT PRELUNGIT CU UN PACIENT CU COVID-19 CARE NU A PURTAT MASCĂ DE PROTECȚIE:

Factori de risc epidemiologic Categoria de expunere Recomandarea monitorizării pentru COVID-19 (până la 14 zile de la posibila expunere) Restricțiile de lucru pentru personalul medical
P.M.: fără echipament de protecție Mare Activ Izolare la domiciliu cel puțin 14 zile de la ultima expunere
P.M.: care nu poartă mască simplă sau mască facială Mare Activ Izolare la domiciliu cel puțin 14 zile de la ultima expunere
P.M.: Fără protecție pentru ochi Mediu Activ Izolare la domiciliu cel puțin 14 zile de la ultima expunere
P.M.: Fără halat sau mănuși Scăzut Automonitorizare și supervizare delegată Niciuna
P.M.: care poartă tot echipamentul de protecție cu o mască facială normală Scăzut Autmonitorizare și supervizare delegată Niciuna

Exemple:

1. P.M. care poartă halat, mănuși, mască FFP2 sau FFP3, protecție pentru ochi și mască facială simplă în timp ce fac manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubație, extubație, nebulizare aerosoli, aspirație traheobronșică în sistem deschis, gastroscopie) are risc mediu.

2. P.M. care nu a folosit protecția recomandată și a avut contact scurt cu pacientul, indiferent dacă pacientul purta mască, are risc scăzut.

3. P.M. care trece pe lângă un pacient la peste 1 m distanță și nu are contact direct cu pacientul sau secrețiile/excrețiile acestuia este considerat fără risc.

Recomandare pentru monitorizare bazată pe expunerea la COVID-19

Pentru categoriile de risc de expunere care dezvoltă semne și simptome compatibile cu COVID-19 trebuie să stabilească punctul de contact pentru evaluarea medicală înainte de întoarcerea la locul de lucru.

Expunerea în comunitate sau asociată cu călătoria:

- P.M. cu expunere potențială la COVID-19 în comunitate trebuie să aibă evaluarea riscului expunerii conform ghidurilor;

- cei cu risc mare-mediu: izolare la domiciliu cel puțin 14 zile de la ultima expunere;

- cei care au semne și simptome compatibile cu COVID-19 trebuie să stabilească punctul de contact pentru evaluarea medicală înainte de întoarcerea la lucru.

ANEXA Nr. 2 Modificări (1)

LISTA
spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a

SPITALE - FAZA I

Nr. crt. Județul Spitalul
1. Brașov Spitalul Clinic de Boli Infecțioase
2. București Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș
3. București Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Dr. Victor Babeș
4. Cluj Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca
5. Constanța Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța
6. Dolj Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova
7. Iași Spitalul de Boli Infecțioase
8. Suceava Spitalul Județean de Urgență Sfântul Ioan cel Nou Suceava
9. Timiș Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara

SPITALE - FAZA a II-a Modificări (1)

Nr. crt. Județul Spitalul
1. București Institutul Marius Nasta
2. Cluj Spitalul Leon Daniello de Pneumologie
3. Constanța Secția Exterioară Agigea a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța
4. Constanța Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța
5. Iași Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași
6. Galați Spitalul de Pneumoftiziologie Galați
7. Mureș Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș
8. Satu Mare Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare
Modificări (4)

ANEXA Nr. 3 Modificări (1)

LISTA
cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-21

1) Pentru încadrarea suspecților cu virusul SARS-CoV-2 se utilizează definiția de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) publicată pe site-ul INSP. În funcție de caracteristicile județene, afecțiunile asociate și de posibilitatea asigurării circuitelor separate pentru pacienții suspecți cu virusul SARS-CoV-2 până la confirmarea prin testare, Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pot stabili și alte unități sanitare pentru internarea acestor pacienți.

