Guvernul României

Hotărârea nr. 526/2018 pentru aprobarea Planului național de acțiune la radon

Modificări (...)

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 645 din 25 iulie 2018.

În vigoare de la 25 iulie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 35 lit. w) din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. -

(1) Se aprobă Planul național de acțiune la radon, denumit în continuare PNAR, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) PNAR abordează riscurile pe termen lung rezultate din expunerile la radon în locuințe, în clădirile cu acces public și în locurile de muncă pentru orice sursă de pătrundere a radonului, fie că este vorba de sol, de materiale de construcții sau de apă.

(3) PNAR se actualizează periodic, în funcție de rezultatele implementării direcțiilor strategice de acțiune stabilite.

(4) Prima revizie a PNAR se va realiza la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 2. -

(1) Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute în PNAR, instituțiile implicate și responsabile, după caz, conform atribuțiilor specifice, sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Mediului, autoritățile administrației publice locale, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, asociații profesionale de arhitecți și constructori și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale din România.

(2) Pentru implementarea PNAR, instituțiile și autoritățile menționate la alin. (1) desfășoară activitățile prezentate în anexa nr. 2.

(3) În vederea monitorizării implementării PNAR se constituie la nivel național comitetul interministerial de lucru pentru radon, organism interinstituțional, fără personalitate juridică, alcătuit din reprezentanți nominalizați de către ministerele menționate la alin. (1).

(4) Comitetul interministerial de lucru pentru radon are următoarele atribuții principale:

a) dezvoltă și monitorizează acțiunile specifice fiecărei direcții strategice;

b) propune, dacă se consideră necesar, modificarea acțiunilor specifice fiecărei direcții strategice sau introducerea unor acțiuni noi, după caz;

c) identifică, pe baza măsurătorilor de radon și a distribuției concentrației activității radonului din aerul de interior, zonele în care concentrația de radon, ca medie anuală, într-un număr semnificativ de clădiri, depășește nivelul național de referință stabilit;

d) evaluează și analizează periodic gradul de implementare a PNAR și propune, după caz, implicarea altor instituții în derularea PNAR;

e) propune, dacă se consideră necesar, elaborarea/modificarea cerințelor de reglementare în scopul implementării PNAR;

f) propune organizarea de evenimente pentru diseminarea informațiilor privind acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon în România;

g) solicită instituțiilor implicate prevăzute în anexa nr. 2 prezentarea rezultatelor referitoare la acțiunile întreprinse pentru implementarea PNAR.

Art. 3. -

Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor specifice domeniului de activitate al fiecărei instituții publice cu atribuții în implementarea PNAR se asigură din bugetul de stat, respectiv bugetele locale, prin bugetele anuale aprobate fiecărei instituții sau autorități publice, precum și din alte surse potrivit legii.

Art. 4. -

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

*

Prezenta hotărâre transpune art. 103 și anexa XVIII din Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 13 din 17 ianuarie 2014.

PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Ioana-Andreea Lambru
Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților
Nucleare,
Rodin Traicu
Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Grațiela Leocadia Gavrilescu
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și
administrației publice,
Sirma Caraman,
secretar de stat
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul sănătății,
Sorina Pintea
Ministrul cercetării și inovării,
Nicolae Burnete
p. Ministrul afacerilor externe,
Dănuț Sebastian Neculăescu,
secretar de stat
p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Cristian-Gabriel Winzer,
secretar de stat

București, 12 iulie 2018.

Nr. 526.

