Uniunea Avocaților din România - UAR

Statutul profesiei de avocat din 31.05.2001

Modificări (3), Respingeri de neconstituționalitate (1), Doctrine (2), Jurisprudență, Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 31 mai 2001 până la 12 ianuarie 2005, fiind abrogat și înlocuit prin Statut 2004.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 63 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001,

Consiliul Uniunii Avocaților din România adoptă prezentul statut.

CAPITOLUL I Principiile și regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

Art. 1. -

(1) Exercitarea profesiei de avocat este supusă Constituției, legii, statutului profesiei, convențiilor internaționale la care România este parte și regulilor eticii profesionale.

(2) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice. În exercitarea profesiei avocatul este dator să acționeze pentru asigurarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Art. 2. -

(1) Libertatea și independența profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale persoanei care exercită această profesie, în temeiul legii și al prezentului statut.

(2) Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate și confidențialitate.

Art. 3. -

În exercitarea dreptului său de a asista și de a reprezenta persoanele fizice și juridice în fața tuturor instanțelor, autorităților și instituțiilor, precum și a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este îndreptățit să folosească oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de apărare prevăzut la art. 3 din Legea nr. 51/1995, republicată, denumită în continuare lege.

Art. 4. -

(1) Avocatul îndeplinește o misiune socială, pusă în slujba adevărului și a justiției.

(2) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autorităților publice sau a altor persoane fizice ori juridice.

(3) Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său.

(4) Avocatul este dator să dea clientului său sfaturi juridice corespunzătoare prevederilor legale și crezului său profesional.

Art. 5. -

(1) Obligația de a păstra secretul profesional, prevăzută la art. 10 din lege, este absolută și nelimitată în timp. Ea se întinde asupra tuturor activităților avocatului, asociaților, colaboratorilor și avocaților salarizați în cadrul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalți avocați. Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanță și de către nici o persoană fizică sau juridică să divulge secretul profesional.

(2) Păstrarea secretului profesional de către colaboratorii ori angajații avocatului este o obligație a acestora și a avocatului. Aceeași obligație revine organelor profesiei de avocat și angajaților acestora cu privire la informațiile cunoscute de aceștia în funcțiile ce le dețin.

Art. 6. -

Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusă de acesta în condițiile legii, este liberă. Nimeni nu poate impune unei persoane un apărător, cu excepția cazurilor prevăzute de lege privitoare la apărarea din oficiu sau la apărarea gratuită.

Art. 7. -

Avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului.

Art. 8. -

Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 9. -

Avocatul este dator să își sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod corect și cu întreaga diligență.

Art. 10. - Jurisprudență (1)

În cazul în care avocatul se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, el va asigura substituirea sa de către un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului său.

Art. 11. -

Dacă există conflict de interese, avocatul nu poate fi decât apărătorul unei singure părți.

Art. 12. -

(1) Angajarea unui nou client nu poate fi făcută, dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.

(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat.

Art. 13. -

Înainte de a angaja o cauză, avocatul are obligația să informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implică, comunicându-i totodată scutirile legale de care poate beneficia.

Art. 14. -

În raporturile cu instanțele judecătorești, cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament civilizat și loial.

Art. 15. -

(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare conform art. 7 din lege, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea avocaților stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocaților și respectarea strictă a deontologiei și disciplinei profesionale.

(2) Toți avocații au îndatorirea de a participa la activitățile organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A., potrivit regulamentului acestuia.

(3) Barourile și Uniunea Avocaților din România au obligația să acționeze prin toate mijloacele legale pentru protecția profesiei, a demnității și a onoarei corpului de avocați.

CAPITOLUL II Formele de exercitare a profesiei de avocat

Art. 16. -

(1) Avocatul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege.

(2) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul își va începe activitatea după obținerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

(3) Avocatul este obligat să îl anunțe în scris pe decanul baroului despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei.

Art. 17. -

(1) În cabinetul individual își exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocați definitivi și stagiari. Aceștia au calitatea de avocați colaboratori sau de avocați salarizați în cadrul profesiei.

(2) Avocatul titular al cabinetului individual și avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei.

(3) Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională.

(4) Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat în cadrul profesiei ia cunoștință, fiind interzisă prestarea oricărui serviciu profesional pentru părți cu interese contrare.

Art. 18. -

Contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei și convenția de colaborare se încheie în formă scrisă între titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societății civile profesionale și fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în cadrul profesiei. Ele vor cuprinde în mod obligatoriu toate mențiunile prevăzute în anexa nr. I, respectiv în anexa nr. II la prezentul statut.

Art. 19. -

(1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional și/sau a unor salariați. Fiecare cabinet își păstrează individualitatea în raport cu clienții.

(2) Avocații din cabinetele grupate nu pot acorda asistență juridică unor clienți cu interese contrare.

(3) Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. III la prezentul statut.

Art. 20. -

(1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaților asociați, cu excepția interdicției de a angaja clienți cu interese contrare.

(2) Avocații din cabinetele asociate intră în relații cu clienții în numele asocierii din care fac parte.

(3) Un asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul dintre asociații săi se opune în mod justificat.

Art. 21. -

Convenția de asociere se încheie, în formă scrisă, între avocații titulari ai cabinetelor individuale și va cuprinde, în mod obligatoriu, toate mențiunile din anexa nr. IV la prezentul statut.

Art. 22. -

(1) Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulți avocați asociați care contribuie în natură și/sau în numerar la constituirea capitalului social necesar în vederea desfășurării activității profesionale. Ceilalți avocați activează în cadrul societății civile profesionale fie în calitate de avocați colaboratori, fie în calitate de avocați salarizați în cadrul profesiei.

(2) Raportul civil se naște între client și societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocații desemnați de conducerea societății civile profesionale, fără a se cere opțiunea clientului.

(3) Contractul de societate civilă profesională și statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocații asociați, cu respectarea anexelor nr. V și VI la prezentul statut.

(4) În cazul societăților în care sunt asociați și avocați străini, denumirea societății civile profesionale va cuprinde în mod obligatoriu și numele a cel puțin unuia dintre avocații români asociați, cu respectarea dispozițiilor art. 7 din lege.

Art. 23. -

(1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale;

b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul salarizat în cadrul profesiei și avocatul colaborator pot activa concomitent, în aceeași calitate, în două forme de exercitare a profesiei;

d) avocatul colaborator poate avea clientelă proprie. El își rezervă dreptul asupra onorariilor aferente prestațiilor profesionale angajate în nume propriu și răspunde de îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 118 din prezentul statut în legătură cu aceste prestații profesionale;

e) obligația de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât și titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate și societăților civile profesionale;

f) toate neînțelegerile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă, cu sprijinul celorlalți avocați care fac parte din respectiva formă de exercitare a profesiei;

g) în cazul în care litigiul nu se soluționează pe cale amiabilă avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, în termen de cel mult 20 de zile;

h) dacă nici concilierea nu stinge litigiul dintre părți, ele sunt obligate să recurgă la arbitrajul prevăzut la art. 340-370 din Codul de procedură civilă, arbitrii putând fi numai avocați definitivi din baroul respectiv, cu cel puțin 10 ani vechime în profesie. În cazul în care părțile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe decan, care va desemna 3 avocați din barou, dintre care părțile vor alege un arbitru. Dacă părțile nu cad de acord asupra unui arbitru, cauza va fi soluționată de tribunalul arbitral compus din toți cei 3 avocați desemnați de decan;

i) oficiul de arbitrare este gratuit.

(2) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.

(3) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 24. -

Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice.

