Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate - CNAS

Normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din 05.03.2013

Modificări (1), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 martie 2013 până la 20 mai 2014, fiind abrogat prin Ordin 288/2014 și înlocuit de Normă metodologică 2014;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 9

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

PARTEA I Aplicarea normelor specifice privind exercitarea activității de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

CAPITOLUL I Dispoziții generale

1.1. Cadrul general

Prezentele norme metodologice reglementează organizarea și exercitarea activității de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

1.2. Conceptul de audit public intern

Auditul public intern reprezintă activitatea funcționalindependentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță.

1.3. Obiectivul general al auditului public intern

Auditul public intern ajută la îmbunătățirea managementului entităților publice, prin:

a) activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b) activități de consiliere, menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale.

1.4. Tipurile de audit public intern

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, definește următoarele tipuri de audit intern:

a) auditul de sistem - reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;

b) auditul performanței - examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c) auditul de regularitate - reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice conform normelor legale.

CAPITOLUL II Organizarea auditului public intern în România

2.1. Structurile de audit public intern din România

2.1.1. Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI), structură distinctă în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, este constituită din servicii de specialitate, în directa subordonare a ministrului finanțelor publice, având atribuții de coordonare, evaluare și sinteză în domeniul activității de audit public intern la nivel național, efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale și misiuni de audit intern la entitățile publice centrale care derulează anual bugete mai mici de 5 milioane lei; UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanțelor publice, cu avizul Comitetului pentru audit public intern.

2.1.2. Comitetul pentru audit public intern, organism cu caracter consultativ, este constituit din 11 membri, dintre care 10 specialiști din afara Ministerului Finanțelor Publice și directorul general al UCAAPI; acesta este condus de un președinte și sprijină UCAAPI în definirea strategiei și îmbunătățirii activității de audit intern în sectorul public.

2.1.3. Comitetele de audit intern, organisme cu caracter consultativ, constituite în cadrul instituțiilor publice centrale care derulează anual bugete mai mari de 2 miliarde de lei.

2.1.4. Compartimentele de audit public intern reprezintă structuri funcționale de bază în domeniul auditului public intern, sunt organizate în subordinea directă a conducătorului entității publice și exercită efectiv funcția de audit intern.

2.1.4.1. Noțiunea de "compartiment" utilizată în Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, este în sens generic. Structura funcțională de bază în domeniul auditului public intern se stabilește după parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea tuturor activităților desfășurate atât în cadrul entității publice, cât și în cadrul structurilor subordonate în care aceasta exercită în mod direct misiuni de audit intern;

b) identificarea riscurilor asociate activităților;

c) identificarea formelor de control intern atașate fiecărei activități;

d) stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control;

e) stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern care să acopere activitățile la care se menține un risc rezidual mare/mediu.

2.1.4.2. După determinarea volumului activității de audit public intern și a numărului de posturi necesare se stabilește, prin conexare cu cadrul legal care reglementează organizarea instituțiilor publice, tipul concret al structurii de organizare, respectiv direcție generală, direcție, serviciu, birou sau compartiment. Structura de audit public intern constituită trebuie să funcționeze cu cel puțin 2 auditori, angajați cu normă întreagă.

2.2. Organizarea auditului intern la nivelul sistemului asigurărilor sociale de sănătate

2.2.1. La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), structura de audit public intern se organizează în mod obligatoriu, prin ordin al președintelui CNAS, așa cum precizează art. 11 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

2.2.2. La nivelul caselor de asigurări de sănătate (CAS), aflate în subordinea CNAS, structurile de audit public intern se organizează prin ordin al președintelui CNAS. La CAS pentru care președintele CNAS a decis neînființarea structurii de audit public intern, activitatea de audit public intern este efectuată de către structura de audit public intern de la nivelul CNAS, în conformitate cu prevederile art. 11 lit. f) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

2.3. Atribuțiile structurilor de audit public intern organizate la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate

2.3.1. Structura de audit public intern organizată la nivelul CNAS elaborează norme metodologice specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu avizul UCAAPI. Normele specifice se transmit pentru avizare cu aprobarea conducătorului entității publice, semnate pe fiecare pagină de auditorul intern care le-a elaborat.