ANEXA Nr. 1

Planul național de acțiune la radon

Lista abrevierilor și acronimelor:

ANPM - Agenția Națională de Protecția Mediului

CNCAN - Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

DS - direcție strategică

MCI - Ministerul Cercetării și Inovării

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

MM - Ministerul Mediului

MS - Ministerul Sănătății

PNAR - Planul național de acțiune la radon

Legendă:

Laboratoarele desemnate - Laboratoare desemnate de CNCAN să desfășoare investigații și măsurători privind concentrațiile de radon

Asociații profesionale - Uniunea Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România, Asociația Inginerilor Constructori din România, Asociația Medicilor de Familie, Asociația Patronală a Medicilor de Medicina Muncii

Măsuri/Acțiuni Instituții implicate Instituții responsabile Termen-limită Rezultate
DS1 - Stabilirea cadrului de reglementare și a responsabilităților instituțiilor implicate în implementarea PNAR și armonizarea cadrului de reglementare cu legislația existentă
Elaborarea metodologiei de măsurare a concentrației de radon în interiorul clădirilor CNCAN MS CNCAN Trim. III, 2018 Ordin CNCAN pentru aprobarea metodologiei de măsurare a concentrației de radon în interiorul clădirilor
Elaborarea cerințelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor și în sol CNCAN MS CNCAN Trim. III, 2018 Ordin CNCAN pentru aprobarea cerințelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor
Elaborarea cerințelor privind autorizarea laboratoarelor de măsurare a radioactivității în materialele de construcție CNCAN MS CNCAN Trim. IV, 2018 Ordin CNCAN pentru actualizarea normei existente cu cerințele privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radioactivității în materialele de construcție
Stabilirea metodologiei de înregis- trare a dozelor încasate de expușii profesional la radiații ionizante ca urmare a expunerii la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon CNCAN CNCAN Trim. II, 2019 Norma privind dozimetria individuală aprobată prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 181/2002 privind aprobarea Normelor de dezafectare a obiectivelor instalațiilor nucleare
Completarea reglementărilor tehnice ce vizează proiectarea clădirilor, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor MDRAP MS CNCAN MDRAP Trim. II, 2023 Reglementările tehnice care vizează proiectarea clădirilor se vor completa, după caz, de către MDRAP, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor, în baza datelor/ informațiilor furnizate de CNCAN.
DS2 - Măsurarea concentrației radonului din interiorul clădirilor și întocmirea hărții de radon
Desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului din interiorul clădirilor CNCAN CNCAN Permanent Laboratoare desemnate
Realizarea măsurătorilor radonului din interiorul clădirilor Laboratoarele desemnate MCI CNCAN Permanent Valori măsurate luând în considerare:
Elaborarea și încărcarea bazei de date naționale cu valorile concentrațiilor radonului măsurate în interiorul clădirilor și mediile anuale CNCAN Laboratoare desemnate CNCAN Trim. I, 2019 Permanent Harta de radon a României și baza de date conținând valorile concentrațiilor radonului din interiorul clădirilor și mediile anuale, bază de date care se actualizează permanent
Stabilirea zonelor cu risc crescut de expunere la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon CNCAN CNCAN Trim. I, 2019 Zone identificate cu risc crescut de expunere la radon
DS3 - Identificarea locurilor de muncă din interiorul clădirilor și a altor locuri de muncă din zonele cu risc crescut de expunere la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon
Măsurarea nivelului de radon în locurile de muncă din interiorul clădirilor situate în zonele cu risc crescut de expunere la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon Laboratoarele desemnate CNCAN Trim. I, 2020 Locuri de muncă din interiorul clădirilor din zonele cu risc crescut de expunere la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon, identificate
Elaborarea planului de măsuri de reducere a acțiunii radiațiilor ionizante emise de radon, din zonele unde media anuală a concentrației de radon într-un număr semnificativ de clădiri depășește nivelul național de referință, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă din interiorul clădirilor unde acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon depășește nivelul național de referință MS CNCAN MS CNCAN Trim IV, 2020 Planul de măsuri la locul de muncă care va fi implementat de angajatori.
Identificarea altor tipuri de locuri de muncă din zonele unde media anuală a concentrației de radon într-un număr semnificativ de clădiri depășește nivelul național de referință și unde nu se pot implementa măsuri de reducere a concentrației de radon CNCAN MS MM CNCAN Trim. I, 2021 Locuri de muncă notificate la CNCAN conform art. 54 și 103 din Directivă, luând în considerare hărțile și locațiile peșterilor destinate turismului și cele pentru cercetare puse la dispoziție de către ANPM
DS4 - Acțiuni de prevenire și control al pătrunderii radonului în clădirile ce urmează a fi construite și acțiuni de remediere în clădirile existente