Art. 25. -

(1) Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semnează de către toți asociații și se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de copie de pe convenția de asociere.

(2) Cererea se soluționează de către consiliul baroului potrivit art. 53 alin. (2) lit. i) și j) din lege.

(3) Cererea poate fi respinsă numai în cazul în care convenția de asociere sau statutul societății civile profesionale nu cuprinde toate mențiunile prevăzute în anexele la prezentul statut sau conține dispoziții contrare legii și statutului profesiei.

(4) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu avocatul aflat în situațiile prevăzute la art. 19 alin. (2) și la art. 20 din lege va fi analizată de către consiliul baroului și în raport cu hotărârile adoptate de adunarea generală conform art. 50 alin. (2) lit. a) din lege.

Art. 26. -

Convențiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din lege vor asigura independența profesională, patrimonială și deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiții este de competența baroului potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (2) lit. i) din lege.

Art. 27. -

(1) Persoana interesată poate formula plângere la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România împotriva soluției consiliului baroului.

(2) În cazul în care soluția consiliului baroului nu respectă prevederile legii sau ale statutului profesiei, președintele Uniunii Avocaților din România poate sesiza Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România în vederea anulării acesteia.

CAPITOLUL III Dobândirea calității de avocat

SECȚIUNEA I Primirea în profesie

Art. 28. - Jurisprudență (1), Practică judiciară (1)

(1) Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresată decanului baroului în circumscripția căruia dorește să își exercite profesia.

(2) Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei care atestă calitatea de licențiat în drept sau a titlului științific de doctor în drept;

e) menționarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie, cu scutire de examen sau cu scutire de stagiu;

f) declarația solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din lege;

g) declarația solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din lege ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din lege;

h) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să exercite profesia;

i) declarația expresă a solicitantului că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmând ca în caz contrar să se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității;

j) pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege cererea va cuprinde mențiuni referitoare la profesiile ocupate anterior, cu indicarea perioadelor în care solicitantul a ocupat funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult.

(3) Cererea va fi însoțită de acte care dovedesc împrejurările sus-menționate, depuse de către solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor atașa: Practică judiciară (1)

- copie de pe actul de identitate al petentului și de pe actele de stare civilă ale acestuia;

- copie de pe certificatul de naștere;

- copie de pe diploma de studii ori de pe diploma ce atestă titlul științific;

- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

- certificatul medical care atestă starea fizică și psihică, eliberat de o unitate medicală specializată;

- certificat, eliberat de baroul în care petiționarul a mai fost înscris în profesie, privind situația disciplinară și cauzele încetării calității de avocat;

- două fotografii pentru cartea de identitate de avocat.

(4) Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege care a îndeplinit funcția de judecător, procuror, consilier juridic, jurisconsult sau notar va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverință echivalentă eliberată de Camera Notarilor Publici.

(5) Cetățenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituția de învățământ superior din altă țară, vor depune și dovada echivalării diplomei în condițiile legii. Modificări (1)

(6) Cererea de primire în profesia de avocat a persoanei aflate în situațiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege va fi avizată și de consiliul baroului în circumscripția căruia și-a desfășurat activitatea.

(7) Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România va acorda, după caz, scutirea de examen după examinarea ambelor avize.

(8) Perioada de 10 ani prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege se calculează și prin însumarea perioadelor în care s-au îndeplinit oricare dintre funcțiile respective.

(9) Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puțin 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii și asigurări sociale din care face parte. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 29. -

(1) O copie de pe cererea de primire în profesie se va afișa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia, într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.

(2) Afișarea se constată prin proces-verbal.

(3) În termen de 10 zile de la afișarea cererii orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

(4) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna un avocat-raportor dintre membrii consiliului baroului, care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere. Jurisprudență (1)

Art. 30. -

(1) Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 31. - Jurisprudență (1)

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 32. - Jurisprudență (1)

(1) După depunerea raportului și verificarea cunoștințelor referitoare la organizarea și exercitarea profesiei de avocat consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie, soluționează eventualele opoziții și întocmește un aviz motivat care va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea.

(2) Avizul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propunerea motivată cu privire la acordarea sau la refuzul acordării scutirii de examen.

Art. 33. -

(1) Decizia Consiliului Uniunii Avocaților din România privind primirea în profesie se comunică petentului și baroului respectiv.

(2) Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată. Jurisprudență (1)

(3) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în baroul care a avizat primirea, prin decizia emisă de Consiliul baroului cu respectarea dispozițiilor art. 19, 20 și 21 din lege.

Art. 34. - Modificări (1)

Avocatul străin va depune cererea pentru înscrierea în baroul în a cărui rază teritorială urmează să își stabilească sediul profesional în condițiile prevăzute la art. 12 din lege.

Art. 35. -

(1) Cererea de înscriere se depune în dublu exemplar la decanatul baroului și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul).

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română, depuse în copii certificate:

- pașaport;

- o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară;

- certificat medical eliberat de o unitate sanitară din România care atestă starea fizică și psihică;

- declarația expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 13 și 14 din lege;

- declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

- două fotografii pentru cartea de identitate de avocat;

- dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, după caz.

(3) O dată cu cererea de înscriere în barou avocatul străin va depune actele doveditoare ale calității de asociat în cadrul societății civile profesionale în care își va desfășura activitatea. Modificări (1)

(4) Prevederile art. 29, 30 și 31 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 36. -

(1) Consiliul baroului verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut și întocmește un aviz motivat care va fi înaintat împreună cu lucrarea la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România.

(2) Propunerea de înscriere în barou va indica, după caz, durata pentru care se propune înscrierea, potrivit contractului de asociere în societatea civilă profesională. Modificări (1)

Art. 37. -

Consiliile barourilor vor face verificări pentru depistarea persoanelor care exercită activități specifice profesiei de avocat în forme de activitate neautorizate în condițiile legii și vor lua măsuri corespunzătoare prevederilor art. 25 și 82 din lege. Cazurile depistate vor fi comunicate de îndată Uniunii Avocaților din România.

SECȚIUNEA a II-a Demnitatea profesională

Art. 38. -

(1) În aplicarea art. 11 lit. c) și a art. 13 din lege cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia.

(2) Membrii barourilor, care se găsesc în unul dintre cazurile prevăzute la art. 13 din lege, sunt obligați să prezinte decanatelor hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.

(3) Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești respective și vor aprecia dacă aceste hotărâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispozițiile art. 13 din lege, dispunând, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit art. 26 lit. d) din lege.

(4) Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, precum și președintelui Uniunii Avocaților din România, împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele Uniunii Avocaților din România și de avocatul în cauză, conform art. 56 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare.

(6) Decizia de încetare a calității de avocat devine executorie după soluționarea cauzei de către Consiliul Uniunii Avocaților din România.

SECȚIUNEA a III-a Compatibilitatea profesională

Art. 39. -

Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 11 lit. c) și la art. 14 din lege.

Art. 40. -

Incompatibilitatea prevăzută la art. 14 lit. a) din lege operează pentru avocatul care este sau care devine salariat în afara profesiei.

Art. 41. -

Contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei intră în vigoare după ce a fost avizat de către consiliul baroului.

Art. 42. -

Avocatul salarizat în cadrul profesiei își păstrează independența profesională în activitățile ce îi sunt încredințate, subordonarea sa limitându-se la condițiile de muncă. El nu poate avea clientelă personală, iar în exercitarea profesiei trebuie să menționeze cabinetul individual sau societatea civilă profesională pentru care lucrează.

Art. 43. -

Contribuțiile profesionale ale avocatului salarizat către barou, Uniunea Avocaților din România și Casa de Asigurări a Avocaților se rețin și se varsă pentru acesta de către persoana care îl salarizează.

