Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Lavinia Valeria Lefterache [ Mai mult ] -
Titlul VIII Cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei

Bibliografie: G. Antoniu, Unitate de infracțiune. Contribuții, în R.D.P. nr. 3/1999; G. Antoniu, Cu privire la reglementarea cauzelor de agravare și atenuare a pedepselor, în R.R.D. nr. 4/1970; G. Antoniu, Reflecții asupra pluralității de infracțiuni, în R.D.P. nr. 4/1999; M. Basarab, Drept penal. Partea generală, ed. a II-a, Ed. Fundației „Chemarea”, Iași, 1995; A. Cocaină, Recidiva în dreptul penal român, Ed. Lumina Lex, București, 1992; I. Cozma, Reabilitarea în dreptul penal, Ed. Științifică, București, 1970; Șt. Făt, Prescripția executării pedepsei în cazul în care hotărârea definitivă a fost casată ca urmare a admiterii unui recurs în anulare, stabilindu-se o altă pedeapsă, în Dreptul nr. 4/2008; J. Grigoraș, Unele probleme ale grațierii condiționate cu referire la practica Tribunalului Suprem, în R.R.D. nr. 10/1974; J. Grigoraș, Unele considerații asupra aplicării dispozițiilor de grațiere ale Decretului prezidențial nr. 222/1976, în R.R.D. nr. 1/1977; D.L. Lămășanu, Concursul de infracțiuni, stare de agravare sau de atenuare a pedepsei, în R.D.P. nr. 4/1999; L.V. Lefterache, Drept penal. Partea generală, Ed. Universul Juridic, București, 2009; Gh. Mateuț, Recidiva în teoria și practica dreptului penal, Ed. Lumina Lex, București, 1997; I. Mândru, Amnistia și grațierea, Ed. All Educational, București, 1998; M. Mihai, Prescripția executării pedepsei, în R.R.D. nr. 4/2001; R. Moroșanu, Aspecte controversate în materia grațierii, Ed. Hamangiu, București, 2007; V. Nicolcescu, Unele considerații referitoare la exceptarea de la grațiere a condamnaților pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă sau care sunt recidiviști prin condamnări anterioare, în Dreptul nr. 7/2003; A. Paicu, Calcularea termenului de reabilitare în cazul pedepselor grațiate, în R.R.D. nr. 10/1974; D. Pavel (II), Aplicarea grațierii condiționate intervenită înainte de rezolvarea cererii de liberare condiționată, în R.R.D. nr. 3/1973; M. Pătrăuș, Considerații privind întreruperea cursului prescripției executării pedepsei în cazul emiterii mandatului european de arestare, în C.J. nr. 4/2011; I. Poenaru, În legătură cu conceptul de recidivist prin condamnări anterioare, în R.R.D. nr. 12/1982; I. Poenaru, O privire asupra reglementării grațierii, în R.R.D. nr. 5/1985; I. Poenaru, Soluții ale practicii judiciare în materia amnistiei și grațierii, în R.R.D. nr. 12/1986; V. Papadopol, D. Pavel, Formele unității infracționale în dreptul penal român, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, București, 1992; F. Streteanu, Concursul de infracțiuni, Ed. Lumina Lex, București, 1999; F. Streteanu, R. Chiriță, Răspunderea penală a persoanei juridice, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, București, 2007; A. Ungureanu, Jurisprudență și opinii doctrinare privind aplicarea unor acte normative de grațiere condiționată, cu incidență în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 137/1997 (I), în Dreptul nr. 3/1998; T. Vasiliu și colaboratorii, Codul penal comentat și adnotat. Partea generală, Ed. Științifică, București, 1972; Gh. Voinea, Conceptul de recidivist în lumina Legii nr. 137/1997, în Dreptul nr. 7/1998; C-tin Gr.C. Zotta, Codul de amnistii și grațieri, Ed. R. Cioflec, București, 1945; Jurisprudența instanței supreme în unificarea practicii judiciare (1969-2008), Ed. Universul Juridic, București, 2008, ediție îngrijită de L.V. Lefterache, I. Nedelcu, F. Vasile.