Identificarea și prioritizarea clădirilor care necesită acțiuni de remediere Autoritățile publice locale Autoritățile publice locale Trim. III, 2020 Studiu
Identificarea căilor de finanțare a proiectelor de lucrări de remediere Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Trim. III, 2020 Studii, propuneri de acte normative
Elaborarea de ghiduri privind metodele de prevenire a pătrunderii radonului pentru clădirile noi și de remediere a fiecărui tip de clădire existentă Asociații profesionale Autoritățile publice locale Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Trim. II, 2019 Ghiduri privind metodele de prevenire a pătrunderii radonului pentru clădirile noi și de remediere a fiecărui tip de clădire existentă în funcție de caracteristicile constructive și nivelul de radon
Armonizarea măsurilor de reducere a concentrației de radon din interior cu alte măsuri cuprinse în programele naționale existente precum: programe de calitate a aerului, antifumat etc. MS MM MS MM Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Trim. III, 2020 Măsuri eficiente de reducere a concentrației de radon din interior armonizate cu alte măsuri din programe existente
Evaluarea subsecventă a acțiunilor de remediere Autoritățile publice locale Laboratoarele desemnate Instituțiile pre- văzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Autoritățile publice locale Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Trim. IV, 2025 Baza de date națională cu clădiri remediate Raport de evaluare a eficienței remedierii
DS5 - Realizarea Strategiei de informare, educare și comunicare pentru sensibilizarea populației și informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor și a angajaților cu privire la riscurile prezentate de radon
Evaluarea situației existente în ceea ce privește informarea populației asupra riscului de expunere la radon Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre MS Trim. III, 2018 Raport studiu
Elaborarea strategiei de informare la nivel național privind riscul expunerii populației la radon MS MM CNCAN Autoritățile publice locale Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre MS Trim. IV, 2018 Strategia de informare la nivel național privind riscul expunerii populației la radon
Elaborarea de materiale informative precum: campanii de conștientizare/informare a populației, broșuri, știri etc. specifice grupurilor-țintă MS MM Autoritățile publice locale CNCAN Asociațiile profesionale Asociațiile autorităților administrației publice locale din România, precum: asociația consiliilor județene, asociația municipiilor, asociația orașelor, asociația comunelor. MS Permanent începând cu trim. IV, 2018 Materiale informative
Evaluarea eficienței mesajelor și ajustarea acestora, după caz MS MM CNCAN Autoritățile publice locale Asociațiile profesionale Asociațiile autorităților administrației publice locale din România MS Permanent Studii specifice
Informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor și a angajaților cu privire la riscurile prezentate de radon Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Autoritățile publice locale consiliile județene, direcțiile județene de sănătate publică MS, CNCAN Permanent Informări
DS6 - Reducerea riscurilor de cancer pulmonar care pot fi atribuite expunerii la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon în corelație cu riscurile pentru fumători și nefumători
Evaluarea stării de sănătate a populației României în raport cu expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radonul din interior pe baza rezultatelor cartării MS MS 2021 Studii specifice
Elaborarea protocolului privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populației României în raport cu expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radonul din interior MS MS 2020 Protocol privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populației României în raport cu expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radonul din interior
Estimarea numărului de cancere datorate expunerii la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radonul din interior MS MS 2024 Studiu
Estimarea numărului de cancere evitate în urma implementării PNAR MS MS 2028 Studiu
DS7 - Formarea, instruirea și perfecționarea categoriilor profesionale care ar putea fi afectate de expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon și a celor implicați în implementarea PNAR
Elaborarea ghidurilor și instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale: arhitecți, ingineri constructori, personal implicat în acțiuni de măsurare, de implementare a măsurilor de prevenire și remediere a acțiunii radiațiilor ionizante emise de radon și cei care sunt implicați în imple- mentarea PNAR Asociațiile profesionale Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Asociațiile profesionale 2022 Ghiduri și programe de instruire
Elaborarea ghidurilor și instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale: medici de medicina muncii, medici de familie etc. MS Asociațiile profesionale Instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta hotărâre Asociațiile profesionale 2022 Ghiduri și programe de instruire