Art. 44. -

Litigiile intervenite în legătură cu contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei se soluționează conform art. 23 alin. (1) lit. f) și următoarele.

Art. 45. -

(1) Incompatibilitatea prevăzută la art. 14 lit. c) din lege privește exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț, în sensul că prin aceste fapte avocatul se angajează personal sau în numele unui comerciant să efectueze o operațiune comercială care îi angajează răspunderea.

(2) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată sau într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale pe acțiuni.

(3) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni sau membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Art. 46. -

(1) Incompatibilitățile prevăzute la art. 11 lit. c) și art. 14 din lege se constată de către consiliul baroului, sesizat pe orice cale.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei pe tabloul avocaților incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege.

Art. 47. -

(1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2) Lipsa nejustificată a avocatului, la data indicată în convocarea expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu împiedică luarea măsurii.

SECȚIUNEA a IV-a Modalitățile de primire în profesia de avocat

Art. 48. -

(1) Potrivit art. 16 din lege dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România. Comisia de examinare este formată din cadre didactice universitare, sub președinția unui membru al Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România, conform art. 63 alin. 1 lit. c) din lege. Dispozițiile art. 63 lit. j) din lege se aplică în mod corespunzător. Modificări (1)

Art. 49. -

(1) Regulamentul și tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puțin 3 luni înainte de data examenului și vor putea fi consultate de cei interesați, prin grija barourilor.

(2) Data examenului va fi anunțată cu cel puțin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.

Art. 50. -

(1) Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 28-31 din prezentul statut. Cererea va fi depusă cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului să efectueze investigațiile prevăzute la art. 28-31 din prezentul statut.

(2) În cazul în care petentul solicită înscrierea la examen pentru a fi primit în alt barou decât cel în care domiciliază, se va cere și avizul baroului de domiciliu.

(3) După expirarea termenului pentru înscriere consiliul baroului este obligat să înainteze Uniunii Avocaților din România lista cuprinzând candidații înscriși și dosarele acestora, pe măsură ce a avizat cererile, dar cu cel mult 10 zile înainte de data examenului.

(4) Candidatul este obligat să depună taxa de participare la examen, stabilită de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România.

Art. 51. -

Legalitatea desfășurării examenului și rezultatele acestuia vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România care, după caz, va dispune primirea în profesie și va comunica barourilor respective lista cuprinzând candidații admiși și decizia de primire în profesie, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou.

Art. 52. -

(1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual, urmând procedura avizării de către barou și a acordării scutirii de examen de către Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România, în baza art. 65 alin. 2 lit. d) din lege.

(2) Decizia Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România poate fi contestată la Consiliul Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la data comunicării sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competența Consiliului Uniunii Avocaților din România, conform art. 63 lit. g) din lege.

SECȚIUNEA a V-a Stagiul profesional

Art. 53. -

(1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat și are drept scop pregătirea profesională a avocatului la începutul exercitării profesiei.

(2) Stagiul este obligatoriu și efectiv, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

(3) În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.

Art. 54. -

Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaților stagiari.

Art. 55. -

Stagiul se suspendă în condițiile art. 17 alin. (3) din lege. Suspendarea stagiului se dispune de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării și întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

Art. 56. -

(1) Consiliul baroului în mod excepțional și numai după verificarea raportului avocatului care coordonează conferința de stagiu, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult 6 luni pentru avocații stagiari care se remarcă în activitatea profesională, pe baza rezultatelor obținute la conferințele de stagiu, a notărilor semestriale și a rezultatelor obținute în activitățile organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.

(2) Avocatul care garantează îndrumarea profesională a avocatului stagiar și avocatul care sprijină cererea de primire în barou a avocatului stagiar conform art. 59 din prezentul statut trebuie să aibă competența profesională potrivit art. 18 din lege și să nu se afle în unul dintre cazurile prevăzute la art. 19 alin. (2) și la art. 20 din lege. Avocatul îndrumător se angajează față de consiliul baroului cu privire la asigurarea aplicării art. 62 din prezentul statut și este obligat să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.

(3) Avocatul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 18 din lege nu poate da mai mult de două recomandări, indiferent dacă recomandarea se referă la îndrumarea efectivă a avocatului stagiar sau dacă sprijină cererea acestuia pentru primirea în profesie ca avocat stagiar.

(4) Pot da recomandări în condițiile art. 18 din lege numai avocații titulari ai cabinetelor individuale și avocații asociați.

(5) Dacă din orice motive, pe perioada stagiului avocatul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu își mai îndeplinește obligațiile specifice, inclusiv pe cea prevăzută la art. 62 din prezentul statut, avocatul care a sprijinit cererea de primire în profesie preia toate aceste obligații. Avocatul care a asigurat îndrumarea profesională va trebui să depună un raport motivat asupra situației intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credință, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin recomandarea dată potrivit art. 56 din prezentul statut și prin contractul încheiat în acest sens cu avocatul stagiar, consiliul baroului va declanșa procedura prevăzută la art. 71 și următoarele din lege.

Art. 57. -

Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripția căruia solicitantul dorește să își exercite profesia. La aceasta se va anexa diploma de licență a Facultății de drept.

Art. 58. -

Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar va fi avizată de consiliul baroului după ce se vor îndeplini cerințele prevăzute la art. 28-31 și, după caz, la art. 52 din prezentul statut, iar după avizare se vor transmite Uniunii Avocaților din România împreună cu dosarul complet, întocmit potrivit prevederilor de mai sus.

Art. 59. -

(1) Avocatul stagiar este înscris în barou și în tabloul avocaților stagiari, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesia de avocat, comunicată conform art. 51 și 52 din prezentul statut, a dovezilor privind asigurarea îndrumării pe perioada stagiului, cu respectarea prevederilor art. 18 din lege și a modalității prin care se încadrează în una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 5 din lege.

(2) În Tabloul avocaților se menționează perioada în care stagiul se suspendă.

(3) Consiliul baroului organizează și supraveghează îndrumarea avocaților stagiari.

Art. 60. -

(1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor legale și statutare privitoare la profesia de avocat.

(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să își perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să își însușească tehnica de practică avocațială;

b) să participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferințelor și lucrările avocațiale repartizate de coordonatorul conferințelor de stagiu;

c) să participe la activitățile organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A.;

d) să efectueze lucrările avocațiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de asistență judiciară al baroului;

e) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;

f) să desfășoare o activitate efectivă în profesie și să anunțe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.

(3) Abaterile avocaților stagiari de la îndatoririle prevăzute mai sus se sancționează disciplinar.

Art. 61. -

(1) Formele de învățământ organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A. și conferințele de stagiu constituie forme de pregătire profesională a avocaților stagiari. Ele sunt organizate de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România.

(2) Formele de învățământ organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A. vor fi stabilite prin regulamentul său de funcționare și potrivit programelor și planului de învățământ al acestuia cu aprobarea Consiliului Uniunii Avocaților din România potrivit art. 63 lit. j) din lege.

(3) Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocațiale scrise, dezbateri de spețe.

(4) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaților îndrumători.

(5) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor ține evidența prezenței și a lucrărilor avocaților stagiari.

(6) Prezența la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocații stagiari a obligațiilor ce le revin.

Art. 62. -

(1) La sfârșitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 și 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum și prezența la conferințele de stagiu și la manifestările baroului la care a fost convocat.

(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul serviciului de asistență judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

(3) Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.

Art. 63. -

(1) Avocatul îndrumător și coordonatorul serviciului de asistență judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.