Nr. Județ Spital-suport pacienți COVID-19 pozitiv sau suspecți Maternitate - COVID-19 pozitiv sau suspecți Unitate dializă pacienți COVID-19 sau suspecți
1 ALBA Spitalul Municipal Blaj Spitalul Municipal Blaj Toate centrele-tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgențe Alba Iulia - cazuri grave și critice
2 ARAD Secția exterioară de pneumologie - Spitalul Județean de Urgență Arad
Secție exterioară de Boli infecțioase - Spitalul Județean de Urgență Arad - str. Cicio Pop
Secții exterioare din cadrul Spitalului Județean de Urgență Arad - sediu Piața Mihai Viteazu
Spitalul Județean de Urgență Arad - secție exterioară Dializa S.C. Avitum Braun - centru local Arad - tură suplimentară
Spital Orășenesc Ineu Spitalul Județean de Urgență Arad - cazuri grave și critice
Locație Expo Arad - spital campanie
Spitalul "Medlife Genesys" Arad
3 ARGEȘ Spitalul Orășenesc "Sf. Spiridon Mioveni" - corp vechi Spitalul Municipal Câmpulung Centrul de dializă Nephrocare Câmpulung
Spitalul Județean de Urgență Pitești - Secția de boli infecțioase
Spitalul Municipal Câmpulung - Secția de boli infecțioase și secția de pediatrie
Spitalul de Pediatrie Pitești - și urgențe chirurgie pediatrică
Spitalul Județean de Urgență Pitești - cazuri grave și critice
4 BACĂU Spital Municipal "Sf. Ierarh dr. Luca" Onești Spital Municipal "Sf. Ierarh dr. Luca" Onești Centrul de dializă Onești
Fresenius
Nefrocare Onești - centru dedicat
Spital Municipal "Sf. Ierarh dr. Luca" Onești - cazuri grave și critice
5 BIHOR Spitalul Municipal Oradea Spitalul Municipal Oradea Spitalul Municipal Oradea
6 BISTRIȚA-NĂSĂUD Spitalul Județean de Urgență Bistrița Spitalul Județean de Urgență Bistrița Centrul de Dializă "Diaverum" - tură suplimentară
Spitalul Orășenesc "Dr. George Trifon" Năsăud Spitalul Județean de Urgență Bistrița - cazuri grave și critice
7 BOTOȘANI Spitalul Județean de Urgență Botoșani Spitalul Județean de Urgență Botoșani - secție externă OG Toate centrele tură suplimentară/distinctă
Spitalul Județean de Urgență Botoșani - cazuri grave și critice
8 BRĂILA Spitalul Județean de Urgență Brăila - corp B, C, E Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila - Pavilionul A
Spitalul de Psihiatrie Sfântul Pantelimon - Camera de gardă; Compartimentul psihiatrie pediatrică; Secția Psihiatrie 3
Spitalul Județean de Urgență Brăila - corp D Clădire Ambulatoriu Centrul de dializă Diaverum, Brăila - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Brăila - corp B (corpul B rămâne ca rezervă dacă se depășește capacitatea de 15 paturi din Clădirea Ambulatoriului - Spitalul Județean de Urgență Brăila - corp D)
Spitalul Județean de Urgență Brăila - cazuri grave și critice
9 BUZĂU Spitalul Municipal Râmnicu Sărat Spitalul Municipal Râmnicu Sărat Centrul de dializă Diaverum Buzău - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Buzău - cazuri grave și critice
10 BRAȘOV Spitalul Județean de Urgență "Fogolyan Kristof" Sfântu Gheorghe Spitalul Județean de Urgență "Fogolyan Kristof" Sfântu Gheorghe, cu excepția sarcinilor sub 36 de săptămâni, cu complicații care vor fi preluate de Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "dr. A. I. Sbarcea" Brașov Toate centrele - tură suplimentară
Centrul de dializă Spitalul Municipal Făgăraș
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov - Centrul de dializă - pacienți gravi și critici
11 CARAȘ-SEVERIN Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș Centrul de dializă Avitum Reșița - tură suplimentară
Spitalul Județean Caraș-Severin - Reșița - pacienți gravi și critici
12 CĂLĂRAȘI Spitalul Municipal Oltenița Spitalul Municipal Oltenița Centrul de dializă Diaverum - tură suplimentară
13 CLUJ Spitalul Clinic de Boli infecțioase Cluj-Napoca - prin supradimensionarea numărului de paturi într-o clădire din satul Suceag, str. Principală (100 de paturi)
Spitalul clinic de pneumoftiziologie "Leon Danielo" Cluj-Napoca
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca - Secția Clinică Medicină Internă I, Secția Clinică Cardiologie I, Cardiologie intervențională
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj- Napoca - Secția Clinică Obstetrică-Ginecologie I Toate centrele de dializă private - tură suplimentară
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca - dializă și hemofiltrare pentru pacienții internați în secția clinică medicină internă I