ANEXA Nr. 2

Activitățile desfășurate de instituțiile implicate pentru implementarea Planului național de acțiune la radon (PNAR)

1. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare:

a) coordonează implementarea Planului național de acțiune la radon;

b) emite reglementări general obligatorii și ghiduri pentru detalierea cerințelor generale de securitate nucleară, securitate radiologică, protecție împotriva acțiunii radiațiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, control al neproliferării armelor nucleare, protecție fizică, transport al materialelor radioactive, gestionare a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat, planificare, pregătire și răspuns în situații de urgență nucleară sau radiologică, realizare a produselor și serviciilor destinate instalațiilor nucleare și radiologice, precum și orice alte reglementări necesare activității de autorizare și control în domeniul nuclear;

c) controlează, în colaborare cu alte autorități care au, potrivit legii, atribuții în domeniu, implementarea strategiei de reglementare și control al situațiilor de expunere existente;

d) stabilește nivelurile de referință pentru situațiile de expunere existentă, pe baza fezabilității controlului asupra situației și pe baza experienței de gestionare a situațiilor similare anterioare;

e) colaborează cu MS și alte autorități competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

f) elaborează, în colaborare cu alte instituții din domeniu, metodologia de cartare și de măsurare a concentrației radonului în interior, locuri de muncă și clădirile cu acces public;

g) colaborează cu MS pentru elaborarea cerințelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor și a radioactivității în materialele de construcție;

h) desemnează laboratoarele care desfășoară investigații și măsurători privind concentrațiile de radon din interiorul clădirilor sau concentrațiile de gaze din sol, în scopul estimării distribuției concentrațiilor de radon din interior, pentru gestionarea datelor de măsurare și pentru stabilirea altor parametri relevanți;

i) colaborează cu instituții de specialitate pentru completarea reglementărilor tehnice ce vizează proiectarea cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României;

j) colaborează cu instituții de specialitate pentru identificarea locuințelor unde media anuală a concentrației de radon depășește nivelul național de referință, pentru a stabili, după caz, măsuri de reducere a concentrațiilor de radon în locuințele respective;

k) realizează harta de radon și gestionarea bazei de date naționale conținând valorile concentrațiilor radonului din interiorul clădirilor;

l) identifică, în colaborare cu MS, locurile de muncă în care concentrația de radon este mai mare decât nivelul de referință;

m) revizuiește punctele de măsurători pe baza datelor cumulate obținute și a nivelului de referință stabilit și îmbunătățește rezoluția hărții de radon;

n) elaborează, în colaborare cu MS, planul de măsuri de reducere a acțiunii radiațiilor ionizante emise de radon din zonele în care concentrația de radon, ca medie anuală, depășește nivelul național de referință, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă în care acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon depășește nivelul național de referință;

o) aprobă planul de măsuri la locurile de muncă aparținând titularilor de autorizații din domeniul nuclear, pe baza zonelor în care concentrația de radon, ca medie anuală, într-un număr semnificativ de clădiri, se preconizează că va depăși nivelul național de referință;

p) identifică, în colaborare cu alte autorități, alte tipuri de locuri de muncă precum: peșteri, stații de distribuție a apei, arhive, indiferent de zona în care sunt localizate;

q) elaborează, împreună cu MS, ghiduri specifice privind măsurile de reducere a concentrației de radon, informațiile privind importanța măsurării radonului, mijloacele tehnice disponibile pentru reducerea concentrației, precum și informațiile privind riscurile asociate;

r) elaborează, împreună cu alte autorități, strategia de informare la nivel național privind riscul expunerii la radon la nivel local, în special în zonele în care se preconizează că se va depăși nivelul național de referință;

s) elaborează, împreună cu alte autorități, materiale de informare precum: campanii de conștientizare/informare a populației, broșuri, știri, specifice grupurilor-țintă;

t) organizează, în colaborare cu MS și asociațiile profesionale, sistemul de instruire și perfecționare a categoriilor profesionale din sănătate care necesită competențe specifice;

u) identifică, împreună cu instituțiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanțare a proiectelor de lucrări de remediere.