(2) Venitul minim lunar garantat de către avocatul care îndrumă efectiv activitatea avocatului stagiar este echivalentul salariului minim pe economia națională. Venitul poate fi realizat din onorarii pentru cauzele repartizate din oficiu, onorarii pentru prestații profesionale angajate pentru clientela proprie, iar în lipsa acestora, din onorarii retrocedate de avocatul îndrumător.

(3) Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională efectivă, de a nu își îndeplini obligațiile de îndrumare profesională și de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinară.

Art. 64. -

Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii la judecătorii și de a acorda asistență juridică la autorități, de a redacta acte, cereri, plângeri, contestații și memorii în condițiile prevăzute de lege.

Art. 65. -

(1) După expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumător și a celui al serviciului de asistență judiciară, precum și a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

(2) Consiliul baroului va evalua și raportul final cu privire la absolvirea cursurilor organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A.

Art. 66. -

(1) În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.

(2) Avizul va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, împreună cu notările anuale ale avocatului.

(3) Avocatul stagiar care a îndeplinit stagiul sau căruia i s-a aprobat reducerea acestuia este obligat să se prezinte la examenul de definitivat.

(4) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la examen, după caz, este înscris din oficiu în următoarea sesiune de examen.

(5) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la două sesiuni de examen va fi exclus din profesie în termen de 10 zile de la validarea examenului.

Art. 67. -

(1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează de către Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România.

(2) Comisia de examen este formată din avocați definitivi cu reputație profesională și este desemnată de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România conform art. 63 lit. c) din lege. Președintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România.

(3) Regulamentul și tematica de examen vor fi comunicate barourilor cu minimum 90 de zile anterioare datei examenului și vor fi aduse la cunoștință candidaților prin grija consiliilor barourilor.

Art. 68. -

(1) Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România.

(2) După promovarea examenului candidatul dobândește titlul de avocat definitiv și va fi înscris în tabloul avocaților definitivi.

Art. 69. -

(1) Persoana care anterior primirii în profesie a îndeplinit funcții juridice timp de cel puțin 5 ani dobândește, potrivit art. 19 din lege, calitatea de avocat definitiv.

(2) Constatarea acestei calități va fi menționată în decizia de înscriere în barou.

(3) Prin funcții juridice, în sensul art. 19 din lege, se înțelege funcțiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultății și după susținerea examenului de licență.

(4) De la data dobândirii calității de avocat definitiv, potrivit art. 19 alin. (1) din lege, curge termenul prevăzut la art. 22 alin. (2) din lege.

SECȚIUNEA a VI-a Interdicții

Art. 70. -

(1) Foștii magistrați nu pot pune concluzii la instanțele la care au funcționat, timp de 2 ani de la încetarea funcției deținute. Art. 19 alin. (2) din lege se referă la instanță ca instituție juridică reglementată prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, și nu doar la secțiile din cadrul aceleiași instanțe sau la alcătuirea completelor de judecată.

(2) În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcționat ca magistrat la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță și se calculează de la data încetării activității la instanța respectivă.

(3) Aceeași interdicție se aplică și magistraților asistenți de la Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională, executorilor judecătorești, grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor judecătorești, Curții Constituționale și Curții de Conturi.

Art. 71. -

(1) Foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la nici un organ de urmărire penală din localitatea unde au funcționat. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut.

(2) În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliție a funcționat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire penală, durata fiind calculată conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut.

(3) Aceeași interdicție se aplică și personalului auxiliar al parchetelor și organelor de urmărire penală.

Art. 72. -

Interdicția prevăzută la art. 20 din lege privește instanța de judecată în sensul art. 70 alin. (1) din prezentul statut și, respectiv, toate organele de urmărire penală arondate pe lângă parchetul la care lucrează ruda, soțul sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv.

Art. 73. -

Avocatul, avocatul asociat, avocatul colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care nu respectă interdicțiile prevăzute la art. 19 alin. (2) și la art. 20 din lege, sau se folosește de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile stabilite conform art. 17 alin. (3) din prezentul statut, în scopul eludării interdicțiilor prevăzute la art. 19 alin. (2) și la art. 20 din lege, săvârșește abatere disciplinară.

SECȚIUNEA a VII-a Tabloul anual al avocaților

Art. 74. -

(1) La începutul fiecărui an decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei, alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut.

(2) Separat va fi întocmită a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate și societățile civile profesionale, cu indicarea sediului și a avocaților componenți.

(3) Decanul va supune aprobării consiliului baroului și tabloul special în care se vor menționa avocații străini înscriși în barou și, separat, societățile civile profesionale din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) și alin. (6) din lege (anexa nr. VIII la prezentul statut).

(4) Tabloul avocaților incompatibili se verifică și se reactualizează la începutul fiecărui an și se comunică Uniunii Avocaților din România (anexa nr. VIII la prezentul statut).

Art. 75. -

Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și tabloul special în care se vor înscrie avocații străini se comunică, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an. Acesta se reactualizează lunar.

Art. 76. -

Refuzul înscrierii în tablou se contestă la consiliul baroului. Împotriva deciziei consiliului baroului se face plângere la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România în termen de 5 zile de la data comunicării sale.

Art. 77. -

(1) Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut la art. 21 din lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.

(2) Înscrierea în tabloul avocaților este condiționată de depunerea declarației prevăzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. Nedepunerea declarației, depunerea unei declarații false sau recunoașterea faptului că avocatul a colaborat cu securitatea ca poliție politică atrage consecințele prevăzute de lege.

Art. 78. -

(1) În aplicarea art. 25 din lege consiliul baroului este obligat să desemneze avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.

(2) Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoanele care acordă nelegal asistență juridică consiliul baroului va sesiza parchetul. Dispozițiile art. 37 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL IV Încetarea calității de avocat

Art. 79. -

Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din Tabloul avocaților.

Art. 80. -

Avocatul care renunță la exercițiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate și va indica numele avocaților care le vor prelua.

Art. 81. -

În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociații defunctului, iar în lipsa lor, de către avocații desemnați de consiliul baroului.

Art. 82. -

(1) În cazul în care avocatul pensionar cere continuarea exercitării profesiei, consiliul baroului ia act de cerere.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical anual privind capacitatea fizică și psihică de a exercita profesia de avocat.

(3) Consiliul Uniunii Avocaților din România va lua act de avizul baroului și va proceda în conformitate cu prevederile art. 63 lit. g) din lege și ale legislației privind pensiile și asigurările sociale.

(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menținut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaților în condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.

(5) Decizia de menținere în activitate este de competența consiliului baroului.

CAPITOLUL V Suspendarea calității de avocat

Art. 83. -

Exercițiul profesiei de avocat se suspendă:

a) în caz de incompatibilitate, conform dispozițiilor art. 27 lit. a) și ale art. 14 din lege;

b) în temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a profesa, conform dispozițiilor art. 27 lit. b) din lege;

c) în cazul prevăzut la art. 27 lit. c) din lege.

Art. 84. -

Calitatea de avocat poate fi suspendată în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Art. 85. -

(1) Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice situație care ar putea duce la suspendarea calității de avocat. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozițiilor legii și ale prezentului statut privind suspendarea calității de avocat. Consiliul baroului decide după ascultarea avocatului în cauză.

(3) Decizia consiliului baroului, în cazurile prevăzute la art. 83 lit. a) și b) din prezentul statut, este executorie. Despre aceasta se va face mențiune în Tabloul avocaților.

(4) Împotriva deciziei consiliului baroului se poate face contestație la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația suspendă executarea în cazurile prevăzute la art. 83 lit. c) și la art. 84 din prezentul statut.

