Dreptul Afacerilor (C.H. BECK)

Controverse actuale în fiscalitate. Comentarii și soluții, Vol 1, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2011, ISBN 978-973-115-871-6
de Dragoș Pătroi, Gabriel Biriș

17 mai 2011

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma completă
  •  

Prefață1

Redactor-șef al Revistei Curierul fiscal [ Mai mult... ]

Aprecieri introductive

Mai 2011 [ Mai mult... ]

Abrevieri

alin.

– alineatul

A.N.A.F.

– Agenția Națională de Administrare Fiscală

art.

– articolul

Codul fiscal

– Codul fiscal

Codul de procedură fiscală.

– Codul de procedură fiscală

ed.

– ediția

Ed.

– Editura

H.G.

– Hotărârea Guvernului

lit.

– litera

M.Of.

– Monitorul Oficial

O.E.C.D.

– Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

O.G.

– Ordonanța Guvernului

O.M.E.F.

– Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor

O.M.F.P.

– Ordinul Ministerului Finanțelor Publice

O.U.G.

– Ordonanța de urgență a Guvernului

pct.

– punctul

TVA

– taxa pe valoarea adăugată

[ Mai mult... ]

Capitolul I Impozit pe venit și contribuții sociale: între lărgirea bazei de impozitare și confuzia generalizată

Secțiunea 1. Activități independente versus dependente: este Fiscul atotputernic?

Problema trebuie tratată însă cu maximă atenție, atât de angajatori, cât și de angajați. Pentru prima dată, Codul fiscal introduce o prevedere în legătură cu răspunderea în solidar a angajatorul și angajatului în legătură cu plata diferențelor de impozit și contribuții sociale și a dobânzilor și penalităților de întârziere. În plus, mai apare și problema taxei pe valoarea adăugată, în cazul în care prestatorul era înregistrat ca plătitor de taxă. Nu este deloc clar cum va fi aceas [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Venituri de natură profesională: unde se termină teoria și începe practica?

În mod evident, toate aceste semne de întrebare nu pot decât să genereze probleme în practică și de aceea se impune o mai bună abordare în reglementarea domeniului, mai ales că este unul destul de sensibil din punct de vedere social. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a. Un prim pas spre normalitate: introducerea contribuțiilor obligatorii în cuprinsul Codului fiscal și declarația unică

Guvernul nu s-a putut însă abține să mai instituie o obligație de raportare, din fericire o singură dată, nu mai târziu de 15 februarie 2011, și anume Declarația-inventar privind contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate aflată în sold la 31 decembrie 2010 și neachitată până la 31 decembrie 2011. Modelul Declarației inventar a fost aprobat prin O.M.S. nr. 53/2011, ordin care câteva zile mai târziu a fost modificat pentru a elimina [ Mai mult... ]

Capitolul II Impozitul pe profit: între conotațiile teoretice și valențele practice

Pornind de la premisele invocate, în cele ce urmează ne-am propus tratarea unor aspecte apreciate de noi ca fiind esențiale în analiza impozitului pe profit, fie datorită caracterului de noutate al acestora (cum ar fi „splitarea” anului 2010 în două exerciții fiscale distincte), fie datorită faptului că au fost mai puțin supuse dezbaterii „publicului larg” (iar aici avem în vedere regimul fiscal al reorganizărilor, respectiv divizările și fuziunile). [ Mai mult... ]

Secțiunea 1. 2010: un profit, două impozite și două exerciții fiscale

Ce mai putem adăuga în încheierea considerațiilor legate de acest subiect? Doar patru cuvinte: Codul fiscal, mereu surprinzător… [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Implicațiile fiscale ale fuziunilor și divizărilor

În analiza noastră ne vom referi în special la fuziuni și divizări între societăți comerciale, persoane juridice române. Codul fiscal conține și prevederi cu privire la fuziuni, divizări, transferuri de active sau schimburi de acțiuni între societăți din diferite state membre ale Uniunii Europene, aplicabile de la data aderării, prevederi care sunt în mare parte similare cu cele aplicabile persoanelor juridice române, și au ca scop asigurarea neutralității fiscale a unor astfel de operațiun [ Mai mult... ]

2.1. Ce sunt fuziunile?

[ Mai mult... ]

