Revista Romana de Drept Privat (Universul Juridic) nr. 3/2019

Jurnal de front: decizii legislative și contra-decizii cu impact în mediul financiar-bancar
de Marieta Avram

05 decembrie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prof. univ. dr. MARIETA AVRAM

Facultatea de Drept, Universitatea din București

Motto: "Iată legile pe care le vei pune înaintea lor..." (Exodul, 21)

JOURNAL DE COMBAT: DÉCISIONS LÉGISLATIVES ET DÉCISIONS CONTRAIRES AYANT UN IMPACT DANS L’ENVIRONNEMENT FINANCIER ET BANCAIRE

RÉSUMÉ

Le législateur roumain n’a plus l’auréole d’une autorité supérieure aux gens, raisonnable et morale, sur laquelle descend la grâce divine, comme Moïse, qui grimpe sur la montagne et reçoit les lois du Dieu : « Donc, celles-ci sont les lois que tu leur vas présenter... » (L’exode, 21). Malheureusement, on peut constater une certaine dégradation de la qualité du processus législatif. Dans les derniers 5 ans, le secteur financier et bancaire a été, peut-être, le plus exposé à quelques décisions législatives difficiles, controversées, anormales, étant, d’une part, dépourvues d’un sérieux fondement économique, social et juridique, et, d’une autre part, conçues et rédigées de façon négligente et erronée. Le processus législatif dans un État de droit est régi par le principe de la légalité. Les décisions de la Cour constitutionnelle sont plus qu’éloquentes à cet effet : on ne peut pas légiférer de toute façon et n’importe quoi, parce que le législateur n’est pas au-dessus de la loi. Le journal de première ligne évoque les principaux épisodes qui ont influencé les décisions législatives ayant un impact dans le milieu financier et bancaire pendant cette période.

Mots-clés: clauses abusives; crédits; intérêts; conversion du crédit; titres exécutoires; cessions de créances; le principe du nominalisme; imprévision; dation en paiement.

BATTLEFIELD JOURNAL: LEGISLATIVE DECISIONS AND COUNTER-DECISIONS WITH IMPACT IN THE FINANCIAL AND BANKING ENVIRONMENT

ABSTRACT

The modern legislator has no longer the aura of a reasonable and ethical authority higher than humans, over which Divine Grace descends, like Moses, who climbs the mountain and receives the laws from God: "These are the laws which I will submit to them ..." (Exodus 21). Unfortunately, a certain degradation in the quality of the legislative process may be found. In the last 5 years, the financial and banking system has probably been exposed in the most serious way to certain difficult, controversial, unusual legislative decisions deprived of some serious economic, social and judicial foundation on the one hand, and, on the other hand, designed and drafted in a negligent and even wrong manner. The legislative process in a state of law shall be governed by the principle of lawfulness. The decisions of the Constitutional Court are more than eloquent to this end: there is no way to legislate anyway and anything, as the legislator is not above the law. The legislative frontline journal evokes the main episodes having influenced the legislative decisions with an impact on the financial and banking environment during this period.

Keywords: abusive clauses; credits; interests; credit conversion; writs of execution; receivable assignments; principle of nominalism; hardship; giving in payment.

1. Reper temporal: anul 2014

La nivelul anului 2014, chestiunea clauzelor abuzive în contractele de credit devenise "incandescentă" în dreptul național și în cel european[1]. Era mediatizată ideea "războiului dintre bănci și consumatori privind clauzele abuzive", în contextul în care primul val de cereri ale consumatorilor, având ca obiect anularea unor clauze abuzive[2], creștea continuu pe rolul instanțelor de judecată și se vedea ridicându-se în urmă un al doilea val având ca obiect conversia creditelor acordate în valută (în special în CHF).

Pe fondul acestui aflux de acțiuni în justiție ale consumatorilor, la 4 februarie 2014 era adoptată Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, care cuprindea o bogată și com­plexă reglementare de natură să ofere soluții de restabilire a echilibrului în relațiile dintre consumatori și bănci, dominate de numeroase convulsii.

În același context, la 30 aprilie 2014, CJUE s-a pronunțat în cauza Kásler c. OTP cu privire la interpretarea art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13/CEE, în special în ceea ce privește noțiunea de obiect principal al contractului și înțelesul condițiilor pe care ar trebui să le îndeplinească redactarea unei clauze referitoare la obiectul principal al contractului pentru a fi exceptată de la verificarea cerințelor prevăzute la art. 4 alin. (2) din Directivă pentru calificarea clauzelor ca fiind abuzive[3], ceea ce a oferit atât practi­cienilor, cât și doctrinei ocazia de a da un "refresh" argumentelor juridice și soluțiilor care se conturaseră în practica judecătorească.

Erau dificil de anticipat direcțiile de evoluție, însă, la scurt timp, a devenit evident că se deschidea un nou front: cel legislativ.

2. Avatarurile Legii nr. 77/2016. Impreviziunea: ancora prinsă de Curtea Constituțională între noul și vechiul Cod civil

Prima apariție legislativă, deosebit de controversată, a fost Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite[4], la baza căreia a stat o propunere legislativă din 25 mai 2015, adoptată de Senat la 26 octombrie 2015 și de Camera Deputaților la data de 25 noiembrie 2015. Având în vedere cererea de reexaminare formulată de Președintele României, legea a fost din nou adoptată de Camera Deputaților la data de 13 aprilie 2016[5].

Supraviețuirea acestei legi este indisolubil legată de Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său[6], prin care Curtea Constituțională a constatat că: (1) sintagma "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite este neconstituțională și a admis excepția de neconstituționalitate; (2) prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...