Art. 86. -

La cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor și contribuțiilor prevăzute de lege și de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării și ștergerea mențiunii din tablou.

Art. 87. -

Avocatul suspendat care continuă să exercite profesia este supus prevederilor art. 25 din lege.

Art. 88. -

Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca de la data luării măsurii să își asigure substituirea.

CAPITOLUL VI Transferul

Art. 89. -

(1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care dorește să se transfere.

(2) Cererea de transfer trebuie să fie însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul, ulterior înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală sau disciplinară și că a achitat la zi taxele și contribuțiile profesionale către barou, Casa de Asigurări a Avocaților și Uniunea Avocaților din România.

(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită trasferul.

Art. 90. -

Consiliul baroului la care se solicită transferul va soluționa cererea potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, înaintat de baroul de la care se solicită transferul.

Art. 91. -

(1) Consiliul baroului va face, după caz, aplicarea dispozițiilor art. 53 alin. (2) lit. h) din lege.

(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

CAPITOLUL VII Exercitarea drepturilor avocatului

Art. 92. -

Avocatul înscris în tablou are dreptul să exercite activitățile specifice profesiei potrivit legii și statutului profesiei.

Art. 93. - Doctrină (1)

(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat și client ori mandatarul acestuia.

(2) Modelul contractului este cuprins în anexa nr. IX la prezentul statut.

(3) Contractul de asistență juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. X la prezentul statut.

(4) În lipsa unor prevederi contrare avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

Art. 94. -

(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.

(2) Onorariul se stabilește prin negociere, pornindu-se de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocaților din România. Practică judiciară (1), Doctrină (2)

(3) Avocatul nu este obligat să justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul. Practică judiciară (1), Doctrină (2)

(4) Onorariul se stabilește pentru fiecare serviciu profesional.

(5) În cazul formelor de exercitare a profesiei care își deschid un cont bancar pentru depunerea sumelor primite de la clienți cu titlu de cheltuieli, sumele consemnate nu constituie venit din exercitarea profesiei.

Art. 95. -

(1) Contestațiile și reclamațiile privind onorariile și cheltuielile vor fi soluționate potrivit art. 31 din lege.

(2) Consiliul baroului va delega un consilier care îi va convoca pe avocat și pe clientul acestuia și după ascultarea lor va întocmi un raport, pe care consiliul baroului îl va avea în vedere la soluționarea contestației sau a reclamației.

(3) Decizia consiliului baroului poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România, care va proceda conform art. 31 din lege.

Art. 96. -

(1) Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societățile civile profesionale au dreptul să își stabilească sediul profesional în circumscripția baroului din care fac parte.

(2) Avocatul poate să își exercite activitatea la sediul principal, la sediile secundare și la birourile de lucru, în spațiile avizate de consiliul baroului.

Art. 97. -

(1) Avocatul care profesează individual, cabinetul asociat și societatea civilă profesională au dreptul la sedii profesionale secundare în circumscripțiile barourilor din care nu fac parte.

(2) Aprobarea pentru înființarea acestor sedii secundare se dă de către consiliul baroului în circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar, în urma unei cereri în care avocatul solicitant trebuie să menționeze: vechimea în profesie, titlul științific, poziția din tabloul avocaților din baroul în raza căruia se află sediul principal, adresa unde urmează să se deschidă sediul secundar, forma de desfășurare a activității profesionale și motivul deschiderii sediului secundar.

(3) Decizia de aprobare a înființării sediului secundar se comunică baroului în care petentul își are sediul principal.

(4) Împotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plângere la Consiliul Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) În cazul aprobării funcționării sediului secundar avocatul respectiv va achita taxa de înscriere și de contribuție la bugetul baroului, separat de taxele plătite la baroul unde are sediul principal.

(6) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri în orice localitate din raza sa teritorială.

Art. 98. -

(1) În scopul asigurării secretului profesional avocatul păstrează lucrările numai în sediile profesionale sau birourile avizate de consiliul baroului. El are obligația să se opună la percheziționarea actelor profesionale aflate în sediu sau asupra sa, dacă percheziția nu este efectuată de către procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop și confirmat în scris de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal.

(2) În termen de 24 de ore de la efectuarea percheziției avocatul este obligat să anunțe pe decanul baroului despre aceasta.

Art. 99. -

Sediul profesional și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional. El poate fi situat și în locuința avocatului.

Art. 100. -

Avocatul este îndreptățit să refuze contactul cu clientul său în prezența organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărui organ al statului, precum și în cazul în care există un sistem de control al contactului cu clientul.

Art. 101. -

(1) În aplicarea art. 37 alin. (4) din lege, plângerea prealabilă privind punerea în mișcare a acțiunii penale se exercită independent de sesizarea îndreptată la consiliul baroului, în cazul în care autorul faptei este un avocat.

(2) Independent de acțiunea penală, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului și va trimite în judecată disciplinară pe avocatul împotriva căruia există probe că a săvârșit fapta.

Art. 102. -

(1) Cabinetul individual, cabinetele asociate și societatea civilă profesională dețin ștampilă care se aplică pe actele eliberate de acestea. Avocatul colaborator va aplica pe actele și lucrările întocmite pentru clientela sa ștampila proprie specifică. Modelul, forma și dimensiunile ștampilelor sunt cele prevăzute în anexa nr. XI la prezentul statut.

(2) În afară de ștampilă, actele avocatului poartă antet tipărit, care conține: numele și prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, e-mail, telex etc.) și forma de exercitare a profesiei.

(3) Antetul poate cuprinde pe lângă denumirea formei de exercitare a profesiei, indicarea cu litere mai mici a formei de exercitare a profesiei cu care sunt stabilite raporturi de conlucrare profesională în condițiile art. 17 alin. (3) din prezentul statut. În acest caz utilizarea antetului se face după obținerea aprobării consiliului baroului în care avocatul este înscris, pe baza dovedirii acordului formei de exercitare a profesiei cu care se stabilesc raporturi de conlucrare profesională și sub condiția reciprocității.

(4) Avocații pot utiliza parafă care să cuprindă mențiunile prevăzute în alineatul precedent. Pentru actele întocmite conform art. 3 lit. c) din lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XIX la prezentul statut.

CAPITOLUL VIII Îndatoririle avocatului

Art. 103. -

(1) Exercițiul liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de confraternitate sunt principii esențiale ale profesiei de avocat și constituie îndatoriri ale acestuia.

(2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională și în viața privată.

Art. 104. -

(1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, inclusiv pe cele din oficiu, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea serviciului încredințat.

(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată, să pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis să folosească expresii care ar putea jigni completul de judecată, pe ceilalți avocați sau părțile din proces.

(3) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat să depună note de ședință sau concluzii scrise, din proprie inițiativă sau la cererea instanței de judecată.

Art. 105. -

(1) Avocatul are obligația să acorde asistență juridică în cazul în care a fost desemnat din oficiu sau când exercită profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precădere avocaților stagiari și tinerilor avocați, cu respectarea dispozițiilor art. 22 din lege.

(2) Avocații pensionari care continuă activitatea nu vor fi repartizați pentru asistență din oficiu.

Art. 106. -

(1) Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională după cum urmează:

a) avocatul stagiar, pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;

b) avocatul definitiv, pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.

(2) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată cel mai târziu până la data de 1 ianuarie 2002 și va fi în mod obligatoriu reînnoită anual. Polița de asigurare, certificată de avocat, va fi depusă la secretariatul baroului cel târziu până la data de 28 decembrie a fiecărui an. Pentru anul 2002 obligația va fi îndeplinită cel mai târziu la data de 28 decembrie 2001.