2.2. Ce sunt divizările?

Companiile rezultate în urma divizării sau fuziunii (persoane impozabile beneficiare ale transferului) vor fi considerate ca succesoare ale cedentului în ceea ce privește toate drepturile și obligațiile acestuia în legătură cu taxa pe valoarea adăugată, în ceea ce privește ajustarea taxei, inclusiv în ceea ce privește livrarea către sine, indiferent dacă sunt sau nu sunt înregistrate ca plătitoare de TVA. În acest sens, momentul de referință pentru determinarea datei de la care începe ajustarea [ Mai mult... ]

Capitolul III În căutarea paradisului fiscal: modalități, instrumente și scheme de optimizare fiscală

În mod natural, prin însăși structura umană, contribuabilul va urmări, în general, să „întoarcă” către stat o parte cât mai mică din veniturile pe care le realizează. În plus însă, în perioadele în care sarcina fiscală este percepută ca având o tentă confiscatorie în raport de veniturile sale, preocupările constante ale contribuabilului se vor rezuma la identificarea modalităților, instrumentelor și schemelor de optimizare fiscală, din dorința acestuia (apreciată, în interi [ Mai mult... ]

Secțiunea 1. Ce înțelegem prin sistemul deductibilităților fiscale „ascunse” sau „aparente”?

Totuși, dacă veți întreba un mic întreprinzător cum îi merg afacerile, vă va răspunde că prost, deoarece nu poate deduce TVA-ul pentru combustibil și…multe altele; dacă veți întreba proprietarul unei mari și prospere firme cum îi merg afacerile, vă va răspunde că prost, dar motivația e alta: sediul permanent pe care l-a deschis în Lichtenstein i-a „mâncat” aproape tot profitul. Cu toate acestea, nu e supărat: vă va spune că Vaduz, capitala statului Lichtenstein, e un oraș super [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Externalizarea activităților și a regimului de impozitare prin intermediul microîntreprinderilor revine începând cu 1 ianuarie 2011

cursul de schimb aplicabil pentru determinarea echivalentului în lei al plafonului valoric de 100.000 de euro este cel de la închiderea exercițiului financiar precedent. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a. Prețurile de transfer: între planificare fiscală și evaziune

La nivelul țării noastre, faptul că tranzacțiile cu persoane afiliate trebuie să se efectueze la valoarea de piață a fost reglementat, la nivel de principiu general, încă din prima jumătate a anilor '90, deși definiția de „persoane afiliate” și de „valoare de piață” a fost introdusă abia în 2004, odată cu apariția Codului fiscal. De asemenea, în perioada 2004-2008, au fost făcuți pași importanți, din punct de vedere legislativ, în domeniul prețurilor de tra [ Mai mult... ]

§1 Persoane afiliate și valoarea de piață

Să nu uităm că, începând din anul 2010, regulile privind prețurile de transfer sunt aplicabile și la tranzacțiile dintre persoane juridice române (rezidente), ceea ce lărgește foarte mult sfera de aplicare a acestora. Credem că ar fi fost necesar ca – ținând cont și de cheltuielile deloc neglijabile pe care o companie le poate avea cu întocmirea dosarului privind prețurile de transfer – aplicabilitatea acestor reguli să fie limitată valoric (raportat la valoarea consolidată a tranzacțiilor dintre persoanele „vizate”). Pentru păstrarea echilibrului, este de asemenea util ca, în cazul unor ajustări privind prețurile de transfer la tranzacții între entități românești afiliate, ajustarea să fie făcută la ambele capete ale tranzacției. [ Mai mult... ]

§2 Analiza funcțională, termenii contractuali, circumstanțele economice, strategia de afaceri și indicatorii de profitabilitate în domeniul prețurilor de transfer

Ediția revizuită din iulie 2010 a Liniilor Directoare O.E.C.D. aduce în prim-plan importanța selectării indicatorilor de profitabilitate, în măsură să asigure acuratețea analizei în domeniul prețurilor de transfer și în fundamentarea valorii de piață. Deși marea majoritate a acestora au în vedere raportarea profitului net la diferiți alți indicatori (vânzări, costuri, active etc.), apreciem că indicatorul cel mai util analizei în cauză este rata Berry (determinată ca raport între profitul brut și cheltuielile de exploatare). [ Mai mult... ]

