Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 588/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06 decembrie 2019

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Valer Dorneanu - președinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Victor Patraș în Dosarul nr. 4.546/91/2016 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.169D/2017.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 septembrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Daniel-Ioan Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 8 octombrie 2019, când a pronunțat prezenta decizie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.546/91/2016, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (6) și (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Victor Patraș într-o cauză având ca obiect obligarea Casei de Asigurări a Avocaților la emiterea unei decizii de pensionare pentru limită de vârstă și de punere în plată a acesteia.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate discriminează avocații pensionați înainte de 28 mai 2001 în raport cu cei pensionați ulterior acestei date, în sensul că avocații care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, nu mai pot beneficia și de pensia pentru limită de vârstă reglementată de Legea nr. 72/2016 pentru activitatea realizată în condiții de cumul, ci numai de pensia de retragere definitivă din profesie. Se menționează că expunerea de motive la Legea nr. 72/2016 nu conține o minimă fundamentare a opțiunii legiuitorului care a înțeles să instituie interdicția antereferită. Mai mult, se consideră că această interdicție este de natură a afecta dreptul la muncă și dreptul la pensie în însăși substanța lor. Astfel, persoanele aflate în ipoteza normei juridice sunt obligate să opteze pentru pensie sau pentru veniturile realizate din activitatea profesională, acestea trebuie să renunțe fie la pensie pentru a-și continua activitatea, fie să înceteze activitatea pentru a beneficia de pensie. Or, dreptul la muncă nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri, fiecare persoană fiind liberă să presteze o muncă în raport cu capacitățile sale fizice și intelectuale, conform propriilor aprecieri.

5. Tribunalul Vrancea - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că interdicția de a cumula veniturile din avocatură și pensia din alte sisteme de asigurări sociale cu pensia din sistemul de asigurări sociale al avocaților nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, în contextul în care data de 28 mai 2001 reprezintă momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000, iar anterior acestei date pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților au fost reglementate de Decretul Consiliului de Stat nr. 251/1978, modificat și completat prin Decretul-lege nr. 129/1990 și Legea nr. 28/1990. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, atunci când legiuitorul reglementează diferit, în timp, anumite relații sociale, nu se poate reține că există discriminare între persoanele cărora li s-a aplicat reglementarea în forma veche față de cei cărora li se aplică normele noi, în baza principiului tempus regit actum.

6. Legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare o necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. Nu se poate considera că autorului excepției de neconstituționalitate îi este încălcat dreptul la pensie în condițiile în care beneficiază deja de pensie pentru limită de vârstă, iar contribuțiile sale la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților vor fi valorificate la stabilirea pensiei pentru retragere definitivă din profesie. De asemenea, se arată că nu este îngrădit dreptul la muncă al autorului excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate nu stabilesc restricții cu privire la desfășurarea activității sale, acesta putând exercita profesia de avocat atât timp cât dorește, neacordarea pensiei din sistemul de asigurări sociale ale avocaților nereprezentând un impediment în acest sens.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se susține că legiuitorul nu interzice persoanelor aflate în ipoteza art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016, respectiv avocaților pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, cumulul unei pensii pentru limită de vârstă cu veniturile realizate din profesia de avocat, ci cumulul a două pensii pentru limită de vârstă (pensia din sistemul de pensii al avocaților și cea obținută anterior, în alte sisteme de pensii) cu veniturile obținute din profesie. Astfel, reglementarea nu numai că nu discriminează persoane aflate în aceeași situație, ci, dimpotrivă, creează premisele unui tratament juridic egal între acestea, în sensul în care un avocat nu va putea cumula veniturile din activitatea profesională decât cu o singură pensie pentru limită de vârstă, indiferent de sistemul de pensii în care a fost acordată aceasta. Pe de altă parte, întrucât situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii, se apreciază că nu se poate susține existența unei diferențe de tratament juridic contrare art. 16 din Constituție nici între avocații pensionați în alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 și cei pensionați după această dată.