(3) Societățile civile profesionale pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinși toți avocații care își exercită profesia în calitate de asociați, colaboratori și salarizați.

(4) Primele de asigurare profesională, achitate de avocat și de societățile civile profesionale de avocați, reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate.

(5) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alineatele precedente poate atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cu toate consecințele prevăzute de lege și de prezentul statut.

Art. 107. -

(1) În aplicarea dispozițiilor art. 41 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligația să participe la ședințele acestora.

(2) Avocatul are obligația să participe la activitățile hotărâte de consiliul baroului și aduse la cunoștință prin convocare sau anunțuri afișate la sediile instanțelor din circumscripția baroului respectiv.

(3) Absența nejustificată constituie abatere disciplinară.

Art. 108. -

(1) Avocatul este obligat să folosească, drept mijloc de probă, copii de pe actele care i-au fost încredințate de client, păstrând actele originale pentru a le prezenta la cererea instanței.

(2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale, care i-au fost încredințate, persoanei de la care le-a primit. În acest sens va întocmi proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cu conținut declarat.

Art. 109. -

(1) Avocatul este obligat să depună toate diligențele necesare pentru realizarea serviciului profesional pentru care a fost angajat.

(2) Contractul dintre avocat și client poate fi denunțat prin acordul ambelor părți.

(3) Părțile pot denunța unilateral contractul de asistență juridică în conformitate cu prevederile expres menționate în contract.

(4) În cazurile prevăzute la alineatul precedent avocatul va încasa sau va păstra onorariul în măsura serviciilor prestate.

Art. 110. -

(1) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, el va asigura substituirea.

(2) Pentru activitatea de substituire avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activității depuse.

Art. 111. -

(1) În aplicarea art. 42 din lege, avocatul este obligat să achite, în termenul stabilit taxele și contribuțiile la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocaților din România și a bugetului sistemului de asigurări al avocaților.

(2) Contribuția avocatului la bugetul baroului va fi stabilită de consiliul baroului și va consta într-o sumă fixă, care se achită lunar, la data stabilită prin decizie adusă la cunoștință tuturor membrilor baroului.

(3) Baroul va încasa contribuția avocatului pentru Uniunea Avocaților din România, care se achită lunar, la data stabilită prin decizie adusă la cunoștință tuturor membrilor baroului. Contribuția astfel încasată va fi virată de îndată în contul Uniunii Avocaților din România.

(4) Depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 112. -

Avocatul este obligat să poarte robă, în condițiile art. 45 din lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XIV la prezentul statut.

Art. 113. -

(1) Avocatul poartă insignă și deține carte de identitate de avocat, cu care se legitimează și care atestă vechimea în profesie.

(2) Modelul insignei este prevăzut în anexa nr. XIII la prezentul statut.

Art. 114. -

Folosirea de către avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, constituie abatere disciplinară.

Art. 115. -

(1) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă cu scopul dobândirii de clientelă.

(2) Este permis formelor de exercitare a profesiei să plaseze o firmă, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea în imobilul în care își au sediul și, după caz, la intrarea în apartamentul în care își desfășoară activitatea. Firma poate fi plasată și la spațiile prevăzute la art. 96 alin. (2) și 97 din statut.

(3) Se pot publica anunțuri în toate anuarele profesionale privind înființarea formelor de exercitare a profesiei, numele și principalele domenii în care avocații își desfășoară activitatea.

(4) Pot fi date două anunțuri la mica sau marea publicitate, numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbării acestuia sau modificării formei de exercitare a profesiei.

(5) Dacă anunțul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm.

(6) Încălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară.

Art. 116. -

Avocatul este dator să își decline calitatea și identitatea în fața autorităților și a altor avocați cu care intră în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.

Art. 117. -

(1) Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va media soluționarea pe cale amiabilă.

(2) Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată la cunoștință decanului baroului, de către avocat, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

Art. 118. -

Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:

a) contractele de asistență juridică;

b) registrul de evidență a contractelor încheiate cu clienții săi; modelul acestui registru este prezentat în anexa nr. XV la prezentul statut;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, a conținutului și a datei actelor, potrivit anexei nr. XVI la prezentul statut;

d) evidențele cerute de legislația fiscală.

Art. 119. -

Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situația privind cheltuielile efectuate în cauza acestuia.

CAPITOLUL IX Organizarea profesiei de avocat

SECȚIUNEA I Reguli privitoare la organizarea și funcționarea baroului

Art. 120. -

Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi știrbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autorităților publice.

Art. 121. -

Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generală, consiliul și decanul.

Art. 122. -

(1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

(2) Nu pot participa la ședințele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită stării de incompatibilitate, suspendării din profesie ori datorită unei sancțiuni disciplinare care atrage o astfel de consecință.

Art. 123. -

(1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.

(2) Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.

(3) Neîndeplinirea acestei obligații poate atrage răspunderea disciplinară.

(4) O dată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

(5) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

(6) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Art. 124. -

(1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

(2) Procesul-verbal va purta semnătura membrilor prezidiului adunării generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului și organelor Uniunii Avocaților din România.

Art. 125. -

(1) Adunarea generală adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei de avocat.

(2) Adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Art. 126. -

(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocați definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani.

(2) Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tablou, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 100 de avocați;

c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 200 de avocați;

d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 500 de avocați;

e) 13 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 1.000 de avocați;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.000 de avocați.

(3) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.

(4) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți, care, în caz de încetare a mandatului de consilier ales, vor completa consiliul în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri.

Art. 127. -

(1) Avocații aleși membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și consilierii.

(2) Dispozițiile art. 126 alin. (5) din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 128. -

(1) Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună, la sediul baroului.

(2) Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele Uniunii Avocaților din România.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale consiliul baroului adoptă hotărâri și dă avize.

Art. 129. -

(1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele Uniunii Avocaților din România.

Art. 130. -

(1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștință decanului.

(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

(3) Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 131. -

(1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

SECȚIUNEA a II-a Uniunea Avocaților din România

Art. 132. -

Toți membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaților din România. Nici un barou nu poate funcționa în afara Uniunii.

Art. 133. -

(1) Organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanentă și președintele.

(2) Avocații care formează organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt avocați definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

(3) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegați, și avocații care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2).

Art. 134. -

(1) Congresul este organul suprem de conducere.

(2) Hotărârile adoptate de congres sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații.

Art. 135. -

(1) Anual, Consiliul Uniunii Avocaților din România convoacă congresul ordinar.

(2) La cererea a cel puțin 1/3 din numărul total al barourilor Consiliul Uniunii Avocaților din România va convoca congresul extraordinar.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării congresului, precum și ordinea de zi a acestuia.

(4) Membrii de drept ai congresului sunt decanii baroului și membrii Consiliului Uniunii Avocaților din România.

(5) Din congres fac parte și membri delegați aleși de adunările generale ale barourilor potrivit unei norme de reprezentare de un delegat pentru fiecare o sută de avocați. Barourile care au mai puțin de o sută de avocați înscriși aflați în activitate vor alege un delegat. Barourile care au între o sută și trei sute de avocați vor alege doi delegați. Barourile care au între trei sute și cinci sute de avocați vor alege trei delegați. Barourile care au între cinci sute și o mie de avocați vor alege patru delegați. Barourile care au peste o mie de avocați vor alege cinci delegați și în continuare câte cinci delegați pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.

(6) Norma de reprezentare se rotunjește crescător pentru fiecare număr care depășește o sută, trei sute, cinci sute sau o mie de avocați, după caz.