2.3.1.1. Normele metodologice specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate se aplică de către toate structurile de audit public intern organizate la nivelul CNAS/CAS.

2.3.2. Elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern.

2.3.3. Efectuează activități de audit public intern asupra tuturor activităților desfășurate la nivelul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și de control ale CNAS/CAS sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate.

2.3.3.1. Auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de CNAS/CAS din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;

b) plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) administrarea patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

2.3.3.2. Misiunile dispuse de UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS se cuprind în planul anual de audit public intern al structurii de audit public intern al CNAS/structurii de audit public intern de la nivelul CAS, se realizează în bune condiții și se raportează în termenele fixate.

2.3.3.3. Modalitatea de planificare, derulare, realizare și raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS.

2.3.4. Informează UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS despre recomandările neînsușite de către președintele CNAS/președintele-director general al CAS și consecințele neimplementării acestora, însoțite de documentația relevantă, după cum urmează:

a) structura de audit public intern a CNAS transmite informări trimestriale la UCAAPI, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului;

b) structurile de audit public intern de la nivelul CAS transmit trimestrial informări, în 5 zile calendaristice de la încheierea trimestrului, structurii de audit public intern a CNAS.

2.3.5. Raportează periodic la UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor. Compartimentele de audit public intern transmit UCAAPI/structurii de audit public intern a CNAS, la cererea acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitatea lor de audit intern.

2.3.6. Elaborează Raportul anual al activității de audit public intern, care cuprinde principalele constatări, recomandări și concluzii rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, iregularități semnificative constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum și informații referitoare la pregătirea profesională.

2.3.6.1. Structurile de audit public intern din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate transmit rapoartele anuale privind activitatea de audit intern, astfel:

a) structura de audit public intern de la nivelul CNAS transmite rapoartele la UCAAPI până la 15 februarie a anului următor pentru anul încheiat;

b) structurile de audit public intern de la nivelul CAS transmit rapoartele la CNAS până la 15 ianuarie a anului următor pentru anul încheiat.

2.3.7. Raportează imediat conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, identificate în cursul misiunilor de audit public intern.

2.3.7.1. Iregularitățile sau posibilele prejudicii constatate de auditorii interni sunt comunicate conducătorului entității publice și structurii de control, stabilită de conducătorul entității publice/structurii auditate, în termen de 3 zile de la constatare.

2.3.7.2. Auditorul intern propune, după caz, suspendarea misiunii de audit public intern în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, cu acordul conducătorului entității publice care a aprobat misiunea, dacă din analiza preliminară a verificărilor efectuate se estimează că prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele misiunii de audit intern (limitarea accesului, informații insuficiente etc.).

2.3.7.3. Cazurile de iregularități sau posibile prejudicii identificate se cuprind în raportările periodice și anuale.

2.3.8. Verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 252/2004 (Codul privind conduita etică a auditorului intern), în cadrul structurilor de audit intern din entitățile publice subordonate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice în cauză: structura de audit public intern organizată la nivelul CNAS realizează aceste verificări la structurile de audit public intern constituite la nivelul CAS.

2.3.8.1. Verificarea respectării normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern se realizează prin misiuni de evaluare a activității de audit public intern planificate sau misiuni ad-hoc.

2.3.8.2. Misiunile ad-hoc au caracter excepțional, sunt realizate în baza ordinului de serviciu și sunt aprobate de președintele CNAS.

2.3.8.3. Abaterile de la norme, instrucțiuni sau de la Codul privind conduita etică a auditorului intern constatate sunt corectate prin formularea de recomandări pentru îmbunătățirea activităților/operațiunilor auditate.

CAPITOLUL III Normele aplicabile structurilor de audit public intern și auditorilor interni din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

3.1. Norme de calificare ale auditului public intern

3.1.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern

3.1.1.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern are scopul de a crea cadrul etic necesar desfășurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să își îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituției sau autorității publice în care își desfășoară activitatea.