Spitalul Municipal Cluj-Napoca pentru pacienții suspecți COVID-19 cu urgențe nefrologie și pacienții dializați cronic și acutizați
Toate secțiile/compartimentele de ATI/TI ale spitalelor suport pentru cazurile grave și critice internate în secție/compartiment
14 CONSTANȚA Spitalul Municipal Medgidia Spitalul Municipal Medgidia Centrul de dializă Nefrocare Medgidia - centru dedicat
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța - Centrul de dializă - pacienți gravi și critici
15 COVASNA Spitalul Județean de Urgență "Fogolyan Kristof" Sfântu Gheorghe Spitalul Județean de Urgență "Fogolyan Kristof" Sfântu Gheorghe, cu excepția sarcinilor sub 36 de săptămâni, cu complicații care vor fi preluate de Spitalul clinic de Obstetrică-Ginecologie "dr.A. I. Sbarcea" Brașov Centrul de dializă Sfântu Gheorghe Avitum - tură suplimentară Spitalul Județean de Urgență Sfântu Gheorghe - pacienți gravi și critici
16 DÂMBOVIȚA Spitalul Orășenesc Pucioasa Pavilion central
Spitalul Județean de Urgență Târgoviște: ortopedie traumatologie
Spitalul Municipal Moreni S.C. Diasys Medical - S.R.L. - tură suplimentară Spitalul Județean de Urgență Târgoviște - cazuri grave și critice
17 GALAȚI Spitalul CFR Galați Spitalul Municipal "Anton Cincu" Tecuci Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Buna Vestire - pavilion separat Centrul de dializă Diaverum, Galați - tură suplimentară
Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați - pacienți critici și gravi
18 DOLJ Spitalul Clinic Municipal Filantropia - locațiile Sărari, Corneliu Coposu
Spitalul CF Craiova - chirurgie generală Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova - neurologie și psihiatrie
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova - pentru pacienți cu infarct miocardic acut, secții cu profil unic în județul Dolj și pacienții gravi care au nevoie ATI
Spitalul Clinic Municipal Filantropia - locația Sărari Toate centrele - tură suplimentară distinctă
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova - pacienți gravi și critici
19 GIURGIU Spitalul Orășenesc Bolintin-Vale Spitalul Orășenesc Bolintin-Vale Centrul de dializă Fresenius - tură suplimentară
Pacienți gravi și critici - Spitalul Clinic de Nefrologie "Dr. Carol Davila" București
20 GORJ Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești Toate centrele - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu - cazuri grave și critice
21 HARGHITA Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc Toate centrele - tură suplimentară
Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc - centru dedicat
Spitalul Județean de Urgență Miercurea- Ciuc - cazuri grave și critice
22 HUNEDOARA Spitalul Județean de Urgență Deva - secția Boli infecțioase
Spitalul Municipal Hunedoara
Spitalul Municipal Orăștie
Spitalul Municipal Lupeni
Spitalul Municipal Vulcan
Spitalul Județean de Urgență Deva Toate centrele - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Deva - cazuri grave și critice
23 IALOMIȚA Spitalul Municipal Fetești Spitalul Municipal Fetești Fresenius Nefrocare Slobozia - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Slobozia - cazuri grave și critice
24 IAȘI Spitalul Clinic de Neurochirurgie "Nicolae Oblu" Spitalul Clinic CF Iași Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologică "Elena Doamna" Iași Spitalul Clinic "Dr. C.I. Parhon" centru dedicat COVID-19 dializă - centru dedicat Fresenius Nefrocare Iași - tură suplimentară (la nevoie)
25 ILFOV vezi București vezi București vezi București
26 MARAMUREȘ Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare Toate centrele de dializă - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Baia Mare - cazuri grave și critice
27 MEHEDINȚI Spital Municipal Orșova
Spitalul Orășenesc Baia de Aramă
Spital Municipal Orșova
Spitalul Orășenesc Baia de Aramă
Toate centrele de dializă - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin - cazuri grave și critice
28 MUREȘ Spitalul Clinic Județean Mureș Spitalul Clinic Județean Mureș Toate centrele de dializă - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș - cazuri grave și critice
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș - corp clădire Chirurgie infantilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș - corp clădire Chirurgie infantilă
