Universul Juridic nr. 8/2019

Unele considerații privind necesitatea unei mai bune delimitări a serviciilor publice deconcentrate
de Anton Trăilescu

09 august 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Lacune și ambiguități legislative în ceea ce privește conturarea sferei noțiunii de servicii publice deconcentrate

Serviciile publice deconcentrate constituie structuri ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate în teritoriu, ca expresie a principiului descentralizării serviciilor publice într-un stat democratic, care se corelează cu principiul autonomiei locale, potrivit căruia în cadrul unităților administrativ-teritoriale funcționează autorități ale administrației publice locale autonome: consiliile locale (județene) și primării.

Aceste servicii publice au existență de sine stătătoare, unele dintre acestea având personalitate juridică, patrimoniu și organe proprii de conducere, însă, spre deosebire de autoritățile administrației publice locale, sunt subordonate autorităților administrației publice centrale care le-au creat în vederea exercitării anumitor atribuții transferate de la centru.

Legiuitorul nu a fost preocupat de reglementarea acestei noțiuni și nici nu a stabilit criterii de calificare juridică a structurilor administrației publice centrale ca servicii publice deconcentrate, fiind însă de remarcat art. 4 alin. (1)(1) din Legea nr. 340/2004, care prevede că serviciile publice deconcentrate (denumite direcții județene sau regionale, inspecții, inspectorate etc. - s.n.) sunt conduse de către prefect, care "este reprezentantul Guvernului pe plan local"(2). Deci, serviciile publice deconcentrate au o dublă subordonare, pe verticală, față de administrația publică centrală, în virtutea ierarhiei administrative, și pe orizontală, față de prefect, în virtutea legii.

Același articol de lege prevede, în continuare, în alin. (2), că "lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă și se actualizează la propunerea ministrului internelor și reformei administrative(3), prin decizie a prim-ministrului".

Preconizata listă nu a mai fost însă aprobată, considerându-se, probabil, că toate structurile organizate în teritoriu (pe plan local) de către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale constituie servicii publice deconcentrate.

Această abordare s-a dovedit a fi însă idealistă în momentul în care unele acte normative au calificat expres doar anumite structuri, înființate pe plan local de către aceeași autoritate publică centrală, ca fiind servicii publice deconcentrate, ceea ce determină concluzia logică, bazată pe interpretarea per a contrario a legii, că celelalte structuri aparținând aceleiași autorități publice centrale nu au statutul de servicii publice deconcentrate, cu atribuții special delegate, ci reprezintă forme de organizare în teritoriu a activității autorității publice centrale, având atribuții comune.

Astfel, de exemplu, în Anexa nr. 2 intitulată "Structuri care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale" din H.G. nr. 30/2017 se prevede că sunt servicii publice deconcentrate Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, precum și Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor. În schimb, cu privire la celelalte structuri nu se face nicio mențiune referitoare la statutul acestora, ceea ce înseamnă că, per a contrario, ele reprezintă autorități ale administrației publice centrale.

Astfel, una dintre aceste autorități o reprezintă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care a fost înființată prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 1/2004 care are următorul conținut: "Se înființează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare Agenție, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat".

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...