Drept Civil (C.H. BECK)

Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0299-9
de Emese Florian

25 ianuarie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 6

Cumpără forma completă
  •  

CURS UNIVERSITAR

Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația

Ediția 5 - revizuită și adăugită

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Exemplificare:

Despre locuința familiei, a se vedea Emese Florian, Dreptul familei, Titlul II, Capitolul II, ediția 5, Editura C.H. Beck, București, 2016, în Biblioteca juridică online Legalis (www.legalis.ro), accesat la data de 28 ianuarie 2016.

Abrevieri

vol. - volum(ul) [ Mai mult... ]

Listă lucrări frecvent citate

Ed. „Argessis”, Curtea de Argeș, 1995 [ Mai mult... ]

Categorii introductive Noțiunea, obiectul și principiile generale ale dreptului familiei

Secțiunea 1 Noțiunea de „drept al familiei”

Sursele și axele familiei, căsătoria și filiația, sunt cele în jurul cărora gravitează normele de dreptul familiei. Remodelarea juridică a relațiilor conjugale, precum și a celor de filiație, realizată prin noul Cod civil, poate fi rezumată ca rezultantă a convergenței principiului egalității în drepturi – între soți, între părinți, între copii – și a principiului libertății de voință – în raporturile conjugale personale și patrimoniale, de asemenea, deși ma [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Obiectul dreptului familiei

- raporturile asimilate, sub unele aspecte, relațiilor de familie; efectele juridice recunoscute de legiuitor relațiilor incluse în mod excepțional în categoria celor de familie gravitează în jurul obligației de întreținere între anumite categorii de persoane, în condițiile expres prevăzute de legislația familiei, cum ar fi obligația de întreținere între foștii soți [art. 389 alin. (2) - (5) C. civ..], dintre unul dintre soți și copilul firesc al celuilalt s [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Principiile generale ale dreptului familiei

54 Cea mai cunoscută formă a poligamiei este poliginia și îngăduie bărbatului mai multe soții. A se vedea P. Iluț, Sociopsihologia și antropologia familiei,Ed. Polirom, București, 2005, p. 81-83; J. Rehman, The Saria, Islamic Family Laws and International Human Rights Law: Examining the Theory and Practice of Polygamy and Talaq, International Journal of Law, Policy and the Family, 2007, volume 21, issue 1, p. 108-127; J.-P. Dozon, Africa: the Family at the Crossroads, A history of the family, vol. II., The Belknap Press of Harvard University Press Cambridge, Massachusetts, 1996, p. 339-376, p. 301-338.
[ Mai mult... ]

TITLUL I CĂSĂTORIA

55 Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului (Constituția franceză de la 1791) a „bagatelizat” căsătoria, devenită din sacrament un contract civil fondat pe ideea de libertate (art. 7). Dogma indisolubilității căsătoriei, adică a caracterului perpetuu al angajamentului marital, oricum vehement contestat în Epoca Luminilor, nu putea fi (și nici nu se dorea a fi) conciliată cu ideea de libertate individuală; la fel ca orice alt contract, căsătoria a devenit compatibil cu rezilierea. A se vedea P. Courbe, op. cit., p. 19.
[ Mai mult... ]

Capitolul I Logodna

Secțiunea 1 Noțiune. Reglementare

57 Prevederi asemănătoare sunt cuprinse în Codul civil elvețian (art. 90), precum și în Codul civil italian (art. 79). „Logodna franceză” are același înțeles de promisiune reciprocă de a încheia căsătoria, ce-i drept, deslușit doctrinar și jurisprudențial, întrucât legea civilă păstrează tăcerea în privința logodnei [a se vedea J. Carbonnier, Droit civil, op. cit., p. 1148-1151; Fr. Terré, D. Fenouillet, Droit civil. La famille, 8 éd., Dalloz, Paris, 2011, p. 86-88, nr. 101 J.-J.; Lemouland, Exigences de fond du mariage, în P. Murat (coord.), Droit de la famille, op. cit., p. 51-57, nr. 111.70 - 111.77 precum și soluțiile de practică judiciară indicate de autor; P. Courbe, A. Gouttenoire, op. cit., p. 37-40; X. Labbée, Les rapports juridiques dans le couple sont-ils contractuels?, Presses Univ. Septentrion, 1996, p. 119].
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Condițiile de valabilitate ale logodnei

Logodna nu presupune în mod necesar conviețuirea faptică, însă nici nu o exclude. Uniunea consensuală (concubinajul), ca stare de fapt tolerată, dar nereglementată de lege, se caracterizează prin traiul comun având caracter de stabilitate și continuitate, fără să implice, în mod necesar, vreun angajament în vederea căsătoriei; dimpotrivă, logodna este o promisiune maritală reciprocă ce nu subînțelege, inevitabil, coabitarea logodnicilor. Evident, concubinajul și logodna nu sunt incompa [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Efectele logodnei

59 C.J.C.E., cauza Wakefeild c. Regatul Unit, nr. 13384/1989, 1 octombrie 1990, în D.R. nr. 66, p. 251.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Ruperea logodnei și efectele sale

72 J.-J. Lemouland, Exigences de fond du mariage, în P. Murat (coord.), Droit de la famille, op. cit., p. 53-54, nr. 111.72 și, în ceea ce privește fundamentul răspunderii pentru ruperea logodnei, p. 458, nr. 143.11-143.12).
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a Natura juridică a logodnei