2. Ministerul Sănătății:

a) colaborează cu CNCAN și alte autorități competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

b) participă la elaborarea, în colaborare cu alte instituții din domeniu, a metodologiei de cartare și de măsurare a concentrației radonului în locuințe, locuri de muncă și clădirile cu acces public, metodologie care include și cerințele privind determinarea concentrației de radon în interior;

c) elaborează, în cooperare cu CNCAN, cerințele privind autorizarea laboratoarelor de măsurare a radioactivității în materialele de construcție;

d) completează, în cooperare cu CNCAN și MDRAP, reglementările tehnice ce vizează proiectarea, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României;

e) colaborează cu CNCAN și celelalte instituții cu responsabilități în implementarea PNAR pentru identificarea zonelor unde media anuală a concentrației de radon într-un număr semnificativ de clădiri depășește nivelul național de referință și pentru a stabili, după caz, măsuri de reducere a concentrațiilor de radon în locuințele respective;

f) colaborează cu CNCAN și celelalte instituții cu responsabilități în implementarea PNAR pentru identificarea locurilor de muncă din zonele unde media anuală a concentrației de radon într-un număr semnificativ de clădiri depășește nivelul național de referință;

g) revizuiește, împreună cu celelalte instituții implicate, din 5 în 5 ani, punctele de măsurători pe baza datelor cumulate obținute și a nivelului de referință stabilit;

h) elaborează, în colaborare cu CNCAN, planul de măsuri de reducere a acțiunii radiațiilor ionizante emise de radon, din zonele în care concentrația de radon, ca medie anuală, depășește nivelul național de referință, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă în care acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon depășește nivelul național de referință;

i) identifică, în colaborare cu CNCAN și MM, alte tipuri de locuri de muncă precum: peșteri, stații de distribuție a apei, indiferent de zona în care sunt localizate;

j) elaborează, împreună cu CNCAN, ghiduri specifice privind măsurile de reducere a concentrației de radon, informațiile privind importanța măsurării radonului, mijloacele tehnice disponibile pentru reducerea concentrației, precum și informațiile privind riscurile asociate;

k) armonizează programul de reducere a concentrației de radon din interior cu alte programe existente precum: programe de calitate a aerului, antifumat;

l) elaborează, în colaborare cu instituțiile implicate, strategia de informare la nivel național privind riscul expunerii la radon;

m) evaluează situația existentă în ceea ce privește informarea populației asupra riscului de expunere la radon;

n) elaborează, în colaborare cu instituțiile implicate, materiale informative precum: campanii de conștientizare/informare a populației, broșuri, știri, specifice grupurilor-țintă;

o) informează, în colaborare cu instituțiile implicate, factorii locali de decizie, angajatorii și angajații cu privire la riscurile prezentate de expunerea la radon;

p) evaluează, în colaborare cu autoritățile competente, starea de sănătate a populației României în raport cu expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radonul din interior pe baza rezultatelor cartării;

q) elaborează protocolul privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populației României în raport cu expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radonul din interior;

r) estimează numărul de cancere datorate expunerii la radonul din interior și numărul de cancere evitate în urma implementării PNAR;

s) elaborează ghiduri și realizează instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale: medici de medicina muncii, medici de familie;

t) identifică, împreună cu instituțiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanțare a proiectelor de lucrări de remediere.

3. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:

a) colaborează cu autoritățile competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

b) verifică implementarea reglementărilor tehnice actualizate, care vizează proiectarea, ținând cont de rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României;

c) identifică, împreună cu instituțiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanțare a proiectelor de lucrări de remediere.

4. Ministerul Cercetării și Inovării:

a) colaborează cu autoritățile competente, după caz, în vederea implementării PNAR;

b) prin intermediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției pune la dispoziția CNCAN și a laboratoarelor desemnate hărțile geologice actualizate ale teritoriului României;

c) identifică, împreună cu instituțiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanțare a proiectelor de lucrări de remediere.

5. Autoritățile administrației publice locale:

a) sprijină implementarea măsurilor din PNAR, la nivel local;

b) sprijină realizarea acțiunilor de remediere a clădirilor care necesită aceasta;

c) identifică, împreună cu instituțiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanțare a proiectelor de lucrări de remediere;

d) urmăresc implementarea, în colaborare cu instituțiile din domeniu, a metodelor de reducere a radonului în faza de construcție;

e) gestionează acțiunile de remediere și elaborează, împreună cu instituțiile implicate, strategia de informare la nivel național privind riscul expunerii la radon la nivel local, în special în zonele în care se preconizează că va depăși nivelul național de referință;

f) elaborează, împreună cu instituțiile implicate, materiale informative precum: campanii de conștientizare/informare a populației, broșuri, știri, specifice grupurilor-țintă;

g) identifică, împreună cu instituțiile implicate, canalele de comunicare eficiente;

h) urmăresc, împreună cu instituțiile implicate, eficiența mesajelor informative transmise populației și ajustarea acestora, după caz;

i) informează, împreună cu toate autoritățile competente, angajatorii și angajații cu privire la riscurile prezentate de radon;

j) armonizează măsurile de reducere a concentrației de radon cu alte programe existente.

6. Laboratoarele desemnate:

a) solicită și obțin desemnarea ca laborator desemnat;

b) desfășoară investigații și măsurători privind concentrațiile de radon din interiorul clădirilor sau concentrațiile de gaze din sol, în scopul estimării distribuției concentrațiilor de radon din interior, pentru gestionarea datelor de măsurare și pentru stabilirea altor parametri relevanți, cum ar fi tipurile de sol și rocă, permeabilitatea și conținutul de radiu-226 din rocă sau sol;

c) transmit la CNCAN și la autoritățile administrației publice locale/consiliile județene, rezultatele obținute;

d) realizează, în colaborare cu CNCAN, harta de radon și baza de date națională conținând valorile concentrațiilor radonului din interiorul clădirilor.

7. Asociațiile profesionale elaborează, împreună cu autoritățile competente, ghidurile pentru instruirea profesională, în domeniul expunerii la radon, a următoarelor categorii profesionale: arhitecți, ingineri constructori, personal implicat în acțiuni de măsurare, de implementare a măsurilor de prevenire și remediere a acțiunii radiațiilor ionizante emise de radon și cei care sunt implicați în implementarea PNAR, medici de medicina muncii, medici de familie.

8. Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale din România:

a) identifică, împreună cu instituțiile implicate, canalele de comunicare eficiente;

b) urmăresc, împreună cu instituțiile implicate, eficiența mesajelor și ajustarea acestora, după caz;

c) pun la dispoziția CNCAN și a laboratoarelor desemnate informații privind numărul de locuitori, populația permanentă din zona investigată - factorul de ocupanță.

9. Ministerul Mediului:

a) pune la dispoziție hărți privind distribuția factorilor care pot influența concentrația de radon;

b) pune la dispoziția grupului de lucru hărțile și locațiile peșterilor destinate turismului și cele pentru cercetare;

c) transmite grupului de lucru informații privind radonul din aer măsurat zilnic de ANPM - prin agențiile teritoriale de protecția mediului, după caz, rezultatele radioactivității naturale măsurate trimestrial în punctele prestabilite din fiecare județ pentru sol, apă și vegetație.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...