Măsurile educative | Drept Penal (C.H. BECK)

Acesta este un fragment din Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
Autor: Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile.
Cumpărați modulul Drept Penal (C.H. BECK) Lege5 care permite accesul integral la următoarele lucrări:

Drept penal. Partea specială II. Curs tematic, ediția 4, Editura C. H. Beck, 2020, ISBN 978-606-18-0982-0
Autor: Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir, Valerian Cioclei

Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, ediția 4, Editura C. H. Beck, 2019, ISBN 978-606-18-0928-8
Autor: Valerian Cioclei

Drept penal. Partea specială II, ediția 3, Editura C. H. Beck, 2019, ISBN 978-606-18-0860-1
Autor: Cristina Rotaru, Valerian Cioclei, Andra-Roxana Trandafir (Ilie)

Drept penal. Partea specială I, ediția 3, Editura C. H. Beck, 2018, ISBN 978-606-18-0806-9
Autor: Valerian Cioclei

Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2017, ISBN 978-606-18-0672-0
Autor: Mihail Udroiu, Amalia Andone-Bontaș, Georgina Bodoroncea, Sergiu Bogdan, Marius Bogdan Bulancea, Dan Sebastian Chertes, Ioan-Paul Chiș, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Daniel Grădinaru, Claudia Jderu, Irina Kuglay, Constantin-Cristinel Meceanu, Iulia Nedelcu, Lucreția Albertina Postelnicu, Sebastian Rădulețu, Alexandra Mihaela Șinc, Radu Slăvoiu, Isabelle Tocan, Andra-Roxana Trandafir (Ilie), Mihaela Vasiescu, George Zlati

Drept penal. Partea specială II, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2018, ISBN 978-606-18-0760-4
Autor: Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir, Valerian Cioclei

Drept penal. Partea specială I, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2017, ISBN 978-606-18-0627-7
Autor: Valerian Cioclei

Dreptul penal al afacerilor, ediția 6, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0592-1
Autor: Alexandru Boroi, Mirela Gorunescu, Ionuț Andrei Barbu, Bogdan Vîrjan

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
Autor: Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

Tratat de Cooperare judiciară internațională în materie penală, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0549-5
Autor: Alexandru Boroi, Ion Rusu, Minodora-Ioana Rusu

Infracțiunile de evaziune fiscală, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0548-8
Autor: Bogdan Vîrjan

Procedură penală. Partea generală. Partea specială, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2015, ISBN 978-606-18-0412-2
Autor: Andrei Zarafiu

Noul Cod de procedură penală. Note. Corelații. Explicații, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0329-3
Autor: Petre Buneci, Gheorghe Șerban, Iuliana Ciolcă, Ionuț Dragnea, Alexandru Vasilache, Sebastian Crețu, Adrian Pichler, Ion Vasilache, Viorica Stoica, Dana Tițian, Mihai Jiganie-Șerban

Foundations of European Criminal Law, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0290-6
Autor: Renate van Lijssel, Andrea Jánosi, Erika Váradi-Csema, Ferenc Sántha, Clara Tracogna, Lamya-Diana Al-Kawadri, Avrigeanu Tudor, Neagu Norel, Mirela Gorunescu

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0328-6
Autor: Mihai Adrian Hotca, Norel Neagu, Constantin Nedelcu, Maxim Dobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Lamya-Diana Al-Kawadri, Radu Slăvoiu, Radu-Florin Geamănu, Adrian Hărătău, Mirela Gorunescu

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și influența acesteia asupra dreptului penal național, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0278-4
Autor: Norel Neagu

Cumpără forma completă
  •  

Titlul V Minoritatea - Capitolul I Regimul răspunderii penale a minorului -
Art. 115
Măsurile educative