9. Cu privire la încălcarea art. 41 din Constituție se arată că avocatul beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă are posibilitatea de a continua să-și exercite profesia și după pensionare, cu obligația de a contribui la fondurile sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se acordă automat la îndeplinirea condițiilor de vârstă de pensionare și stagiu minim de cotizare, ci numai la cererea avocatului. Se arată că textele criticate nu îl obligă pe avocat să se retragă din profesie, ci numai stabilesc că în măsura în care acesta beneficiază deja de pensie pentru limită de vârstă într-un alt sistem de pensii, nu poate solicita tot pensie pentru limită de vârstă în sistemul de pensii al avocaților, ci are dreptul numai la pensie pentru retragere definitivă din profesie. Prin urmare, se concluzionează în sensul că nu se încalcă art. 41 din Constituție.

10. Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție se arată că, în accepțiunea acestora, are caracter de drept fundamental numai dreptul la pensie în sistemul public de pensii, făcându-se o referire la Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010. Or, dispozițiile criticate nu reglementează asupra acestui aspect, ci asupra condițiilor de acordare a pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Prin urmare, art. 47 alin. (2) din Constituție nu este incident în cauză.

11. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Cu privire la principiul egalității în drepturi, este invocată jurisprudența Curții Constituționale și se arată că nu se poate vorbi de discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale - așadar, inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative - anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor interese. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 41 din Constituție se arată că acesta nu interzice stabilirea unor condiții în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care dorește să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiții legale. În plus, libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând și în orice condiții, poate exercita profesia sau meseria pe care o dorește. Se concluzionează în sensul că textele criticate sunt constituționale, din moment ce art. 41 din Constituție nu interzice stabilirea unor condiții care se impun pentru a exercita o anumită profesie. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 47 alin. (2) din Constituție, se arată că dreptul la pensie și la alte forme de asistență socială se exercită în condițiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opțiune în reglementarea condițiilor și criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul și de plată a acesteia, precum și a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei și de exercitare a contestațiilor, astfel încât nu se poate reține încălcarea textului constituțional invocat.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă art. 35 alin. (6) și (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul conținut:

"

(6) În cazul avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuțiile achitate la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.

(7) Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie."

15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, a intrat în vigoare la 28 mai 2001, iar condițiile și procedura de acordare a pensiilor avocaților au fost stabilite prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din România, adoptat mai întâi în anul 2001 și, ulterior, în anul 2012. Ulterior, la data de 3 august 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, care cuprinde și condițiile și procedura de acordare a pensiilor avocaților. Astfel, Curtea reține că în perioada 2001-2016 condițiile și procedura de acordare a pensiilor avocaților nu au fost reglementate prin lege, ci prin acte ale Uniunii Naționale a Avocaților/Uniunii Naționale a Barourilor din România.

17. Prin art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 s-a stabilit că avocații au dreptul la următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limită de vârstă; b) pensia de retragere definitivă din profesie; c) pensia de retragere anticipată definitivă din profesie; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaș. Totodată, condițiile și procedura de acordare a acestor pensii, precum și condițiile de reglementare a cumulului pensiei din alte sisteme de asigurare cu veniturile din exercitarea profesiei de avocat vor fi stabilite prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaților. Potrivit art. 35 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din România în forma publicată în Buletinul Informativ al Uniunii Avocaților din România (devenită Uniunea Națională a Barourilor din România) nr. 9/5 mai 2001, adoptat în considerarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 și intrat în vigoare la 28 mai 2001, "Contribuțiile achitate la fondul de asigurări sociale a avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale vor fi avute în vedere la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale exclusiv în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000 și ale prezentului statut".

18. Potrivit art. 47 alin. (2) și art. 49 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din România din anul 2012, avocații pensionari din sistemul Casei de Asigurări a Avocaților și avocații care sunt pensionari ai altor sisteme pot solicita pensia de retragere definitivă din profesie, fără drept de exercitare a acesteia, după ce vor prezenta decizia de încetare a calității de avocat și radierea din Tabloul avocaților, eliberată de barou. Rezultă că avocații care sunt pensionari ai altor sisteme după data de 28 mai 2001 nu pot dobândi pe lângă pensia respectivă și o pensie pentru limită de vârstă din sistemul Casei de Asigurări a Avocaților, ci numai o pensie de retragere definitivă din profesie.

