Dreptul Afacerilor (C.H. BECK)

Controverse actuale în fiscalitate. Comentarii și soluții, Vol 1, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2011, ISBN 978-973-115-871-6
de Dragoș Pătroi, Gabriel Biriș

17 mai 2011

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 2 din 4

Cumpără forma completă
  •  

Prețurile de transfer: între planificare fiscală și evaziune - Acordul de preț în avans și dosarul prețurilor de transfer: aplicabilitatea practică a noțiunilor -
4.1.
Acordul de preț în avans

Datorită costurilor materiale pe care le implică și documentației necesare – ce se cere a fi furnizată de contribuabili în vederea obținerii acordului – „accesul” va fi unul destul de limitat și restrictiv, iar acordurile vor fi de ajutor numai în soluționarea cazurilor mari, complexe, privind prețurile de transfer. [ Mai mult... ]

4.2. Dosarul prețurilor de transfer

– pentru stabilirea valorii estimate a tranzacției se va utiliza valoarea medie aritmetică a cuantumurilor tranzacțiilor similare astfel identificate. [ Mai mult... ]

§5 Ediția revizuită din iulie 2010 a Liniilor Directoare O.E.C.D. în domeniu: plusuri și minusuri

Pentru eliminarea eventualelor divergențe cu autoritățile fiscale, companiile multinaționale care activează în România trebuie să aibă în vedere derularea tranzacțiilor, cu entitățile afiliate lor, la prețul de piață. De asemenea, în același timp, companiile în cauză trebuie să fie pregătite să justifice respectivul preț printr-o documentare corespunzătoare (în speță, ce implică întocmirea dosarului prețurilor de transfer, conform cadrului normativ din domeniu), cu atât mai mult cu cât o se [ Mai mult... ]

Capitolul IV Distribuirea și impozitarea dividendelor

Deși „tirul” modificărilor legislative de la mijlocul anului 2010, precum și de la sfârșitul acestuia (dar cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2011), nu a fost atât de des și supărător în cazul impozitului pe dividende (comparativ cu, spre exemplu, taxa pe valoarea adăugată), nu înseamnă că modificările în cauză nu „au atins” și acest sector. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1. Dividendele: ce sunt, cine, când și cum le distribuie?

Distribuirea și plata dividendelor către asociați sau acționari, după caz, se realizeazăîn funcție de aportul acestora la constituirea capitalului social al persoanei juridice distribuitoare a dividendelor. Acest fapt este statuat prin reglementările Legii nr. 31/1990, republicată, care prevede faptul că distribuirea dividendelor se realizează proporțional cu cota de participare la capitalul social subscris și vărsat, „dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel”. Altfel spus, cadrul normativ nu interzice și nu exclude o abatere de la această regulă generală, în acord cu voința acționarilor sau asociaților exprimată prin actul constitutiv al unei societăți comerciale; în acest sens, se poate stabili și o modalitate de repartizare a dividendelor în alte cote decât cele de participare la constituirea capitalului social subscris și vărsat. Deși există opinii care denunță acest fapt ca fiind o încălcare a prevederilor din Codul civil, apreciem că veridicitatea lor nu poate subzista decât în condițiile existenței unor clauze conform cărora un asociat sau un acționar își însușește totalitatea pierderilor sau a câștigurilor rezultate. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Regimul fiscal al dividendelor

Referitor la termenul de plată al impozitului pe dividende, acesta este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. Cadrul normativ prevede, de asemenea, obligația plății impozitului aferent sumelor repartizate ca dividende – chiar dacă acestea nu au fost distribuite efectiv asociaților sau acționarilor – până la data de 25 ianuarie a anului următor celui în care s-au aprobat situațiile financiare anuale în cauză. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a. Considerații cu privire la unele aspecte practice

În încheiere, mai precizăm că termenul de prescripție referitor la dreptul la acțiunea de restituire adividendelor, plătite contrar prevederilor legale, este reglementat la art. 67 alin. (5) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990 ca fiind de 3 ani de la data distribuirii lor. În acest sens, la nivel de jurisprudență națională, privind acțiunea în restituirea dividendelor și momentul de la care începe să curgă prescripția extinctivă, este de menționat Decizia Secției Comerciale din cadrul Înaltei Curți de Casația și Justiție nr. 1609/26 mai 2009. [ Mai mult... ]

Capitolul V TVA la nivel național

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă, alături de accize, unul din impozitele cu un impact major asupra constituirii resuselor financiare ale bugetului general consolidat. Tocmai din acest motiv suscită un interes deosebit din partea autorității publice, iar modificările legislative – foarte frecvente – la care este supusă au la bază, cel puțin în aparență, doar „scopuri nobile”: adaptarea Codului fiscal la cerințele aquis-ului comunitar prin implementarea directivelor eur [ Mai mult... ]

Secțiunea 1. Noutatea 2011 referitoare la reevaluarea oportunității privind menținerea calității de plătitor de TVA