77 M. Parquet, op. cit., p. 39.
[ Mai mult... ]

Capitolul II Încheierea căsătoriei

În sistematizarea Codului civil, încheierea căsătoriei este subordonată unor condiții de fond (art. 271-277), precum și unor condiții de formă, adică unor formalități (278-289). Le vom analiza în cele ce urmează. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1 Condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei

113 Dispozițiile legale privind libera circulațiepe teritoriul României acetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile, stabilește art. 277 alin. (4) C. civ.. În acord cu Directiva 2004/38/CE aParlamentului European și aConsiliului din 29 aprilie 2004, O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României acetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European și acetățenilor Confederației Elvețiene, republicată (publicată în M.Of. nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005, modificată și completată prin O.G. nr. 30/2006 (M.Of. nr. 636 din 24 iulie 2006), aprobată cu modificări prin Legea nr. 500 din 2006 privind aprobarea O.G. nr. 30/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență aGuvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României acetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European (M.Of. nr. 1055 din 30 decembrie 2006) stabilește condițiile în care cetățenii Uniunii Europene și ai statelor membre ale Spațiului Economic European și membrii acestora de familie își pot exercita dreptul la liberă circulație, de rezidență și de rezidență permanentă pe teritoriul României. În înțelesul legii, dreptul aînsoți sau de ase alătura unui cetățean al Uniunii este acordat membrilor de familie adică, printre alții, soțului, dar și partenerului, definit prin art. 2 alin. (1) pct. 7 al O.U.G. nr. 102/2005, republicată, introdus prin O.G. nr. 30 ca fiind persoana care conviețuiește cu cetățeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de proveniență sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relația de conviețuire poate fi dovedită. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Formalitățile pentru încheierea căsătoriei

Întocmirea actului de căsătorie este o formalitate ulterioară încheierii căsătoriei – așa cum rezultă explicit din cele statuate prin art. 290 C. civ.. – în consecință, neîntocmirea lui nu are nicio urmare asupra valabilității căsătoriei. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Formalitățile ulterioare încheierii căsătoriei

Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă române. Transcrierea certificatelor și aextraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar județean de evidență apersoanelor. Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de l [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Natura juridică a căsătoriei: contract sau instituție?

129 Fr. Terré, D. Fenouillet, op. cit., p. 69; P. Courbe, A. Gouttenoire, op. cit., p. 23; J.-J. Lemouland, Nature juridique et liberte du mariage, în P. Murat (coord.), Droit de la famille, op. cit., p. 30, nr. 110.13; M. Parquet, op. cit., p. 30-31.
[ Mai mult... ]

Capitolul III Nulitatea căsătoriei

Secțiunea 1 Considerații generale privind nulitatea căsătoriei

Astfel, în cazul desființării căsătoriei cauzele sunt anterioare sau concomitente încheierii actului, subminând valabilitatea acestuia, în schimb, la divorț, cauzele, adică motivele de divorț, sunt întotdeauna ulterioare nașterii căsătoriei acărei menținere nu mai este dorită de soți sau de unul dintre ei; sub aspectul efectelor, acestea sunt, în cazul nulității, în principiu, atât ex tunc, cât și ex nunc, pe când în cazul divorțului, efectele sunt numai ex nunc. Diferențele de natură procesuală sunt numeroase, bunăoară, nulitatea este întotdeauna judiciară, în vreme ce divorțul poate fi judiciar (art. 374, 379, 381 C. civ..), dar de asemenea poate fi obținut pe cale administrativă sau prin procedură notarială (art. 375 C. civ..); cercul persoanelor cu drept la acțiune în materie de nulitate, mai mult sau mai puțin numeros în funcție de caracterul absolut sau relativ al nulității invocate, este larg oricum în comparație cu dreptul la acțiunea în desfacerea căsătoriei, care aparține exclusiv soților. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Cazurile de nulitate a căsătoriei

Acoperirea nulității. Spre deosebire de celelalte cauze de nulitate relativă acăsătoriei, pentru neregularitatea stării de tutelă nu avem dispoziții explicite referitoare la posibilitatea evitării sancțiunii. Prevederea cu caracter general cuprinsă în art. 303 alin. (3) C. civ.., „în toate cazurile, nulitatea (relativă – s.n.) căsătoriei se acoperă dacă, între timp, ambii soți au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soția anăscut ori arămas însărcinată” poate fi receptată fie în sensul că sunt vizate toate cazurile de nulitate relativă invocate în cuprinsul art. 303 C. civ.. – care nu face nicio referire la căsătoria dintre tutore și minorul aflat sub tutelă, fie în sensul că modurile generale de acoperire – împlinirea vârstei de 18 ani, nașterea ori starea de graviditate – se referă la toate cazurile de nulitate relativă acăsătoriei prevăzute de lege, adică inclusiv la nulitatea căsătoriei încheiate între tutore și persoana minoră aflată sub tutela sa. Credem că această din urmă interpretare este de promovat; cel puțin în cazul împlinirii vârstei de 18 ani de către minorul căsătorit cu tutorele său, ținând seama și de concesiile pe care legiuitorul le face, în cazul nulității căsătoriei în general, de la regimul de drept comun al nulității, desființarea căsătoriei ar fi inutilă pentru că tutela aîncetat odată cu starea de minoritate acelui ocrotit, astfel că cei în cauză s-ar putea recăsători. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Regimul juridic al nulității căsătoriei

;
se încarcă...