Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 225/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Modificări (...), Reviste (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17 iulie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Varga Attila - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de F. Antonio Lenhard Graf și I. Mirel Octavian Fota în dosarele nr. 3.125/101/2016 și nr. 2.963/101/2016* ale Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Jurubiță în Dosarul nr. 2.230/113/2016 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă, de G. Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 48/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asiguri sociale și de Ștefan Valentin Beznea în Dosarul nr. 5.347/105/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă. Excepțiile de neconstituționalitate constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.288D/2016, nr. 765D/2017, nr. 1.201D/2017, nr. 1.510D/2017 și nr. 2.082D/2017.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 3 aprilie 2018, cu participarea autorului excepției Ștefan Valentin Beznea, prin avocat Emanoil Dănilă, cu împuternicire avocațială la dosar, și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea dosarelor Curții Constituționale nr. 765D/2017, nr. 1.201D/2017, nr. 1.510D/2017 și nr. 2.082D/2017 la Dosarul nr. 3.288D/2016, iar, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 17 aprilie 2018, când a pronunțat prezenta decizie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 7 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.125/101/2016, și Încheierea din 27 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.963/101/2016*, Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu trimitere la sintagma "în activitate". Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de F. Antonio Lenhard Graf și de I. Mirel Octavian Fota cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor adoptate de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, precum și a hotărârilor adoptate de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială prin care li s-au respins cererile de acordare a pensiei anticipate parțiale.

4. Prin Încheierea din 7 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.230/113/2016, Tribunalul Brăila - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Costel Jurubiță cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei adoptate de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, precum și a hotărârii adoptate de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei anticipate parțiale.

5. Prin Încheierea din 10 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 48/117/2017, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de G. Gheorghe Sorin Florea cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apărării Naționale prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei anticipate parțiale.

6. Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.347/105/2016, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Ștefan Valentin Beznea cu prilejul soluționării unei acțiuni formulate în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care reglementează condițiile acordării pensiei de serviciu, a pensiei de serviciu anticipate și a pensiei de serviciu anticipate parțiale sunt neconstituționale, întrucât se referă doar la militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, iar nu și la persoanele trecute în rezervă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Astfel, se creează o situație discriminatorie.

8. De asemenea, întrucât legea amintită retroactivează pentru persoanele care au deja calitatea de pensionari, însă nu se aplică pentru cei trecuți în rezervă anterior intrării acesteia în vigoare, autorii excepției consideră că sintagma "în activitate" este în contradicție și cu art. 15 alin. (2) din Constituție. În acest sens arată că, din interpretarea dispozițiilor de lege criticate, se ajunge la situația în care persoanelor care au beneficiat de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010 să li se aplice prevederile Legii nr. 223/2015, însă persoanelor care au fost trecute în rezervă înainte de adoptarea Legii nr. 223/2015 să nu li se acorde acest drept.

9. Totodată, autorii susțin că textele de lege supuse analizei de constituționalitate sunt contrare și prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât, deși au contribuit la sistemul unic de pensii militare, nu pot beneficia de pensie în același sistem.

10. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată și că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 223/2015 sunt neclare. Astfel, sintagma "în activitate" se contrazice cu dispozițiile prevăzute la lit. a) ale aceluiași articol de lege, în care se arată că "sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare". Folosirea timpului trecut - "au încetat" -, prin raportare la prevederile ce stabilesc dreptul la pensie la timpul prezent - "au dreptul la pensie anticipată parțială" - se contrazic, iar această contradicție nu este conformă scopului urmărit de legiuitor, și anume de a recunoaște dreptul la pensie de serviciu parțială și persoanelor cărora le-au încetat raporturile de serviciu anterior, chiar dacă nu mai sunt în vigoare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, așa cum reiese și din conținutul dispozițiilor art. 19 și 63 din aceeași lege.

11. Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate sunt conforme cu prevederile constituționale. În acest sens, arată că este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale. Pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevăzut existența unui stagiu de cotizare minim sau complet și o vârstă standard de pensionare. Este constituțional ca dreptul la pensie să se acorde doar personalului "în activitate", deoarece acesta este un beneficiu pentru a recompensa munca depusă într-un anumit domeniu, în cazul de față, activitatea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici. Prin excluderea persoanelor care au făcut parte din sistem, însă nu mai au calitatea de militar, polițist sau funcționar public cu statut special la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 și a îndeplinirii condițiilor de pensionare prevăzute de acest act normativ, nu se încalcă prevederile constituționale invocate de autorii excepției, întrucât stagiul de cotizare poate fi valorificat în sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 263/2010.

12. Tribunalul Brăila - Secția I civilă și Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

13. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt discriminatorii, întrucât categoriile de persoane comparate de autorii excepției nu se află în aceeași situație.

14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, dispozițiile de lege criticate necontravenind prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.

16. Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, amintește că pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, astfel că se plătește de la bugetul de stat și nu din bugetul asigurărilor sociale. Normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări.

17. Cât privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii civile, Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi.

18. În sfârșit, amintește că norma de lege criticată are un conținut asemănător art. 14 din Legea nr. 164/2001, care a fost analizat de Curtea Constituțională, respingând criticile de neconstituționalitate formulate prin deciziile nr. 351 din 28 iunie 2005, nr. 404 din 28 octombrie 2003 șinr. 18 din 21 ianuarie 2003.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierile de sesizare, dar și din motivarea autorilor excepției, îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Astfel, Curtea constată că, deși unele dintre instanțele de judecată au menționat în dispozitivul încheierilor de sesizare art. 18 din Legea nr. 223/2015, critica autorilor excepției se rezumă la dispozițiile alin. (1) ale acestui articol de lege, respectiv la acele dispoziții care conțin sintagma "în activitate". Prevederile de lege criticate au următorul conținut

- Art. 16 alin. (1):

"

Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.";

- Art. 17 alin. (1):

"

Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani și se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.";

- Art. 18 alin. (1):

"

Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară."

22. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie și art. 53 privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți.

23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta are ca obiect dispozițiile Legii nr. 223/2015, prin care se reglementează condițiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, pensiei de serviciu anticipate și pensiei de serviciu anticipate parțiale în sistemul pensiilor militare de stat. Aceste pensii sunt mai avantajoase decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-și această opțiune legislativă pe principiul "recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei" pe care, de altfel, îl menționează înart. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015. Aceasta este și motivul pentru care obținerea pensiei militare de stat este supusă unor condiții stricte și limitative.

24. Astfel, pentru a obține pensie de serviciu pentru limită de vârstă în sistemul pensiilor militare de stat, art. 16 din Legea nr. 223/2015 impune trei cerințe: una dintre acestea privește calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă și în principal vechimea în serviciu. Cât privește calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la "militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate". Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creștere treptată, iar vechimea efectivă cerută este de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

25. Obținerea pensiei de serviciu anticipate, reglementate de art. 17 din Legea nr. 223/2015, presupune o scădere a vârstei de pensionare cu 5 ani, dar și existența unor situații care justifică acordarea acestui tip de pensie în aceste condiții mai avantajoase, respectiv trecerea în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; ori trecerea în rezervă sau direct în retragere ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico- militară.

26. În sfârșit, acordarea pensiei anticipate parțiale, la care se referă art. 18 din Legea nr. 223/2015, permite scăderea cu până la 5 ani a vechimii efective și a vechimii în serviciu, dar este condiționată, de asemenea, de aceleași situații menționate la art. 17, privind trecerea în rezervă ori încetarea raportului de serviciu.

27. Analizând în continuare critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiileart. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 ar fi discriminatorii, întrucât nu se aplică și persoanelor trecute în rezervă anterior intrării în vigoare acestei legi, Curtea amintește că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, "Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege []". În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a interpretat aceste prevederi constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului "atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor." (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.) De asemenea, libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea dreptului la pensie îi dă acestuia posibilitatea de a stabili în mod concret categoriile de persoane care beneficiază de acest drept în condiții speciale, precum și cerințele de stagiu de cotizare, vechime în muncă sau de vârstă aplicabile acestora, Curtea Constituțională statuând, în mod constant, că "legiuitorul este în drept, în considerarea unor situații deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socio-profesionale." (Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008).

28. Prin urmare, Curtea reține că prevederea unor condiții limitative care permit obținerea unei pensii de serviciu în sistemul pensiilor militare de stat este în perfect acord cu prevederile constituționale ale art. 47 alin. (2). De asemenea, aceste criterii legale nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție atât timp cât nu creează diferențe de tratament între persoane aflate în situații identice. Reviste (1)

29. Autorii excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți însă de faptul că dispozițiile de lege criticate nu se aplică și persoanelor care au fost trecute în rezervă anterior datei intrării în vigoare a legii, ci doar celor care vor fi trecute în rezervă după această dată.

30. Referitor la o critică asemănătoare, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a arătat că "este evident că persoanele care se pensionează ca militari activi se află într-o situație obiectiv diferită față de cele care au fost trecute în rezervă la o dată la care nu îndeplineau condițiile de pensionare ori pentru că nu aveau împlinită vârsta sau pentru că nu aveau încă vechimea totală necesară." (a se vedea în acest sens Decizia nr. 496 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 14 octombrie 2005).

31. De altfel, chiar dacă instanța de contencios constituțional ar aprecia că persoanele care au trecut în rezervă ori cărora le-a încetat raportul de serviciu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 ar fi îndreptățite la obținerea unei pensii de serviciu potrivit acestui act normativ, nu ar putea statua că aceștia se supun acelorași reglementări ca militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, "în activitate", declarând ca neconstituțională această sintagmă din cuprinsul art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, întrucât astfel s-ar substitui legiuitorului prin completarea legii și stabilirea unui tratament juridic uniform pentru persoane aflate în situații diferite, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituție. Reviste (1)

32. Analizând în continuare critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) Constituție, Curtea consideră că aceasta nu este susținută, de vreme ce dispozițiile de lege criticate se aplică situațiilor născute după intrarea lor în vigoare, respectiv militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în activitate, care solicită acordarea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, a pensiei de serviciu anticipate ori a celei anticipate parțiale după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015.

33. În sfârșit, în ceea ce privește critica ce vizează pretinsa neclaritate a dispozițiilorart. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că aceasta pune în discuție o dificultate de interpretare a textului de lege, cauzată de faptul că sunt folosite verbe la timpuri diferite. Examinând dispozițiile de lege criticate, Curtea apreciază că interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 clarifică modul în care acest text trebuie să fie aplicat. Astfel, textul de lege se referă la acordarea pensiei de serviciu anticipate militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, care sunt "în activitate" și care solicită deschiderea dreptului la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. Această ipoteză exclude interpretarea autorilor excepției, în sensul că aceste dispoziții legale ar prevedea acordarea pensiei de serviciu anticipate persoanelor care "au încetat raporturile de serviciu" anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Reviste (1)

34. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de F. Antonio Lenhard Graf și I. Mirel Octavian Fota în dosarele nr. 3.125/101/2016 și nr. 2.963/101/2016* ale Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Jurubiță în Dosarul nr. 2.230/113/2016 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă, de G. Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 48/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asiguri sociale și de Ștefan Valentin Beznea în Dosarul nr. 5.347/105/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brăila - Secția I civilă, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asiguri sociale și Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...