Revista Romana de Jurisprudenta nr. 2/2019

Dreptul la libera exprimare versus dreptul la demnitate și la propria imagine/The right to freedom of expression versus the right to dignity and own image
de Carmen Maria Conț

31 martie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Abstract

The exercise of the freedom of expression carries duties and responsibilities, the scope of which depends on the situation and the technical means used (Stoll c. Switzerland). The guarantee provided by Article 10 of the Journalists Convention is subject to the condition that those concerned act in good faith, so as to provide accurate and reliable information in compliance with the journalistic deontology.

Despite the need to protect journalistic sources, there is an obligation for journalists to provide a solid factual basis for litigious allegations and that does not require disclosure of the name of the persons who provided the information they relied on in writing their articles (Cumpănă and Mazăre vs. Romania).

The freedom of expression, as established in Art. 10 of the Convention, is one of the essential foundations of a democratic society, but the exercise of this freedom must not be abusive and discretionary, but must be exercised in good faith, and must be subject to formalities of good intentions, so as not to exceed the requirement of "necessity in a democratic society".

It is true that, in the case of so-called "public" persons, the freedom of expression must have a wider margin of appreciation, but it is no less true that the guarantee provided by Article 10 of the Journalists Convention is subject to the condition that those concerned act in good faith, so as to provide accurate and reliable information in compliance with the journalistic deontology (Radio France and others vs. France; Colombani and other vs. France; Bladet Tromsø and Stensaas vs. Norway; Cumpănă and Mazăre vs. Romania; Stângu and Scutelnicu vs. Romania).

Rezumat

Exercitarea libertății de exprimare include obligații și responsabilități, a căror întindere depinde de situație și de procedeul tehnic utilizat (Stoll c. Elveției). Garanția oferită de articolul 10 din Convenție jurnaliștilor este subordonată condiției ca cei interesați să acționeze cu bună-credință, astfel încât să furnizeze informații exacte și demne de încredere cu respectarea deontologiei jurnalistice.

În pofida necesității de protejare a surselor jurnalistice, există obligația jurnaliștilor de a furniza o bază factuală solidă pentru alegațiile litigioase și care nu implică obligația de a dezvălui numele persoanelor care au furnizat informațiile pe care s-au bazat pentru a-și redacta articolele (Cumpănă și Mazăre c. României).

Libertatea de exprimare, astfel cum este ea consacrată în art. 10 din Convenție, constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, însă exercitarea acestei libertăți nu trebuie să fie făcută abuziv și discreționar, ci trebuie subsumată bunei-credințe în exercitarea ei, respectiv trebuie supusă unor formalități de bune intenții, de asemenea manieră încât să nu depășească condiția "necesității într-o societate democratică".

Este adevărat că în cazul persoanelor așa-zis "publice" libertatea de exprimare trebuie să aibă o marjă mai largă de apreciere, dar nu este mai puțin adevărat că garanția oferită de art. 10 din Convenție jurnaliștilor este subordonată condiției ca cei interesați să acționeze cu bună-credință, astfel încât să furnizeze informații exacte și demne de încre­dere cu respectarea deontologiei jurnalistice (Radio France și alții c. Franței; Colombani și alții c. Franței; Bladet Tromsø și Stensaas c. Norvegiei; Cumpănă și Mazăre c. României; Stângu și Scutelnicu c. României).

- Convenția europeană a drepturilor omului: art. 10

- Codul civil: art. 70-75, art. 253

(Curtea de Apel Cluj, Secția I civilă, decizia civilă nr. 213/A din 28 noiembrie 2018, trimisă, în rezumat, de judecător Carmen Maria Conț)

Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, la data de 13 iunie 2017, reclamanta A.A.A., în contradictoriu cu pârâții B.B.B. și X....X., publicație deținută C.C.C. SRL, a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună: obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 50.000 euro, reprezentând daune morale; obligarea pârâtului X....X. să elimine din conținutul site-ului www.X…x.ro articolul "A.A.A. a orchestrat de după perdelele lașității campania împotriva [Universității X.]", publicat/postat în data de [...] aprilie 2017; obligarea pârâtului X....X. să posteze pe site-ul www.X…x.ro hotărârea pronunțată în această cauză, obligarea pârâților, în solidar, la publicarea, pe cheltuiala lor, a hotărârii pronunțate în prezentul dosar, în întregime, într-un ziar de circulație națională și la plata cheltuielilor de judecată [...]

Soluția primei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 126 din 12 martie 2018 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar civil nr. [...]/2017, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă [...]

Cererea de apel.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta A.A.A., solicitând admiterea apelului și schimbarea în întregime a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată [...]

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...