Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 492/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 09 decembrie 2019

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Valer Dorneanu - președinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal- bugetare, excepție ridicată de Alexandru Ropota în Dosarul nr. 32.377/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 35D/2018.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care arată că nu a formulat excepția de neconstituționalitate cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ci cu privire la modificarea Legii nr. 223/2015 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care s-a încălcat principiul de drept referitor la ierarhia actelor normative. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu putea să modifice Legea nr. 223/2015 până când acest act normativ nu era abilitat cu putere de lege de către Parlament, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent, aflându-se la Camera Deputaților, ca for decizional.

4. Orice act normativ se adoptă în conformitate cu Constituția, Legea nr. 24/2000 și cu principiile ordinii de drept, în particular cel potrivit căruia normele de nivel inferior trebuie să fie adoptate în conformitate cu normele de guvernare de nivel superior. Invocă, în susținere, art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.

5. Invocă dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000. Legea nr. 223/2015 a fost modificată cu nerespectarea principiului de drept potrivit căruia actul normativ modificator trebuie să fie superior celui pe care îl modifică. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 contravine art. 115 alin. (7) din Constituție.

6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public precizează că autorul vizează ierarhia juridică a Legii nr. 223/2015 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și, invocând art. 115 alin. (5) din Constituție, conchide că excepția de neconstituționalitate trebuie respinsă ca nefondată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 13 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 32.377/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de către Alexandru Ropota într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul solicită ca recalcularea și actualizarea pensiei militare de serviciu să se facă numai în spiritul și prevederile Legii nr. 223/2015, fără să se țină cont de modificările aduse acesteia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, pentru că în acțiune nu s-a referit la constituționalitatea sau neconstituționalitatea conținutului Legii nr. 223/2015, ci la neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015.

9. Autorul arată că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 întăresc motivarea excepției în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 putea să modifice Legea nr. 223/2015 dacă, în conformitate cu art. 115 alin. (3) din Constituție, cele două Camere ale Parlamentului ar fi finalizat și înaintat spre promulgare legea prin care se aproba sau se respingea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituție.

10. În continuare autorul arată că argumentul formulat de pârât, potrivit căruia, prin neadoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, era împiedicată emiterea unor norme de rang inferior și exista riscul unui nou val al litigiilor de anvergura celui din 2010-2012, reprezintă o instigare la încălcarea drepturilor de care trebuia să beneficieze în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015.

11. În lipsa legii de aprobare, autorul apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, cu consecința recalculării pensiei militare de stat exclusiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, fără nicio modificare a acesteia.

12. Autorul mai arată, în final, că "pensia militară de stat trebuia să fie raportată la 103% din baza de calcul însă acest procent a fost nelegal diminuat prin plafonarea neconstituțională și abuzivă".

13. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 115 alin. (4) din Constituție reglementează competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar împrejurarea că, până în prezent, ordonanța de urgență nu a fost aprobată sau respinsă de Parlament prin lege nu constituie motiv de neconstituționalitate. Prin legea de aprobare sau de respingere se reglementează, dacă este cazul, potrivit art. 115 alin. (8) din Constituție, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței de urgență.

14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 366 din 30 mai 2017, nr. 443 din 21 iunie 2016 și nr. 204 din 30 martie 2017, în sensul constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile orale ale procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal- bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând, însă, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta critică numai prevederile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care au următorul conținut:

"

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:

[...]

6. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins: [...] Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»".

19. Autorul excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 115 alin. (5) referitor la condițiile intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerea autorului, potrivit căreia "Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 putea să modifice Legea nr. 223/2015 dacă, în conformitate cu art. 115 alin. (3) din Constituție, cele două Camere ale Parlamentului ar fi finalizat și înaintat spre promulgare legea prin care se aproba sau se respingea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituție", reprezintă, în ciuda referirii la alineatele (3) și (7) ale art. 115 din Constituție, o critică întemeiată pe alineatul (5) al acestuia, potrivit cărora "Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată. . .". Curtea a soluționat o critică similară, stabilind că, pentru intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, nu este necesară adoptarea de către Parlament a legii de aprobare, ci este suficientă depunerea spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată (a se vedea, în acest sens, paragraful 48 din Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019).

21. Dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată de art. 40 pct. 6 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, criticate în cauza de față, au mai fost supuse controlului de constituționalitate. În Decizia nr. 301 din 7 mai 2019 (paragrafele 49-54), precitată, Curtea a observat că art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 stabilește modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor de serviciu. Astfel, în condițiile realizării unei vechimi cumulate de 25 ani, la momentul atingerii vârstei prevăzute de Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015. De asemenea, Curtea a reținut că, pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015 [art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015], precum și faptul că persoanelor care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget li se acordă sporuri procentuale proporțional cu vechimea contribuțiilor (art. 108 din Legea nr. 223/2015).

22. Rolul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 este acela de a limita efectele dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 și, respectiv, ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. Astfel, în absența art. 30 din Legea nr. 223/2015, aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăși baza de calcul al acesteia (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 301 din 7 mai 2019 paragraful 54, precitată).

23. Dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 sunt asemănătoare cu dispozițiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, abrogată începând cu 1 ianuarie 2011, potrivit cărora "Pensia polițistului stabilită în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei".

24. Analizând constituționalitatea acestei reglementări, Curtea a interpretat-o în sensul că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul și a apreciat că nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006).

25. Curtea observă, în continuare, că a analizat și prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora "Pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei". Astfel, Curtea a reținut că aceste prevederi instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul (a se vedea deciziile nr. 1.462 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 9 ianuarie 2012, nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009 și nr. 31 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003).

26. Având în vedere jurisprudența menționată, faptul că, în mod similar cu dispozițiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 și ale art. 25 din Legea nr. 164/2001, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 plafonează cuantumul pensiilor de serviciu, precum și inexistența unor motive care să impună o schimbare a acesteia, Curtea constată constituționalitatea dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 (a se vedea deciziile nr. 301 din 7 mai 2019, precitată, nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019 și nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019).

27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Ropota în Dosarul nr. 32.377/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...