Art. 136. -

(1) Lucrările congresului sunt conduse de către președintele Uniunii Avocaților din România, împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.

(2) Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 124 din prezentul statut aplicându-se corespunzător.

Art. 137. -

(1) Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se iau prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Art. 138. - Modificări (1)

(1) Consiliul Uniunii Avocaților din România se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare, de către Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România.

(2) Conducerea ședințelor Consiliului Uniunii Avocaților din România revine președintelui acesteia, asistat de către vicepreședinți și de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului Uniunii.

(3) Prevederile art. 124 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 139. -

Consiliul Uniunii Avocaților din România adoptă decizii. La cererea majorității barourilor deciziile consiliului pot fi atacate cu plângere care va fi soluționată de către Congresul avocaților în prima sa ședință.

Art. 140. -

(1) Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România se întrunește înaintea ședințelor Consiliului Uniunii și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Uniunii.

(2) Comisia permanentă asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaților din România. Ședințele comisiei permanente sunt conduse de președintele Uniunii.

(3) În desfășurarea activității curente Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România emite avize, adoptă decizii, dispoziții și avize conforme în cazurile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Art. 141. -

(1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de lege și de prezentul statut.

(2) Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat, până la soluționarea plângerii.

CAPITOLUL X Asistența judiciară

Art. 142. -

(1) Barourile vor organiza serviciile de asistență judiciară, care vor funcționa pe lângă fiecare instanță de judecată și organ de urmărire penală din circumscripția lor.

(2) Asistența judiciară va fi coordonată de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocații definitivi pentru fiecare localitate în care funcționează o instanță de judecată.

Art. 143. -

Serviciile de asistență judiciară vor asigura și apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 68 alin. (2) din lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

Art. 144. -

(1) Acordarea asistenței judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanței, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administrației publice locale, adresată serviciului de asistență judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului.

(2) În cazul în care se solicită acordarea asistenței judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul solicită comunicarea datelor esențiale despre natura cauzei și, după caz, evaluarea sumară a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cădea în pretenții. În aceleași condiții se va proceda și atunci când decanul acordă asistență judiciară gratuită la cererea unui justițiabil.

(3) Decanul desemnează avocatul care urmează să acorde asistență judiciară. Avocatul desemnat poate refuza această sarcină numai pentru motive întemeiate.

(4) Avocatul desemnat urmează să își îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 69 din lege.

Art. 145. -

Obligațiile avocatului desemnat din oficiu încetează în momentul în care în cauză se prezintă un avocat ales.

Art. 146. -

Avocatul care acordă asistență judiciară din oficiu are dreptul de a încasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justiției și Uniunea Avocaților din România, în raport cu natura și cu dificultatea cauzelor.

Art. 147. -

Serviciile de asistență judiciară își desfășoară activitatea în spațiile asigurate de Ministerul Justiției, situate în sediile instanțelor judecătorești, conform art. 36 din lege.

Art. 148. -

Asistența judiciară gratuită poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedește că a fost obținută fără prezentarea stării materiale reale a părții ori dacă această stare s-a ameliorat și permite plata onorariului.

CAPITOLUL XI Răspunderea disciplinară

SECȚIUNEA I Dispoziții generale

Art. 149. -

(1) Fapta săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris și ale Uniunii Avocaților din România sau care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocați, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 73 din lege.

(2) Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.

Art. 150. -

Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.

Art. 151. -

Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

Art. 152. -

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancțiunii.

Art. 153. -

Consiliile barourilor sunt obligate să țină evidența sancțiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat și să comunice situația disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 154. -

Instanțele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplină a baroului;

b) Comisia Superioară de Disciplină;

c) Consiliul Uniunii Avocaților din România, în plenul său, constituit conform art. 72 alin. (3) din lege.

SECȚIUNEA a II-a Organizarea și funcționarea instanțelor disciplinare

Art. 155. -

(1) În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 49 din lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Art. 156. -

(1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un președinte ales de către membrii acesteia.

(2) Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplinește funcția de grefier al comisiei de disciplină, calitate în care păstrează, ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.

(3) Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplină se suportă de către barou.

Art. 157. -

Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanță, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în Tabloul avocaților, cu excepția abaterilor săvârșite de decan și de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaților din România.

Art. 158. -

Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidențelor și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina președintelui.

Art. 159. -

(1) În cadrul Uniunii Avocaților din România funcționează Comisia Superioară de Disciplină, independentă de organele de conducere ale Uniunii prevăzute la art. 58 lit. b), c) și d) din lege.

(2) Comisia Superioară de Disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

(3) Membrii Comisiei Superioare de Disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.

(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 72 alin. (2) lit. a) și b) din lege nu pot face parte soțul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Comisiei Permamente a Uniunii Avocaților din România, în cazul prevăzut la art. 71 alin. (2) din lege, precum și soțul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale părții care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.

Art. 160. -

Comisia Superioară de Disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaților.

Art. 161. -

Comisia Superioară de Disciplină judecă:

a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaților din România și ale decanilor;

b) ca instanță de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului și de președintele Uniunii Avocaților din România împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) și (2) din lege.

Art. 162. -

Comisia Superioară de Disciplină își organizează, își ține evidențele și își desfășoară lucrările cu sprijinul Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de către comisia permanentă a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Comisiei Superioare de Disciplină.

Art. 163. -

(1) Consiliul Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, mai puțin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia Superioară de Disciplină, ca instanță de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) și (2) din lege.

(2) Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de comisia permanentă a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Consiliului Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanță disciplinară în condițiile alineatului precedent.

Art. 164. -

Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

SECȚIUNEA a III-a Reguli de procedură

Art. 165. -

(1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacă avocatul este pensionar care continuă activitatea în profesie, incompatibil sau retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.

(2) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 70 alin. (2) și (3) din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.

(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 71 alin. (2) din lege plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România.

Art. 166. -

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de către decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.

(2) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaților din România sau a unui decan se efectuează de către președintele Uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.

(3) Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, în absența consilierului recuzat.

Art. 167. -

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul profesional al acestuia, sau prin înștiințare scrisă luată la cunoștință prin semnătură pe copie și după încunoștințarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.

(3) Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea anchetei disciplinare.

(4) În cursul cercetărilor consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

Art. 168. -

După efectuarea cercetărilor consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.

Art. 169. -

Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Art. 170. -

(1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Art. 171. -

(1) După efectuarea anchetei disciplinare consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

(2) Soluția se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea și Uniunii Avocaților din România. Dacă se decide exercitarea acțiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.

(3) Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului.

(4) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de consiliul baroului, decanul poate solicita comisiei de disciplină suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în condițiile art. 581 din Codul de procedură civilă.

Art. 172. -

Prevederile privitoare la cercetarea și anchetarea abaterii disciplinare se aplică, în mod corespunzător, în situațiile în care sunt incidente prevederile art. 71 alin. (2) din lege, cu respectarea dispozițiilor art. 71 alin. (3) din lege.

Art. 173. -

(1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluționarea cauzei.

(2) Pe perioada suspendării cursul termenului prevăzut la art. 71 alin. (4) din lege este întrerupt.

Art. 174. -

(1) Președintele comisiei de disciplină va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.

(2) Consiliul baroului sau, după caz, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România va desemna consilierul care va susține acțiunea disciplinară în fața instanței disciplinare.

(3) Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Art. 175. -

În fața instanței disciplinare avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

Art. 176. -

(1) Ședința instanței disciplinare nu este publică.

(2) Lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.

(3) Lipsa părților regulat citate nu împiedică judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză.

(4) Instanța disciplinară hotărăște, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinară.

