Revista Dreptul (Uniunea Juristilor) nr. 5/2019

Condițiile de validitate a înscrisurilor sub semnătură privată*
de Maria Fodor

03 mai 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Dr., Prof. univ.** – Facultatea de Drept,

Universitatea Ecologică din București

ABSTRACT

The documents under private signature are an important category of preconstituted documents, characterized by the lack of formalism and the freedom of the parties to elaborate them.

The form of the document under private signature is sometimes imposed by the law for the validity of the legal operation, and sometimes it is established ad probationem. In the cases where the written form is imposed ad validitatem, the legal document will not produce its effects envisaged by the parties upon its conclusion, unless it has been ascertained in writing. On the other hand, the non-compliance with the form of ad probationem generally brings about the impossibility of proving the legal act with another means of evidence.

The written form may be an authentic document or a document under private signature. Also, the electronic document fulfils the condition of form ad validitatem or, as the case may be, ad probationem, if it was generated according to the provisions of the Law No 455/2001 on electronic signature.

In principle, the only requirement for the validity of a document under private signature is the signature of the parties or, in some cases, only the signature of one of them. The signature expresses the will of the parties or, as the case may be, of the party to assume the contents of the document they have signed/he has signed.

In the cases expressly provided, the legislator also imposes the fulfilment of some special conditions for the validity of the document under private signature. Thus, in the case of documents under private signature which establish the existence of sinalagmatic conventions, "plurality of copies" is required, and in the case of documents under private signature which establisg unilateral obligations (which have as object the payment of a sum of money or a quantity of fungible goods) it is required the formality or mention "good and approved for...".

The content of the document under private signature can be reproduced on any material support (paper, cloth, wood, metal, glass, CD, stick, etc.), in any form (handwritten, typed, printed, lithographed, electronic), in Romanian or in any other language or in a conventional language of the parties. Instead, the signature must be written by hand by the party or parties, not being allowed the typing, lithography or printing, or the replacement by a seal or by fingerprint. By way of exception to this rule, the legislator recognizes the validity of the electronic signature reproduced under the terms of the Law No 455/2001.

Key words:

document under private signature; holographic signature; plurality of copies; the "good and approved" formality.

1. Noțiuni introductive

Înscrisurile sub semnătură privată reprezintă o categorie importantă de înscrisuri preconstituite, fiind reglementate în cartea a II-a, titlul I, capitolul II din Codul de procedură civilă, "Judecata", în subsecțiunea a 3-a, intitulată "Probele", art. 272–281.

Într-o definiție simplă, conformă cu cea reținută în mod constant în doctrina juridică1 și inspirată de prevederile art. 2826 C. civ. Québec2, legiuitorul reține elementul esențial care caracterizează aceste înscrisuri, și anume semnătura părților. Astfel, potrivit art. 272 C. proc. civ., "Înscrisul sub semnătură privată este acela care poartă semnătura părților, indiferent de suportul său material. El nu este supus niciunei alte formalități, în afara excepțiilor anume prevăzute de lege." Rezultă că înscrisurile sub semnătură privată sunt înscrisurile întocmite de părți, fără intervenția vreunui organ al statului, semnate de cei care se obligă prin ele.

Așadar, înscrisul sub semnătură privată se caracterizează prin lipsa formalismului și libertatea părților de a-l elabora3. Aceste caracteristici, precum și taxele notariale excesiv de mari determină părțile să recurgă la constatarea operațiunilor juridice prin înscrisuri sub semnătură privată.

Forma înscrisului sub semnătură privată este impusă uneori de lege pentru validitatea operațiunii juridice, iar alteori este stabilită ad probationem. În cazurile în care forma scrisă este impusă ad validitatem sau ad solemnitatem, actele juridice nu-și vor produce efectele avute în vedere de părți la încheierea lor, decât dacă au fost constatate în scris. Forma solemnă nu se limitează la forma autentică, pentru că și forma olografă este tot o formă solemnă. Ca atare, forma scrisă poate fi un înscris autentic sau un înscris sub semnătură privată. De asemenea, în temeiul art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică îndeplinește condiția de formă ad validitatem sau, după caz, ad probationem, dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă (art. 4 pct. 4 din lege), bazată pe un certificat calificat (art. 4 pct. 12, art. 18 și art. 20 din lege) și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii (art. 4 pct. 8 din lege)4. În ceea ce privește condițiile și efectele sale, înscrisul în formă electronică generat conform prevederilor menționate este asimilat, în temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, cu înscrisul sub semnătură privată. Bunăoară, sunt acte juridice pentru care trebuie îndeplinită forma scrisă ad validitatem, părțile având posibilitatea de a alege între mai multe variante (forma autentică sau forma înscrisului sub semnătură privată):

– testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic (art. 1040 C. civ.)5;

– contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute [art. 1838 alin. (1) C. civ.] și, atâta timp cât legea nu distinge, forma scrisă poate fi un înscris autentic sau un înscris sub semnătură privată;

– revocarea voluntară expresă a testamentului nu poate fi făcută decât printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior [art. 1051 alin. (1) C. civ.]6, legiuitorul permițând ca testamentul care revocă un testament anterior să poată fi întocmit într-o formă diferită de aceea a testamentului revocat [art. 1051 alin. (2) C. civ.];

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...