[ Mai mult... ]

Art. 160 Efectele grațierii

Apreciem că își menține valabilitatea principiul dedus din Decizia nr. 36/2008 (M.Of. nr. 177 din 23 martie 2009) a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv identificarea obiectului grațierii se va realiza, în ipoteza schimbării sediului normativ al unor incriminări în perioada de timp ce cade sub incidența grațierii, verificând și valorificând continuitatea incriminării, iar nu operând, formal, cu denumirea actului normativ. [ Mai mult... ]

Art. 161 Prescripția executării pedepsei

3. Jurisprudența Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 511/2013 (M.Of. nr. 75 din 30 ianuarie 2014) a fost soluționată excepția de neconstituționalitate a art. 125 alin. (3) C. pen. din 1969. În motivarea excepției s-a susținut că aceste dispoziții, care extind imprescriptibilitatea și la infracțiunile de omor și la cele intenționate urmate de moartea victimei al căror termen de prescripție a executării nu s-a împlinit la intrarea în vigoare a Legii nr. 27/2012, sunt neconstituționale, întrucât încalcă principiul neretroactivității legii statuat în art. 15 alin. (2) din Constituție. Excepția a fost respinsă, dispozițiile fiind constituționale („nu au drept consecință un prejudiciu constituțional relevant”) și neexistând o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii cu justificarea că preeminența dreptului la viață justifică posibilitatea legiuitorului de a stabili imprescriptibilitatea executării pedepselor principale în cazul infracțiunilor la care se referă art. 125 alin. (3) C. pen. din 1969 pentru care, la data intrării în vigoare a dispozițiilor de lege criticate, nu s-a împlinit termenul de prescripție a executării. În consecință, s-a optat pentru aplicarea imediată a dispozițiilor din materia prescripției, mai severe, inclusiv pentru infracțiuni comise anterior, pentru care termenul de prescripție a executării pedepsei nu s-a împlinit încă.

[ Mai mult... ]

Art. 162 Termenele de prescripție a executării pedepsei

Pe calea contestației la executare se invocă exclusiv prescripția executării pedepsei, iar nu și prescripția răspunderii penale [C.A. Alba Iulia, Secția penală și pentru cauze cu minori, decizia nr. 142 din 28 septembrie 2015 (www.rolii.ro)]. [ Mai mult... ]

Art. 163 Întreruperea cursului prescripției executării pedepsei

3. Sustragerea de la executare. Cazul în care, după o întrerupere a executării, condamnatul nu se prezintă în vederea continuării executării, echivalează cu o sustragere de la executare care face să curgă un nou termen de prescripție de la data sustragerii (C.S.J., Secția penală, decizia nr. 792/2002, în Dreptul nr. 6/2003, p. 258).

[ Mai mult... ]

Art. 164 Suspendarea cursului prescripției executării pedepsei

Iuliana Nedelcu

[ Mai mult... ]

Titlul IX Cauzele care înlătură consecințele condamnării

Bibliografie: L. Biro, Stabilirea momentului în care condamnatul beneficiază de grațiere, în R.R.D. nr. 4/1972; C. Bulai, Drept penal român. Partea generală, vol. II, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, București, 1992; V. Ciucă, Admisibilitatea reabilitării judecătorești a persoanelor decedate în timpul executării pedepsei, în R.R.D. nr. 2/1988; D. Ciuncan, Cu privire la consecințele condamnării și efectele reabilitării, în R.R.D. nr. 5/1987; A. Cocaină, Recidiva în dreptul penal român, Ed. Lumina Lex, București, 1992; J. Grigoraș, Unele probleme ale grațierii condiționate cu referire la practica Tribunalului Suprem, în R.R.D. nr. 10/1974; I. Mândru, Amnistia și grațierea, Ed. All Educational, București, 1998; D. Mirăuță, Anularea reabilitării de drept – instituție reglementată implicit în Codul penal, în Dreptul nr. 3/2010; N. Neagu, Reabilitare. Detențiune pe viață, în R.D.P. nr. 1/2002; A. Paicu, Calcularea termenului de reabilitare în cazul pedepselor grațiate, în R.R.D. nr. 10/1974; F. Streteanu, Concursul de infracțiuni, Ed. Lumina Lex, București, 1999.

[ Mai mult... ]

Art. 165 Reabilitarea de drept

Potrivit art. 528 C. proc. pen.., împlinirea termenului de reabilitare de drept determină ștergerea din cazier a mențiunilor privind pedeapsa, operațiune care va avea loc din oficiu. [ Mai mult... ]

Art. 166 Reabilitarea judecătorească

Nu mai este prevăzută posibilitatea reducerii termenelor de reabilitare, în cazuri excepționale, de procurorul general, nemaifiind preluate dispozițiile art. 135 alin. ultim C. pen. din 1969. [ Mai mult... ]