Art. 177. -

(1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica baroului în tabloul căruia este înscris avocatul și Uniunii Avocaților din România.

Art. 178. -

Decizia privind aplicarea sancțiunilor disciplinare ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică avocatului în cauză, decanului baroului în care avocatul este înscris și președintelui Uniunii Avocaților din România.

Art. 179. -

Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 74 alin. (2) din lege și împotriva deciziei disciplinare se înregistrează la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaților din România.

Art. 180. -

Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 181. -

Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 38 alin. (2), art. 56 alin. (3), art. 63, 70, 71, 72, 73, 85, art. 98 alin. (1), art. 114, art. 115 alin. (6) și ale art. 187 alin. (1) din prezentul statut.

CAPITOLUL XII Casa de Asigurări a Avocaților

Art. 182. -

Avocații înscriși în barouri cu drept de exercițiu al profesiei, avocații pensionari și urmașii acestora cu drepturi proprii la pensie și ajutoare sociale au sistem propriu de asigurări sociale și sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaților.

Art. 183. -

(1) Casa de Asigurări a Avocaților este organizată și funcționează în cadrul Uniunii Avocaților din România, are personalitate juridică, patrimoniu și buget proprii.

(2) Casa de Asigurări a Avocaților poate înființa filiale sau sucursale, organizate pe lângă consiliile barourilor, cu avizul Consiliului Uniunii Avocaților din România.

Art. 184. -

Casa de Asigurări a Avocaților stabilește și acordă membrilor săi, în condițiile legii sale de organizare, pensii și ajutoare sociale.

Art. 185. -

Fondurile Casei de Asigurări a Avocaților se constituie în condițiile statutului acesteia.

Art. 186. -

(1) Plata contribuției lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților se va efectua în contul sau la casieria filialei ori, după caz, a baroului în care avocatul este înscris, în primele 15 zile ale lunii următoare perioadei pentru care se face plata.

(2) Depășirea termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere în favoarea Casei de Asigurări a Avocaților, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, fără a se putea depăși suma datorată. La achitarea contribuției avocatul este obligat să ateste, în scris și sub semnătură, criteriile în raport cu care a achitat contribuția în luna în contul căreia face plata.

Art. 187. -

(1) Neplata contribuțiilor lunare în cuantumul și la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 27 lit. c) din lege. Respectarea procedurii prealabile prevăzute de lege nu este necesară dacă avocatul nu a dat declarația privind veniturile pe o perioadă mai mare de 6 luni.

(2) Casa de Asigurări a Avocaților și filialele acesteia vor sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plății este mai mare de 3 luni. Încălcarea prevederilor art. 186 alin. (2) constituie abatere disciplinară.

Art. 188. -

La cererea Casei de Asigurări a Avocaților și a filialelor acesteia avocatul este obligat să informeze în scris asupra îndeplinirii obligației de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avocații, să indice criteriile în raport cu care a achitat contribuția și să prezinte dovezile de plată a acesteia.

CAPITOLUL XIII Dispoziții finale

Art. 189. -

(1) În aplicarea dispozițiilor art. 42 din lege consiliul baroului stabilește și încasează taxe pentru:

a) înscrierea în barou a avocaților primiți în profesie conform art. 63 lit. g) din lege;

b) reînscrierea în Tabloul avocaților a avocatului exclus pentru neplata contribuțiilor profesionale;

c) reînscrierea în Tabloul avocaților a avocatului incompatibil;

d) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;

e) înființarea pe raza baroului a unui sediu profesional secundar sau a unui birou;

f) înscrierea în tabloul special prevăzut la art. 12 alin. (6) din lege;

g) activități de secretariat și jurisdicție profesională.

(2) Limitele maxime și scutirile de la plata taxelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocaților din România.

Art. 190. -

Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România stabilește și încasează taxe pentru:

a) primirea în profesie cu scutire de examen conform art. 65 lit. d) din lege;

b) înscrierea la examenul de intrare în profesie;

c) înscrierea la examenul de definitivat;

d) acordarea de avize conforme, în condițiile legii;

e) activități de secretariat și jurisdicție profesională.

Art. 191. -

Prin lege, în cuprinsul prezentului statut, se înțelege Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată.

Art. 192. -

Anexele nr. I-VIII și nr. XI-XVIII se comunică barourilor.

Art. 193. -

Prezentul statut a fost adoptat în sesiunea Consiliului Uniunii Avocaților din România din 17-18 martie 2001 și intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 194. -

La data publicării prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I, își încetează aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 237 din 17 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 iunie 1997.

ANEXA Nr. IX

Baroul ........................

Forma de exercitare a profesiei

(.............................)

CONTRACT DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ
Nr. ........... Data ................

Încheiat între:

1. (Forma de exercitare a profesiei) ......................................., prin avocat ..............................., pe de o parte, și

2. Domnul/Doamna ...................................., domiciliat/domiciliată în ............................................................................, în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soț etc.) .............., pe de altă parte.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, și ale statutului profesiei, părțile convin următoarele:

Art. 1. -Obiectul contractului

1.1. Obiectul contractului îl reprezintă .................................... ................................................................................ ................................................................................ (după caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultații juridice, redactarea de acte, cereri și alte căi de atac, forme de executare, precum și orice alte activități prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, pentru clientul ...................., domiciliat în ................................... ................................................................................ .............................................................................. .

Art. 2. -Onorariul

2.1. Onorariul se fixează în cuantum de ................................ lei, cu următoarele eșalonări de plată: ........................................... .

Art. 3. -Cheltuieli

3.1. Cheltuielile aferente activității sus-menționate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului. Se vor respecta, după caz, dispozițiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, republicată.

Art. 4. -Clauze speciale

4.1. Părțile convin ca prezentului contract să i se aplice dispozițiile Legii nr. 51/1995, republicată, și ale Statutului profesiei de avocat.

4.2. Raporturile dintre părți nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract.

4.3. Clientul atestă exactitatea și sinceritatea informațiilor pe care le furnizează avocatului și își exprimă acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conform informațiilor pe care le-a furnizat.

4.4. Părțile convin ca prezentul contract să reprezinte titlu executoriu pentru încasarea onorariilor restante, în condițiile prevăzute de lege, urmând să se procedeze la executarea silită a sumelor datorate cu acest titlu, fără somație și fără acordarea vreunui termen de grație.

4.5. Îndeplinirea obligațiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civilă profesională) se realizează de către avocații care își exercită profesia în cadrul acestuia.

4.6. Neplata onorariului în cuantumul și la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum și neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract.

4.7. Toate litigiile privitoare la nașterea, modificarea, stingerea, interpretarea și executarea prezentului contract sunt supuse regulilor de arbitraj și regulilor de procedură prevăzute de lege și de statut.

Art. 5. -Alte clauze ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................

Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanță) ......................, astăzi .........................., în ....... exemplare originale, ambele părți atestând că se află în posesia câte unui exemplar (sau mențiunea că s-a comunicat un exemplar clientului).

(Forma de exercitare a profesiei)

prin avocat, ....................

Client,

prin ............................

Actul de identitate (al persoanei care angajează prestația profesională) ...............................

ANEXA Nr. X

Baroul . . . . . . . . . . . . . . . .
Forma de exercitare a profesiei
(. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )
ÎMPUTERNICIRE AVOCAȚIALĂ
Domnul/Doamna avocat . . . . . . . . . . . se împuternicește de către . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în baza contractului de asistență juridică nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . , să exercite activitățile prevăzute la art. 3 din Legea id_link=777960;nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, în fața . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . .
Client, Avocat,
(semnătura) (semnătura și ștampila)

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...