Universul Juridic nr. 10/2019

Unele aspecte derivând din regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese reglementate în Codul administrativ al României
de Ioan-Iosif Santai

14 octombrie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Cele două situații

Cele două situații - incompatibilitățile și conflictele de interese - învederând starea de coliziune a interesului public cu cel personal al alesului local, prezintă o importanță deosebită prin prisma consecințelor juridice produse în persoana celui vinovat de existența și nerezolvarea lor, cât și în privința situației activităților (actelor) rezultate dintr-o asemenea împrejurare.

Într-o societate democratică, unde este consacrată, permisă și apărată atât libertatea muncii, cât și cea economică, la nivel constituțional (art. 41 și art. 45), fiind eliminată orice îngrădire sau limitare, fiecare persoană poate exercita cumulativ mai multe funcții ori îndeplini, concomitent, mai multe activități profesionale, având dreptul să fie remunerată, în mod corespunzător, în raport de modul lor de îndeplinire.

Totuși o atare împrejurare, generată de acest cumul de funcții, activități sau profesii, face posibilă apariția sau prezumția unei vădite contradicții între ele, mai ales cu calitățile sau funcțiile publice, ceea ce ar presupune afectarea îndeplinirii obiective a atribuțiilor legale, în persoana titularului, generând o evidentă lezare a interesului general sau public prin favorizarea celui personal.

Se impune, de la bun început, o precizare prealabilă, absolut necesară, cu privire la caracterul public al mandatului exercitat de alesul local, pornind de la constatarea că noul Cod - spre deosebire de situația funcției publice (executive) din cadrul administrației publice (art. 377) - nu enunță expres prerogativele de putere publică atribuite și în cazul alesului local (consilier), ele fiind mai mult deduse indirect din diferitele enunțuri legale vizând respectiva funcție publică, precum:

- pe întreaga durată a mandatului aleșii locali se consideră în exercițiul autorității publice și se bucură de protecția prevăzută de lege [art. 207 alin. (4)];

- de aceeași protecție se bucură și membrii familiei alesului local, în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmărește în mod nemijlocit exercitarea de presiuni asupra consilierului local în legătură cu exercitarea mandatului său [art. 207 alin. (5)];

- aleșii locali au dreptul de inițiativă, individual sau în grup, în promovarea actelor administrative (art. 211);

- obligativitatea alesului local, ca în exercitarea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii și să acorde audiențe, prezentând consiliului o informare privind problemele ridicate în aceste cazuri [art. 223 alin. (1) ], precum și un raport anual de activitate care este făcut public [art. 223 alin. (2)].

Alăturat acestor prevederi, mai există și altele, din care se poate deduce, indirect, dar lesnicios, calitatea alesului de a fi în slujba interesului public, ca, de exemplu, în ipoteza adresării de întrebări și interpelări conducerii locale [art. 223 alin. (7)], a obligativității acesteia din urmă, de a pune la dispoziția consilierului informațiile necesare îndeplinirii mandatului său [art. 226 alin. (6)], obținerea legitimației de atestare a calității (funcției) de membru în consiliu și a semnului distinctiv al calității de reprezentant ales al colectivității locale (art. 206), precum și multe altele.

De altfel, între prerogativele de putere publică, recunoscute funcției publice, Codul administrativ stipulează unele cu caracter general, comune oricărei funcții sau demnități publice (legislative ori executive), alese sau numite (art. 377), de genul:

- elaborării proiectelor de acte normative și avizarea acestora;

- elaborarea propunerilor de politici publice și strategii, programe de studii necesare îndeplinirii acestor politici, precum și a actelor de executare a legilor, pentru rezolvarea propriilor competențe;

- inspecția, controlul și auditul public;

- gestionarea fondurilor publice.

2. În privința stării de incompatibilitate

În privința stării de incompatibilitate, cu privire la care legiuitorul enunță doar cazurile de manifestare, nu și condițiile de constituire, ele conduc la o încetare de drept a mandatului, înainte de durata expirării legale și normale a acestuia, chiar dacă nu blochează sau nu împiedică candidaturi, validări, confirmări sau numiri, întrucât numai din sau după momentul învestirii legale ia naștere starea de inadvertență între funcția publică și o altă situație sau stare de coliziune, uneori chiar între funcții publice (de pildă, consilier local și județean sau consilier local și primar).

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...