Art. 167 Calculul termenului de reabilitare

Termenele de reabilitare sunt termene de drept substanțial, calculul lor urmând să se facă potrivit art. 186 C. pen.. Legea în vigoare la data împlinirii termenului de reabilitare este și legea care determină condițiile reabilitării. [ Mai mult... ]

Art. 168 Condițiile reabilitării judecătorești

2. Condiția achitării integrale a cheltuielilor judiciare și a îndeplinirii obligațiilor civile a fost preluată din vechea reglementare [art. 137 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969], inclusiv excepția prevăzută de art. 137 alin. (2) C. pen. din 1969 pe care o reformulează [art. 168 lit. b) C. pen.. – „acesta (persoana condamnată) dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească (obligațiile civile și cheltuielile de judecată)” în loc de „aceasta nu se datorește relei-voințe a condamnatului”]. Cu privire la această condiție, jurisprudența a stabilit că verificarea sa trebuie făcută în funcție de executarea efectivă de către cel condamnat a obligației de a plăti despăgubirile civile și cheltuielile judiciare. Condamnatul care nu a plătit despăgubirile datorate nu se poate prevala de faptul că partea civilă nu a pus în executare hotărârea, ceea ce ar echivala cu o renunțare implicită la despăgubiri. Prevederile art. 137 lit. d) teza a II-a C. pen. din 1969 au în vedere o renunțare expresă, iar nu una tacită și care ar putea fi dedusă, de pildă, din împlinirea termenului de prescripție extinctivă prevăzut de Decretul nr. 167/1959 (Trib. București, Secția a II-a penală, decizia nr. 1066/1992, în C.P.J.P. 1992, p. 269). Această jurisprudență își menține valabilitatea. În ipoteza în care se face dovada imposibilității de îndeplinire a obligațiilor civile/cheltuielilor de judecată, instanța, apreciind împrejurările, poate dispune reabilitarea sau poate să acorde un termen pentru achitarea în întregime sau în parte, conform art. 534 C. proc. pen..

[ Mai mult... ]

Art. 169 Efectele reabilitării de drept sau judecătorești

Condamnările pentru care a intervenit reabilitarea sau pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare nu vor constitui termen al recidivei, ceea ce reprezintă un element de continuitate al celor două reglementări. Deși soluția de fond este aceeași, reglementarea actuală a prevăzut acest efect în cadrul definiției recidivei, al condițiilor de existență ale acesteia ținând de hotărârea definitivă de condamnare [art. 41 alin. (1) C. pen..]. Prin această nouă opțiune, legiuitorul a subliniat caracterul temporar al recidivei. Mai mult, noua formulare are valența de a pune capăt controverselor doctrinare și jurisprudențiale născute în legătură cu semnificația art. 38 alin. ultim C. pen. din 1969, respectiv dacă este suficientă împlinirea termenului de reabilitare sau este necesară și îndeplinirea celorlalte condiții pentru acordarea reabilitării (A. Cocaină, Recidiva în dreptul penal român, op. cit., p. 180 și urm.; F. Streteanu, Concursul de infracțiuni, op. cit., p. 56, nota de subsol nr. 53). Reabilitarea operează și pentru condamnările aplicate persoanei juridice, conform art. 150.

[ Mai mult... ]

Art. 170 Reînnoirea cererii de reabilitare judecătorească

Dacă, după ce a fost respinsă cererea de reabilitare cu privire la o condamnare, pe parcursul termenului de un an prevăzut de art. 170 C. pen.. condamnatul suferă o nouă condamnare, va începe să curgă un nou termen de reabilitare în raport cu ultima condamnare. În această ipoteză, condamnatul nu va putea să reînnoiască cererea de reabilitare anterior respinsă (reabilitarea este indivizibilă, neputând fi admisă numai pentru o parte a condamnărilor suferite de persoana care o solicită), ci doar să [ Mai mult... ]

Art. 171 Anularea reabilitării

Lavinia Valeria Lefterache

[ Mai mult... ]

Titlul X Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală

Bibliografie: A. Șinc, Calitatea subiectului activ în cazul infracțiunilor de corupție prevăzute în noul Cod penal (www.juridice.ro); T. Toader și colaboratorii, Noul Cod penal. Comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, București, 2014.

[ Mai mult... ]

Art. 172 Dispoziții generale

3. Interpretare legală. Interpretarea dată termenilor și expresiilor este o interpretare legală și produce efecte, conform art. 236 din Legea nr. 187/2012, și asupra dispozițiilor penale cuprinse în legi speciale, sub rezerva derogărilor exprese (a se vedea supra comentariul art. 1, pct. 7).