Spitalul Municipal Sighișoara - compartiment Pneumologie
29 NEAMȚ Spitalul Județean de Urgență Piatra- Neamț Spitalul Județean de Urgență Piatra- Neamț Toate centrele de dializă - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț - cazuri complicate
30 OLT Spitalul Județean de Urgență Slatina - secția de Boli infecțioase
Spitalul Municipal Caracal - comorbidități
Spitalul Municipal Caracal Toate centrele - tură suplimentară Spitalul Județean de Urgență Olt - cazuri grave și critice
31 PRAHOVA Spitalul Municipal Câmpina Spitalul Municipal Câmpina Toate centrele de dializă - tură suplimentară distinctă
Spitalul Clinic Județean de Urgență Ploiești - cazuri grave și critice
32 SATU MARE Spitalul Municipal Carei Spitalul Municipal Carei S.C. Fresenius Nephrocare România - S.R.L. - Centru dializă Satu Mare
Spitalul Clinic Județean de Urgență Satu Mare - cazuri grave și critice
33 SĂLAJ Secția exterioară Boli infecțioase Spitalul Județean de Urgență Zalău
Secția exterioară Pneumologie Spitalul Județean de Urgență Zalău Spitalul Orășenesc "Prof. Ioan Pușcaș" Șimleu Silvaniei Nefromed Sălaj - tură suplimentară
Spitalul Orășenesc "Prof. Ioan Pușcaș" Șimleu Silvaniei Spitalul Județean de Urgență Zalău - cazuri critice și grave
34 SIBIU Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu - 5 pavilioane externe suport Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu - 1 pavilion organizat maternitate Toate centrele de dializă - tură suplimentară distinctă
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu - cazuri grave și critice
35 SUCEAVA Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava
Spitalul Municipal "Sf. Dr. Cosma și Damian" Rădăuți - secțiile de boli infecțioase, pneumologie și dermatovenerologie
Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava Toate centrele - tură suplimentară (la nevoie)
Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava
Secția de dializă - centru dedicat - cazuri grave și critice
36 TELEORMAN Spitalul Caritas Municipal Roșiori de Vede Spitalul Caritas Roșiori de Vede secția de maternitate Toate centrele tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Alexandria - cazuri grave și critice
37 TIMIȘ Spitalul CF 2 Timișoara
Spitalul Municipal Timișoara
Spitalul Municipal "Teodor Andrei" Lugoj
Maternitatea Bega Timișoara Toate centrele- tură suplimentară distinctă
Spitalul Județean de Urgență Timișoara - cazuri grave și critice
38 TULCEA Secția de Boli infecțioase a Spitalului Județean Tulcea Spitalul Municipal Medgidia Fresenius Nefrocare - tură suplimentară
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța - cazuri grave și critice
39 VASLUI Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad
Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad - centrul de dializă - COVID-19
Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad - Secția de maternitate Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad - centru dedicat - Centrul de hemodializă
40 VÂLCEA Spitalul Orășenesc Horezu Spitalul Orășenesc Horezu - Secția de maternitate Fresenius Nefro Care - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Vâlcea - cazuri grave și critice
41 VRANCEA Spitalul Municipal Adjud Spitalul Municipal Adjud - Secția de maternitate Centrul de dializă Diaverum Focșani - tură suplimentară
Spitalul Județean de Urgență Focșani - cazuri grave și critice
42 BUCUREȘTI Spitalul Clinic Colentina Centrul Medical Policlinico di Monza - punct de lucru "Monza Metropolitan Hospital" - str. Șerban Vodă nr. 95-101, sectorul 4, București Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ioan" București - Maternitatea Bucur Toate centrele de dializă - tura 4 suplimentară distinctă
Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului "Alessandru-Rusescu" - București - Unitatea de asistență materno-fetală de excelență (Polizu) S.C. DIAVERUM ROMÂNIA - S.R.L. - punct de lucru SEMA PARC - pentru pacienții COVID-19 pozitivi
S.C. DIAVERUM ROMÂNIA - S.R.L. - punct de lucru RĂCARI - pentru pacienți suspecți testați COVID-19 negativi
Spitalul Clinic de Nefrologie "Dr. Carol Davila" - București - pentru pacienți COVID-19 pozitivi - cazuri grave și critice
Modificări (8)

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...