19. Întrucât Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din 2001 nu s-a referit și la situația avocaților pensionați în alte sisteme de asigurări sociale anterior intrării sale în vigoare, ci numai la cei care se pensionează în domeniul său propriu de aplicare, respectiv după 28 mai 2001, Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din 2012 a mai stabilit la art. 48 alin. (1): "Contribuțiile achitate la fondul de pensii și asigurări sociale al avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, inițial stabilite anterior datei de 31 mai 2001, vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă și a altor drepturi de asigurări sociale". Rezultă că avocații pensionați în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii atât înainte, cât și după 28 mai 2001 și care cumulează veniturile din profesia de avocat cu pensiile antereferite pot dobândi, pe lângă pensia pentru limită de vârstă obținută în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, numai o pensie de retragere definitivă din profesie. Astfel, nu se poate obține mai întâi o pensie pentru limită de vârstă în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, la care să se adauge o pensie pentru limită de vârstă în sistemul de asigurări sociale al avocaților, care să se recalculeze și să devină - la încetarea profesiei - o pensie de retragere definitivă din profesie. Este de observat că aceasta a fost opțiunea Uniunii Naționale a Avocaților/Uniunii Naționale a Barourilor din România, opțiune ulterior preluată în Legea nr. 72/2016. O asemenea opțiune ține seama de exigența ca o persoană să nu încaseze două pensii pentru limită de vârstă, una din sistemul avocațial, iar cealaltă din alte sisteme de pensii, și să și exercite în continuare profesia de avocat; în schimb, stagiul realizat ca avocat pensionar într-un alt sistem de pensii decât cel al avocaților se recunoaște, cu acordarea unei pensii de retragere definitivă din profesie, alături de pensia pentru limită de vârstă rezultată dintr-un alt sistem de pensii decât cel al avocaților.

20. Art. 35 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 prevede că avocații care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai prin transformarea acesteia în pensie de retragere definitivă din profesie. Art. 35 alin. (2) și (8) din această lege prevede, ca regulă generală, că avocații care sunt pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii pot solicita pensia pentru retragere definitivă din profesie. În aceste condiții, art. 35 alin. (6) și (7) din lege nu reprezintă decât un text cu caracter precizator, care reglementează în privința avocaților pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, o ipoteză normativă ce se subsumează art. 35 alin. (2) și (8) din aceeași lege.

21. Prin urmare, având în vedere că avocații pensionați atât înainte de 28 mai 2001, cât și după această dată beneficiază de același tratament juridic, susținerile autorului excepției raportate la existența unei discriminări între aceste categorii nu pot fi reținute. Prin urmare, Curtea constată că critica de neconstituționalitate formulată raportat la art. 16 din Constituție este neîntemeiată.

22. Curtea mai reține că dreptul la muncă și dreptul la pensie, reglementate de art. 41 și art. 47 alin. (2) din Constituție, nu sunt incidente în cauză, întrucât textul criticat nu privește nici alegerea și exercitarea profesiei de avocat și nici dreptul la pensie publică, ci condițiile de pensionare a avocatului în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, sistem care are un buget propriu [art. 10 alin. (1)], constituit, conform art. 11 din lege, din contribuții lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, stabilite periodic de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România - la propunerea Consiliului de administrație al Casei de Asigurări a Avocaților - pentru acoperirea nevoilor de piață ale sistemului; contribuții lunare facultative ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, în cuantumul și în condițiile stabilite prin contractul dintre asigurător și asigurat, în forma reglementată de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România; venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activități economice producătoare de venituri, în condițiile legii; dobânzi din plasamente; majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor lunare obligatorii; donații, subvenții și alte venituri prevăzute de lege sau de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților. Acest buget nu face parte din bugetul asigurărilor sociale de stat din care se asigură pensiile contributive publice, pensii vizate de art. 47 alin. (2) din Constituție.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Patraș în Dosarul nr. 4.546/91/2016 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 35 alin. (6) și (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Karoly

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...