Din formularea dată de referențialul normativ, deducem că textul de lege se referă la un drept al contribuabililor, și nu la o obligație a acestora. Tocmai de aceea, în funcție de specificul activității și situația fiscală specifică (volumul eventualelor stocuri, valoarea totală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe etc.), fiecare în parte trebuie să opteze pentru soluția care îl avantajează… [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Cazuri particulare privind perioada fiscală a taxei în anul 2011

În încheiere, precizăm și faptul că persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate normal în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire – și au depus și formularul 096 până la data de 20.01.2011 – nu au nicio obligație cu privire la vectorul fiscal, în sensul TVA, pentru anul 2011. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a. Modificarea din oficiu a vectorului fiscal cu privire la TVA

– data anulării din oficiu este data înregistrării normale în scopuri de TVA conform art. 153 Codul fiscal. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a. TVA în domeniul imobiliar: între „da” și „nu”

Problema apare însă atunci când analizăm certificatul de urbanism, deoarece acesta are două secțiuni (Regimul juridic și Regimul economic) care pot furniza informații contrare. Nu de puține ori, regimul juridic al unui teren situat în intravilanul localităților este acela de teren agricol, pe când regimul economic poate fi unul diferit, în cazul în care terenul este situat într-o zonă pentru care există un plan urbanistic zonal (PUZ) și din care rezultă că pe acel teren pot fi edificate construcții. Se poate susține că, în lipsa unui act administrativ de scoatere din circuitul agricol, terenul nu este construibil, deci scutirea de TVA prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. f) devine aplicabilă. De cele mai multe ori însă opinia organelor fiscale este una contrară: nu contează regimul juridic, contează cel economic. Considerăm că astfel de neclarități se impune a fi eliminate din conținutul referențialului normativ, mai ales dacă ne raportăm la eventualul impact valoric al unor astfel de operațiuni. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a. Ajustarea taxei pe valoarea adăugată: de ce și când se aplică?

În încheierea tratării acestei teme, vom prezenta ajustarea TVA-ului aplicabil în cazul transferului de active. Referitor la transferul de active (sau de afacere, în unele accepțiuni comunitare), conform actualelor prevederi fiscale, acesta presupune că livrarea bunurilor este tratată global (ca un tot unitar), nu la nivelul individual al operațiunii pentru fiecare bun în parte, iar, din această perspectivă, operațiunea (în ansamblul său) nu intră în baza impozabilă ataxei și nu se supune aceste [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată: eterna și fascinanta „dilemă”

15 În vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 7-a. O posibilă soluție pentru „fluidizarea” rambursărilor de TVA: cesiunea creanțelor fiscale ale contribuabililor

Ca urmare, societatea A cesionează către societatea B creanța sa asupra A.N.A.F. în sumă de 200.000 lei (suma la care s-a stabilit că are dreptul la rambursare) și, astfel, societatea B devine creditoare A.N.A.F. pentru suma de 200.000 lei. Ca efect al cesiunii de creanță, la prețul stabilit de 200.000 lei, se va proceda la compensarea creanțelor reciproce dintre societatea A și societatea B, pe de o parte, și dintre societatea B și bugetul de stat, pe de altă parte; astfel, societatea B va [ Mai mult... ]

Secțiunea a 8-a. Rambursarea TVA către persoane stabilite în alt stat membru decât cel care efectuează operațiunea de rambursare

19 Ibidem.
[ Mai mult... ]

Capitolul VI TVA intracomunitar

Modificările aduse Codului fiscal la nivelul taxei pe valoarea adăugată aferente tranzacțiilor intracomunitare, începând cu data de 1 ianuarie 2010, au fost efectul implementării în legislația autohtonă a așa-numitului „Pachet TVA 2010” (adoptat prin directivele europene din domeniu), fapt ce a atras de la sine numeroase modificări privind atât litera, cât și spiritul textelor de lege la nivelul acestui palier legislativ. Toate modificările referențialului normativ au fost [ Mai mult... ]

Secțiunea 1. Definirea conceptuală a operațiunilor intracomunitare de livrare și achiziție: regulile fiscale de bază

Pentru stabilirea locului achiziției intracomunitare, trebuie să ne raportăm la prevederile art. 1321 alin. (1) - (5) Codul fiscal Regula generală este aceea că locul achiziției intracomunitare este locul în care se află bunurile, în momentul finalizării transportului acestora. În situația specifică în care transportul bunurilor se finalizează în alt stat membru decât cel care emite codul de înregistrare în scopuri de TVA (cod ce se comunică furnizorului bunurilor), locul respectivei achiziții intracomunitare se consideră în statul membru care aemis codul de înregistrare în scopuri de TVA, cu mențiunea că baza de impozitare se reduce în mod corespunzător respectivul stat dacă achiziția intracomunitară afost supusă la plata taxei în statul membru în care se finalizează transportul. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Cazuri și „necazuri”: transferurile și nontransferurile

La momentul aderării, introducerea noțiunilor de „transfer”, „nontransfer” și „achiziție intracomunitară asimilată” în chiar primele articole ale Titlului VI din Codul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată a avut ca efect descurajarea multor temerari care s-au încumetat în descifrarea taxei comunitare. Cheia succesului este o corectă reprezentare în spațiu a operațiunilor intracomunitare apreciate ca fiind „speciale”. [ Mai mult... ]

I. Transferul – reglementat la art. 17 alin. (1) din Directiva 2006/112/CEE, respectiv art. 128 alin. (10) și (11) Codul fiscal.