[ Mai mult... ]

Art. 173 Legea penală

4. Alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege. Legiuitorul are în vedere și actele normative adoptate anterior Constituției actuale și care cuprind dispoziții cu caracter penal (de exemplu, decrete-lege).

[ Mai mult... ]

Art. 174 Săvârșirea unei infracțiuni

Interpretarea textului în materia aplicării legii penale în timp este însă extrem de dinamică, opunând noțiunea din materia circumstanțelor atenuante, procedurii recunoașterii vinovăției, infracțiunii continuate, noțiunii din materia tentativei și recidivei postexecutorii (a se vedea comentariul art. 6 C. pen..). [ Mai mult... ]

Art. 175 Funcționar public

12.4. Psihologul. Psihologul numit prin hotărâre a Consiliului județean în comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, organ de specialitate în subordinea consiliilor județene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap, are calitatea de funcționar public, în sensul art. 175 alin. (2) C. pen.., deoarece este învestit de o autoritate publică (consiliul județean sau consiliul local al sectorului municipiului București), exercită un serviciu de interes public având putere decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap cu consecințe în planul protecției sociale acordate de autoritatea publică acestei categorii de persoane și este supus controlului autorității cu privire la îndeplinirea serviciului public (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 160/A din 5 iunie 2014).

[ Mai mult... ]

Art. 176 Public

3. Constituționalitate. „(…) Prin această reglementare, legiuitorul nu și-a propus să explice noțiunea de proprietate publică, ci înțelesul termenului public, raportat nu numai la noțiunea de proprietate, ci și la «tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice (…)». De aceea, dispozițiile art. 145 C. pen.. nu contravin prevederilor art. 41 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora «Proprietatea este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular», și ale art. 135 alin. (2) din Constituție, care stabilesc că «Proprietatea este publică sau privată»” [DCC nr. 139/1999 (M.Of. nr. 540 din 4 noiembrie 1999)].

[ Mai mult... ]

Art. 177 Membru de familie

4. Persoane care stabilesc relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Codul extinde noțiunea la persoane care stabilesc relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, dacă conviețuiesc, de exemplu: socrii față de ginere sau noră, nașii față de cei cununați sau botezați. Legea prevede însă și condiția cumulativă a conviețuirii, care trebuie dovedită pentru a se reține calitatea de membru de familie.

[ Mai mult... ]

Art. 178 Informații secrete de stat și înscrisuri oficiale

Problema informațiilor clasificate prezintă relevanță și în procesul penal, dacă probe referitoare la cauza respectivă sunt cuprinse în documente cu un anumit grad de secretizare aflate doar la dispoziția procurorului, iar acesta decide să facă referire la ele, dar să nu le desecretizeze. Regulile procesului echitabil obligă autoritățile ca orice probă folosită de acuzare și de care depinde vinovăția sau nevinovăția unei părți să poată fi discutată în ședința de judecată. Aceasta determină ident [ Mai mult... ]

Art. 179 Arme

6. Infracțiune prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. Alarmarea falsă cu amplasarea de material exploziv nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. Distincția este făcută chiar de legiuitor care, în art. 37 alin. (1) din aceeași lege, se referă la produse, substanțe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător, pentru ca, la alin. (2), să facă referire la arme biologice, materiale nucleare, alte materiale radioactive sau materiale explozive. Cum acțiunea inculpatei a constat doar în alarmare, fără motiv întemeiat, iar nu în amenințare cu folosirea de material exploziv și cum aceasta nu s-a făcut în scop terorist, este evident de fapta nu întrunește elementele constitutive nici ale infracțiunii prevăzute de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004. Pe de altă parte, fapta inculpatei, astfel cum a fost descrisă mai sus, constituie contravenția prevăzută de art. 2 pct. 11 din Legea nr. 61/1991, republicată, constând în alarmarea organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, fără motiv întemeiat (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 829/2006, în Lege 4 – Bază de date).

[ Mai mult... ]

Art. 180 Instrument de plată electronică

Folosirea la bancomat a unui card bancar falsificat, pentru retrageri de numerar, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, și cu infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 [I.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii (RIL), Decizia nr. 15/2013 (M.Of. nr. 760 din 6 decembrie 2013)]. [ Mai mult... ]

Art. 181 Sistem informatic și date informatice

Noțiunea are relevanță, de exemplu, în ceea ce privește frauda informatică (art. 249 C. pen..), infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice (art. 360-366 C. pen..). [ Mai mult... ]

;
se încarcă...