Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 563/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 444 din Codul de procedură civilă

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06 decembrie 2019

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Valer Dorneanu - președinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 444 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Chirvase în Dosarul nr. 13.916/300/2017/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 891D/2018.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 18 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.916/300/2017/a1, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Maria Chirvase într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de îndreptare a unei erori materiale a dispozitivului unei hotărâri judecătorești.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este neclar și încalcă accesul liber la justiție, pentru că nu sunt respectate garanțiile reglementate prin art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

6. Judecătoria Sectorului 2 din București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 444 - Completarea hotărârii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea de sesizare din 18 mai 2018, prevederile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă au fost completate, prin adăugarea ultimei teze, prin art. I pct. 41 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Prin urmare, având în vedere că soluția legislativă este, în principiu, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea se va pronunța asupra constituționalității acestor prevederi în redactarea actuală. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:

"

(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor."

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale ale art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 - Accesul liber la justiție. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în motivarea acesteia se arată că textul de lege criticat este neclar și încalcă accesul liber la justiție, pentru că nu sunt respectate garanțiile reglementate prin art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

13. Prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, criticate din aceeași perspectivă, prin raportare și la prevederile art. 21 din Constituție și art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Decizia nr. 266 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, sau Decizia nr. 597 din 20 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Curtea respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă permit completarea hotărârilor judecătorești în situația în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. Dacă este vorba despre completarea unei hotărâri date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, cererea de completare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la pronunțarea hotărârii în discuție. Curtea a reținut că stabilirea unui termen în care poate fi introdusă cererea de completare în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, termen care începe să curgă de la data pronunțării hotărârii, nu contravine dreptului de acces liber la justiție. În esență, Curtea a reținut că niciuna dintre părți nu este împiedicată în efectuarea acestui demers procedural, atâta vreme cât hotărârea vizată a fost rezultatul unui proces desfășurat în condițiile îndeplinirii legale a procedurii de citare, astfel că, în situația în care părțile nu au fost prezente, se prezumă că au avut cunoștință de parcursul procesual, finalizat cu momentul pronunțării hotărârii. Ca atare, depinde doar de diligența părților să se intereseze cu privire la soluția pronunțată și să acționeze corespunzător dacă observă că instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere sau asupra unei cereri conexe sau incidentale.

14. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a conduce la o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

15. În prezenta cauză se mai invocă și neclaritatea textului de lege criticat, fără a fi indicate motive distincte, în detalierea acestei critici de neconstituționalitate. Ca atare, Curtea nu poate analiza aceste susțineri, astfel cum sunt formulate, cu atât mai mult cu cât conținutul normativ al prevederii legale criticate este suficient de precis și clar, enumerând în mod limitativ situațiile în care se poate solicita completarea hotărârii judecătorești, precum și procedura de soluționare, cu reglementarea expresă a termenului în care poate fi introdusă cererea de completare.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Chirvase în Dosarul nr. 13.916/300/2017/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 din București - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 444 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 din București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...