Obiectul auditului intern și atribuțiile compartimentului de audit intern | Ordonanță 119/1999

Acesta este un fragment din Ordonanța nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Dispoziții privind auditul intern -
ARTICOLUL 7
Obiectul auditului intern și atribuțiile compartimentului
de audit intern
Modificări (2)

(1) Auditul intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate de instituția publică sau care sunt în responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra activității instituțiilor subordonate și asupra utilizării de către terți, indiferent de natura juridică a acestora, a fondurilor publice gestionate de aceștia din urmă în baza unei finanțări realizate de către instituția publică în cauză sau de către o instituție subordonată acesteia. Modificări (2)

(2) Operațiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate, de regulă, pe tot parcursul acestora, din momentul inițierii până în momentul finalizării executării lor efective. Modificări (2)

(3) Compartimentul de audit intern trebuie să exercite, fără a se limita la acestea, următoarele atribuții: Modificări (2)

a) certificarea trimestrială și anuală, însoțită de raport de audit, a bilanțului contabil și a contului de execuție bugetară ale instituției publice, prin verificarea legalității, realității și exactității evidențelor contabile și ale actelor financiare și de gestiune; certificarea se face înaintea aprobării de către conducătorul instituției publice în cauză a bilanțului contabil și a contului de execuție bugetară; Modificări (1)

b) examinarea legalității, regularității și conformității operațiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase și fraudelor și, pe aceste baze, propunerea de măsuri și soluții pentru recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați, după caz;

c) supravegherea regularității sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire și control al îndeplinirii deciziilor;

d) evaluarea economicității, eficacității și eficienței cu care sistemele de conducere și de execuție existente în cadrul instituției publice ori la nivelul unui program/proiect finanțat din fonduri publice utilizează resurse financiare, umane și materiale pentru îndeplinirea obiectivelor și obținerea rezultatelor stabilite;

e) identificarea slăbiciunilor sistemelor de conducere și de control, precum și a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operațiuni și propunerea de măsuri pentru corectarea acestora și pentru diminuarea riscurilor, după caz.

Acesta este un fragment din Ordonanța nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Ordonanță 119/1999:
Scopul ordonanței
Definiții
Obiectivele generale ale controlului intern
Obligațiile conducătorului instituției publice în domeniul controlului intern; cerințele controlului intern
Buna gestiune financiară
Organizarea auditului intern
Obiectul auditului intern și atribuțiile compartimentului de audit intern
Desfășurarea auditului intern
Îndrumarea metodologică și coordonarea auditului intern
Obiectul controlului financiar preventiv
Conținutul controlului financiar preventiv
Organizarea controlului financiar preventiv
Organizarea controlului financiar preventiv propriu
Viza de control financiar preventiv propriu
Separarea atribuțiilor
Organizarea controlului financiar preventiv delegat
Viza de control financiar preventiv delegat
;
se încarcă...