3.1.1.2. Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde principiile și regulile de conduită ce trebuie aplicate și respectate de auditorii interni în desfășurarea activității lor și este aprobat prin norme distincte.

3.1.2. Carta auditului intern

3.1.2.1. Rolul și obiectivele auditului public intern, tipurile de audit intern, atribuțiile și principiile aplicabile structurilor de audit public intern și auditorului intern, precum și condițiile și regulile de derulare a misiunilor de audit public intern sunt definite în Carta auditului intern.

3.1.2.2. Carta auditului intern stabilește poziția structurii de audit intern în cadrul CNAS/CAS, definește sfera de activitate a auditului intern, drepturile și obligațiile auditorilor interni. Acest document este elaborat de către structura de audit public intern a CNAS/CAS și este aprobat de președintele CNAS/ președintele-director general al CAS.

3.1.3. Independență și obiectivitate

3.1.3.1. Independența organizatorică. Structura de audit public intern funcționează în subordinea directă a președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, exercitând o funcție distinctă și independentă de activitățile entității publice.

3.1.3.1.1. Prin atribuțiile sale, structura de audit public intern nu trebuie să fie implicată în exercitarea activităților auditabile sau în elaborarea procedurilor specifice, altele decât cele de audit intern.

3.1.3.1.2. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor de nicio natură, începând de la stabilirea obiectivelor de audit, realizarea efectivă a lucrărilor specifice misiunii și până la comunicarea rezultatelor acesteia.

3.1.3.1.3. Conducătorul structurii de audit public intern participă, în măsura în care se solicită acest lucru, la reuniunile conducerii entității publice, ale Comitetului de audit intern sau ale oricărei altei comisii, consiliu sau comitet cu atribuții în domeniul guvernanței entității, managementului riscului și controlului.

3.1.3.2. Obiectivitate individuală. Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, să nu aibă prejudecăți și să evite conflictele de interese, să își îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și independent, cu profesionalism și integritate, potrivit normelor și procedurilor specifice activității de audit public intern.

3.1.4. Numirea/Destituirea conducătorului structurii de audit public intern

3.1.4.1. Numirea, respectiv destituirea conducătorului structurii de audit public intern se realizează astfel:

a) la nivelul CNAS, numirea/destituirea conducătorului structurii de audit public intern se face de către președintele CNAS, cu avizul prealabil al UCAAPI;

b) la nivelul CAS, numirea/destituirea conducătorului structurii de audit intern se face de către președintele-director general al CAS, cu avizul conducătorului structurii de audit intern din cadrul CNAS.

3.1.4.2. Pentru numirea/destituirea conducătorului structurii de audit intern la nivelul CAS se constituie o comisie formată din:

a) conducătorul structurii de audit public intern a CNAS;

b) auditori interni, stabiliți prin dispoziție a conducătorului structurii de audit public intern a CNAS;

c) secretarul comisiei, care are responsabilități administrative.

3.1.4.3. Numirea conducătorului structurii de audit public intern de la nivelul CAS

Candidații pentru funcția de conducător al structurii de audit public intern depun la structura de audit public intern a CNAS, responsabilă cu atribuția de avizare, următoarele documente:

a) curriculum vitae;

b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu o vechime în muncă de cel puțin 5 ani, care să le confirme calitățile profesionale, manageriale și morale;

c) o lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea auditului public intern într-o entitate publică din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

d) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni.

3.1.4.3.1. Avizarea candidaților se face în termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora și prin consultări directe.

3.1.4.3.2. Procedura de avizare a conducătorilor structurilor de audit public intern din cadrul CAS se realizează în două etape:

a) analiza documentațiilor depuse;

b) organizarea unui interviu, care este anunțat cu cel puțin 5 zile înainte de organizare.

3.1.4.3.3. Pentru fiecare etapă, membrii comisiei acordă note de la 1 la 10 și, în funcție de media obținută, se stabilește calificativul, astfel:

a) slab, pentru medii sub 7;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...