§3 Metodele de determinare a prețurilor de transfer: baza de retratare fiscală a evidențelor financiar-contabile

14 M.Of. nr. 1044 din 29 decembrie 2006.
[ Mai mult... ]

3.1. Metoda comparării prețurilor

Atunci când se analizează dacă tranzacțiile controlate și cele necontrolate sunt comparabile, trebuie avut în vedere efectul asupra prețului a unui ansamblu de factori (nu numai comparabilitatea produsului). În aceste condiții, în funcție de particularitățile și considerentele de ordin practic specifice (ce pot impune o abordare mai complexă), utilizarea metodei CUP poate fi completată cu alte metode (care vor fi prezentate în continuare), în vederea asigurării unei abordări exhaustive și, în același timp, unitare a respectivei cazuistici, având în vedere totuși gradul de precizie numai relativă pe care îl conferă, în unele cazuri, metoda CUP. [ Mai mult... ]

3.2. Metoda cost-plus

În concluzie, referitor la aplicarea metodei cost-plus, nu poate fi stabilită o regulă generală care să fie valabilă în toate cazurile, deoarece diferitele metode de determinare a costurilor trebuie să fie consecvente atât între tranzacțiile controlate și tranzacțiile necontrolate, cât și în timp, în relațiile cu terțe companii, fapt mai puțin valabil în practica de zi cu zi. [ Mai mult... ]

3.3. Metoda prețului de revânzare

În cazul în care există un lanț de distribuție a bunurilor printr-o companie intermediară, poate fi relevant pentru administrațiile fiscale să nu studieze numai prețul de revânzare al bunurilor ce au fost cumpărate de la compania intermediară, ci și prețul pe care o astfel de companie îl plătește furnizorilor săi, având în vedere funcțiile pe care le efectuează compania intermediară (cu scopul determinării funcției reale a companiei intermediare). Dacă nu poate fi demonstrat fie că respectiva companie intermediară suportă un risc real, fie că efectuează o funcție economică pe parcursul lanțului care a sporit valoarea bunurilor, atunci orice element de preț care se susține că este atribuibil activităților companiei intermediare ar putea fi atribuit în mod justificat în altă parte a grupului multinațional, deoarece companiile independente nu ar permite, în mod normal, împărțirea profiturilor tranzacției cu o astfel de companie. [ Mai mult... ]

3.4. Metoda marjei nete

În concluzie, dacă este folosită rațional și cu ajustările corespunzătoare pentru a reflecta diferențele de tipul celor menționate anterior, metoda marjei tranzacționale nete poate oferi o soluție practică pentru probleme legate de prețurile de transfer, care altfel ar fi indisolubile, chiar dacă inexactitățile posibile ce rezultă din factorii mai sus menționați se pot reflecta în mărimea domeniului la lungime de braț. Utilizarea unui domeniu poate ameliora, într-o oarecare măsură, niv [ Mai mult... ]

3.5. Metoda împărțirii profitului

Dintr-o altă perspectivă de abordare, analiza reziduală va încerca să reproducă rezultatul negocierii între companii independente pe piața liberă. În acest context, venitul de bază asigurat fiecărui participant va corespunde prețului cel mai mic pe care l-ar accepta, în mod rațional, un vânzător independent în situația respectivă și prețului cel mai mare pe care un cumpărător ar fi dispus să îl plătească în mod rațional. Orice diferență între aceste două sume ar putea rezulta în profitul rezidual asupra cărora companiile independente, în condiții normale, ar negocia. Astfel, analiza reziduală ar putea împărți acest cumul de profit în baza unei analize a tuturor factorilor relevanți pentru companiile afiliate, care ar indica modul în care companiile independente ar fi împărțit diferența dintre prețul minim al vânzătorului și prețul maxim al cumpărătorului. [ Mai mult... ]

§4 Acordul de preț în avans și dosarul prețurilor de transfer: aplicabilitatea practică a noțiunilor

În vederea decriptării modului de stabilire a prețurilor de transfer dintre persoanele afiliate, trebuie să avem în vedere, pe lângă metodele de retratare fiscală prezentate anterior, și documentele justificative esențiale existente în acest domeniu, respectiv acordul de preț în avans și dosarul prețurilor de transfer. [ Mai mult... ]

;
se încarcă...