Transferul de bunuri este considerat a fi o livrare intracomunitară asimilată în vederea asigurării unei mai bune urmăriri a circulației bunurilor între statele membre, respectiv a utilizării acestor bunuri în operațiunile impozabile derulate în fiecare stat membru. Trebuie făcută însă distincția că, în cazul în care expedierea bunurilor este asigurată prin contractarea serviciilor de transport ale unui terț, transferul nu înglobează și transportul, acestea rămânând două operațiuni taxabile în sine, în mod separat, iar prestarea serviciului de transport urmează propriile reguli cu privire la locul prestării, acordarea scutirilor, dimensionarea bazei de impozitare etc. [ Mai mult... ]

II. Nontransferul – reglementat la art. 17 alin. (2) din Directiva 2006/112/CEE, respectiv art. 128 alin. (12) Codul fiscal.

Similar cu celelalte cazuri de nontransfer, persoana care expediază bunurile are obligația evidențierii mișcării intracomunitare a bunurilor în registrul nontransferurilor. Desigur, în cazul în care bunurile nu revin în România în perioada maximă de 24 luni, nontransferul devine transfer, iar proprietarul efectuează un transfer în România și o achiziție intracomunitară asimilată în celalalt stat membru. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a. Geometria fiscalității: operațiunile triunghiulare și cele „aparent” triunghiulare

Implicații fiscale ale aplicării măsurilor de simplificare în cadrul triunghiularelor [ Mai mult... ]

1. Referitor la regimul fiscal

În ceea ce privește revânzarea bunurilor către C, aceasta rămâne olivrare locală, întrucât pe relația B-C nu există obligația de transport. Această livrare are locul de impozitare în Ungaria, locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziția beneficiarului final C. Întrucât livrarea se face către C, persoană înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, aceasta va fi persoana obligată la plata taxei [conform echivalentului art. 150 alin. (6) Codul fiscal.]. [ Mai mult... ]

2. Referitor la facturi și declarații

În fine, există și situația în care participă la tranzacții trei firme, înregistrate în scopuri de TVA și rezidente din punct de vedere fiscal în doar două state comunitare (practic, două firme participante sunt din același stat membru). În mod evident, operațiunile respective nu reprezintă operațiuni triunghiulare (în accepțiunea clasică a acestui termen), deși raționamentul este similar celui prezentat anterior (în sensul că trebuie determinată tranzacția pe care se alocă transportul), cu mențiunea că, în această situație, nu sunt aplicabile măsurile de simplificare. Spre exemplu, din punct de vedere al modului de întocmire al documentelor, firma A din România (furnizor inițial) vinde bunuri către firma B din România (cumpărător revânzător) care, la rândul ei, vinde bunurile către firma C din Bulgaria. În această situație, dacă bunurile sunt transportate direct de la firma A către firma C – iar transportul este în sarcina furnizorului inițial – atunci firma B din România are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA în Bulgaria. În acest context, firma A efectuează o livrare intracomunitară în România, scutită de TVA cu drept de deducere, firma B efectuează o achiziție intracomunitară în Bulgaria (de unde rezultă obligația înregistrării firmei B în scopuri de TVA în statul membru de destinație – Bulgaria, fie direct, fie prin intermediul unui reprezentant fiscal), pentru care aplică mecanismul taxării inverse, și, ulterior, firma B efectuează o livrare internă în Bulgaria, întocmind în acest sens factura cu cota de TVA aplicabilă în Bulgaria către firma C (rezidentă fiscal și înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria). În final, ultima societate de pe „lanț”(în speță, firma C) efectuează o achiziție internă taxabilă în Bulgaria, pentru care are dreptul la deducerea taxei aferente (evident, conform legislației fiscale existente în Bulgaria). [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a. Obligațiile de înregistrare privind tranzacțiile intracomunitare. Registrul operatorilor intracomunitari: ultima noutate în domeniu

Cel puțin la o primă vedere, această propunere ar viza în sine alte costuri suplimentare, inclusiv pentru firmele oneste. E adevărat, dar numai pe termen scurt, deoarece, ulterior, firmele cu un comportament fiscal corect vor putea să-și comercializeze produsele la adevăratul preț de piață, care include și sarcina fiscală, în lipsa altor „competitori” ce oferă „prețuri promoționale”. [ Mai mult... ]

;
se încarcă...