(4) Partea executată din pedeapsa închisorii, precum și durata reținerii și arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul de detenție. Din interpretarea literală și sistematică a acestui text rezultă că o pedeapsă de 19 ani închisoare aplicată față de un minor se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de asemenea de 19 ani, în timp ce o pedeapsă ce depășește 20 ani închisoare se va înlocui cu internarea într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani.
Folosind o interpretare teleologică, rezultă însă că în toate ipotezele pedepselor ce depășesc 15 ani închisoare, pedeapsa executabilă se va înlocui cu internarea într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani, aceasta fiind limita maximă legală a duratei măsurii pentru infracțiunile cele mai grave.
În cazul pedepsei rezultante ce include un spor, aceasta va fi avută în vedere la determinarea duratei măsurii educative, potrivit regulilor de interpretare anterioare.
De altfel, această chestiune de drept a făcut obiectul unei întrebări prealabile soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 18/2014 (M.Of. nr. 775 din 24 octombrie 2014), a stabilit că „în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 C. pen.. cu referire la art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 187/2012):
- pedeapsa închisorii executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiunile comise în timpul minorității al cărei cuantum este până în 15 ani se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii;
- pedeapsa executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiunile comise în timpul minorității mai mare de 15 ani, însă care nu depășește 20 de ani, se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani” (a se vedea supra comentariul art. 6; infra art. 125, pct. 5.1).
Rezolvarea problemei de drept ar fi trebuit să plece de la premisa aplicării normei tranzitorii (art. 21 din Legea nr. 187/2012), în situațiile pentru care a fost reglementată, de la distincția între aplicarea legii penale mai favorabile până rămânerea definitivă și după judecarea definitivă. Potrivit art. 125 alin. (2) C. pen.., internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani. Ca urmare, principiul legalității se opune ca pentru ipotezele ce se circumscriu primei teze a textului să fie ignorată limita sancțiunii stabilită de legiuitor.
În cazul în care o pedeapsă se află în executare, indiferent dacă este ori nu supusă contopirii ulterioare, față de aceasta vor fi incidente mai întâi dispozițiile tranzitorii aplicabile fazei executării din Legea nr. 187/2012, referitoare la înlocuire. Ipoteza de la alin. (3) are în vedere o contopire deja efectuată ce a generat o pedeapsă rezultantă, iar nu ipoteza contopirii în faza executării, când fiecare din pedepsele executabile distincte ce intră în contopire va fi mai întâi înlocuită cu măsura internării. Tehnica de redactare a minutei, cu accent pe înlocuirea pedepsei în primul pas sau contopirea urmată de înlocuire nu va conduce și la durate diferite ale măsurii educative, însă poate fi utilă în cazul scoaterii pedepselor principale din rezultantă în cazul unui act de clemență.
Ceea ce produce reale efecte în planul situației juridice a minorului este faptul că art. 21 din Legea nr. 187/2012 este singurul incident în faza executării, în temeiul principiului aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă, fiind exclusă reindividualizarea judiciară, dar neputând fi ignorat maximul general stabilit de art. 125 C. pen..
4. Pedeapsă executabilă. În ceea ce privește noțiunea de pedeapsă executabilă și distincția dintre aceasta și pedeapsa aplicată, se constată că prima noțiune se referă la pedeapsa ce poate fi pusă în executare, având în vedere și eventualele deduceri ori grațieri parțiale, în timp ce subsecventa vizează pedeapsa pronunțată.
5. Recunoașterea executării. În ceea ce privește măsurile educative neprivative pronunțate de instanțele naționale, stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică, pot fi supuse recunoașterii și executării în alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit art. 17035 din Legea nr. 302/3004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată (M.Of. nr. 377 din 31 mai 2011), cu modificările ulterioare.
6. Executarea măsurilor educative neprivative de libertate. În ceea ce privește executarea măsurilor educative neprivative de libertate, aceasta se va realiza în condițiile art. 63 și urm. din Legea nr. 253/2013, iar a măsurilor educative privative de libertate, în condițiile art. 134 și urm. din Legea nr. 254/2013.
În cazul alegerii măsurii educative ca și în ipoteza ulterioară a executării măsurii legiuitorul a implicat în mod considerabil serviciul de probațiune care întocmește referatul de evaluare ce propune măsura educativă considerată a fi potrivită, coordonează sau realizează procesul de supraveghere în cadrul măsurilor neprivative de libertate (art. 69 și urm. din Legea nr. 252/2013, art. 63 și urm. din Legea nr. 253/2013), dar deopotrivă este implicat și în executarea măsurilor privative de libertate (art. 107 din Legea nr. 252/2013; art. 134 și urm. din Legea nr. 254/2013).
În materia executării măsurilor privative, lipsa sau insuficiența unor centre educative sau de detenție adecvate ar conduce la executarea măsurilor în penitenciar cu consecința alterării caracterului sancțiunii de a fi măsură educativă. O situație similară a fost determinată anterior de lipsa institutelor medical-educative, ce a condus fie la executarea măsurii în penitenciar, fie la negarea utilității luării sale, cu consecința orientării către alte sancțiuni (F. Vasile, în C.P. Ad., p. 352).
Punerea în executare se va realiza pentru ambele categorii de măsuri educative numai la momentul rămânerii definitive, legiuitorul renunțând la dispoziția ce prevedea posibilitatea punerii de îndată în executare (art. 487 și urm. C. proc. pen. din 1969) și prin aceasta evitând posibilitatea executării a două sancțiuni (aplicate succesiv în fond și apel) pentru aceeași faptă.

[ Mai mult... ]

Pot fi de interes:

Drept Penal (C.H. BECK):
Efectele liberării condiționate
Scopul măsurilor de siguranță
Categoriile măsurilor de siguranță
Obligarea la tratament medical
Internarea medicală
Interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii
Confiscarea specială
Confiscarea extinsă
Limitele răspunderii penale
Consecințele răspunderii penale
Măsurile educative
Referatul de evaluare
Stagiul de formare civică
Supravegherea
Consemnarea la sfârșit de săptămână
Asistarea zilnică
Obligații ce pot fi impuse minorului
Modificarea sau încetarea obligațiilor
Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate
Internarea într un centru educativ
Internarea într un centru de detenție
;
se încarcă...